Abrazia dentara: De ce apare, cum o putem evita

Abrazia dentara este o afectiune necarioasa care afecteaza dintii, fiind localizata cel mai frecvent in zona cervicala, la limita dintre dinte si gingie. Aceasta apare din cauza frictiunii intense care distruge treptat stratul de smalt si expune dentina. Dezvoltarea abraziunii dentare se manifesta in principal pe suprafata dintelui si mai putin in profunzime. Cauzele acestei afectiuni pot fi atat fiziologice, cat si patologice. Clasificarea abraziunii dentare se face in functie de factorii care o provoaca si de tesuturile afectate. Abrazia dentara, adica uzura mecanica a dintilor, poate aparea din cauze variate, fiind adesea rezultatul unui cumul de factori. Presiunea excesiva in timpul periajului zilnic, utilizarea unei periute de dinti cu peri duri sau in forma nepotrivita, si cantitatea de pasta de dinti aplicata sunt elemente de baza care contribuie la aceasta problema. Caracteristicile produselor de ingrijire orala, cum ar fi pH-ul pastei de dinti sau al apei de gura, pot influenta gradul de abraziune.
Obiceiurile personale, cum ar fi rosul unghiilor, fumatul de pipa, sau bruxismul — scrasnirea dintilor in timpul somnului sau in momente de stres — sunt factori cheie. Chiar si utilizarea excesiva a instrumentelor precum scobitorile sau ata dentara poate contribui la deteriorarea smaltului dentar. Problemele legate de lucrarile dentare prost executate, obiceiuri profesionale specifice cum ar fi folosirea regulata a instrumentelor de suflat, sau tendinta de a mesteca preponderent pe o parte a gurii pot accelera uzura dentara. Mai mult, anumite conditii de sanatate, precum sindromul Capdepont, dentinogeneza imperfecta, sau fluoroza dentara, alaturi de afectiuni ale glandelor endocrine (hipofiza, tiroida, paratiroidele) pot agrava aceasta situatie. Pentru a preveni abrazia dentara, este esential sa se acorde atentie atat tehnicilor de periaj, cat si alegerii produselor de igiena orala, in paralel cu gestionarea obiceiurilor personale si a conditiilor de sanatate care pot influenta sanatatea dentara.
Abrazia dentara este o problema serioasa de sanatate orala care, daca este ignorata, poate duce la complicatii serioase, inclusiv carii sau chiar pierderea dintilor. Smaltul dentar este cea mai dura si mai rezistenta parte a dintelui, protejand structurile subiacente. Dentina, pe de alta parte, este mai putin rezistenta si nu ofera aceeasi protectie eficienta. Expunerea dentinei la bacteriile din cavitatea bucala poate duce la deteriorari rapide ale dintilor si la afectarea pulpei dentare, ceea ce poate necesita ulterior extractia dintelui. Pentru a contracara aceste efecte, este esential sa vizitezi regulat un medic stomatolog, mai ales daca observi semne de abrazie dentara. Tratamentele preventive si reparatoare includ aplicarea de fluor pentru intarirea smaltului si acoperirea zonelor afectate cu fatete dentare. Aceste fatete sunt concepute sa se potriveasca perfect cu culoarea naturala a dintilor tai, asigurand nu doar protectie, ci si o estetica placuta. Astfel de interventii sunt foarte importante pentru mentinerea sanatatii dentare pe termen lung si pentru prevenirea problemelor mai grave.
Cum sa previi abraziunea dentara
Pentru a mentine sanatatea smaltului si a preveni aceasta problema, este esential sa adopti cateva practici de ingrijire dentara corecta.
- Alegerea pastei de dinti si a periutei - Opteaza pentru o pasta de dinti non-abraziva, care contine calciu si/sau fluor. Aceste ingrediente sunt esentiale pentru intarirea smaltului si prevenirea deteriorarii sale. Foloseste o periuta de dinti cu peri moi, care este mai blanda cu suprafata dentara.
- Tehnica corecta de periere - Pentru o periere eficienta si delicata, tine periuta de dinti la un unghi de 45 de grade fata de gingii. Executa miscari usoare, de sus in jos, pentru a evita agresarea smaltului. Evita miscarile orizontale si agresive care pot accelera procesul de abraziune.
- Obiceiuri sanatoase - Pe langa ingrijirea corecta a dintilor, este important sa eviti obiceiuri daunatoare, cum ar fi rosul unghiilor. Acest comportament nu doar ca poate duce la abraziunea dintilor, dar poate si introduce bacterii daunatoare in cavitatea bucala. Adoptand aceste masuri simple si eficiente, poti proteja smaltul dentar si mentine o dantura sanatoasa pe termen lung.
Cand si de ce sa mergem la stomatolog?
Este esential sa vizitam stomatologul de fiecare data cand observam sensibilitati dentare, fie la temperaturi extreme, fie la gusturi intense precum dulce sau acru. La fel de important este sa fim atenti la orice neregularitate a suprafetei dintilor, precum denivelari sau texturi neobisnuite. Aceste semne nu indica doar aparitia abraziei dentare, ci pot semnala orice anomalie dentara. De asemenea, trebuie sa fim atenti la aspectul limbii, mirosul respiratiei si felul in care mestecam, deoarece toate acestea pot indica probleme la nivelul cavitatii bucale.
Desi pacientul este primul care poate observa aceste schimbari, este recomandat un control stomatologic de rutina cel putin o data pe an. In timpul vizitei, ar fi ideal sa aveti la dumneavoastra o radiografie dentara panoramica recenta, deoarece aceasta poate revela probleme ascunse care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Mentinerea unei sanatati orale optime necesita atentie si vizite regulate la medicul dentist, pentru a preveni si trata la timp orice afectiuni dentare.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;