Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Afectiunile neurologice: Cum le putem identifica, clasificarea lor, tipuri de tratament

Afectiunile neurologice: Cum le putem identifica, clasificarea lor, tipuri de tratament

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 13 septembrie 2023

Afectiunile neurologice sunt o categorie larga de tulburari medicale care afecteaza sistemul nervos, inclusiv creierul, maduva spinarii si nervii. Aceste afectiuni pot varia de la probleme minore si temporare, cum ar fi dureri de cap, pana la tulburari neurologice grave si cronice, cum ar fi scleroza multipla sau boala Parkinson. Sistemul nervos are un rol vital in coordonarea si controlul functiilor corpului, precum si in transmiterea informatiilor intre diferite organe si tesuturi. Afectiunile neurologice pot afecta aceste procese, ducand la o varietate de simptome si probleme de sanatate.

Exemple de patologii de natura neurologica

Migrenele sunt dureri de cap intense si recurente, insotite adesea de simptome cum ar fi greata, sensibilitate la lumina sau sunet. Epilepsia este o tulburare neurologica caracterizata prin convulsii recurente sau crize, cauzate de activitatea electrica anormala in creier. Boala Parkinson este o afectiune degenerativa a sistemului nervos central, care afecteaza controlul miscarilor si provoaca tremor, rigiditate musculara si dificultati in echilibrare. Scleroza multipla este o boala autoimuna in care sistemul imunitar ataca mielina (o substanta care acopera fibrele nervoase), perturband transmiterea adecvata a semnalelor nervoase.

Boala Alzheimer este o una progresiva si degenerativa, afectand memoria, gandirea si comportamentul, devenind treptat mai grava in timp. Neuropatia periferica este o afectiune care afecteaza nervii periferici, provocand simptome cum ar fi furnicaturi, amorteala si slabiciune in membre. Boala Lou Gehrig (scleroza laterala amiotrofica) este o boala progresiva care afecteaza neuronii motori, ducand la slabiciune musculara si dificultati in controlul miscarilor voluntare. Acestea sunt doar cateva dintre numeroasele afectiuni neurologice care pot afecta sistemul nervos si pot provoca o varietate de simptome si complicatii. Diagnosticarea si tratamentul acestor afectiuni necesita expertiza specializata din partea neurologilor si alte interventii medicale adecvate.

Cum pot fi ameliorate afectiunile neurologice

Ameliorarea afectiunilor neurologice depinde de tipul si gravitatea afectiunii specifice, dar se pot aplica anumite masuri generale si strategii care pot fi utile in gestionarea simptomelor si imbunatatirea calitatii vietii pacientilor cu afectiuni neurologice. Este important sa subliniem ca fiecare afectiune neurologica este unica si necesita un plan de tratament personalizat. Prin urmare, este esential sa consultati un medic specialist in neurologie pentru evaluare si indrumare adecvata. Modalitati de ameliorare a afectiunilor neurologice:


Medicamente: Tratamentul medicamentos poate fi esential pentru controlul simptomelor si ameliorarea afectiunilor neurologice. Medicamentele pot varia in functie de afectiune, dar pot include analgezice, antiinflamatoare, anticonvulsivante, terapii de substitutie si altele. Terapie fizica si ocupationala: Terapia fizica si ocupationala pot fi utile pentru a imbunatati mobilitatea, forta musculara si coordonarea la pacientii cu afectiuni neurologice care afecteaza sistemul motor.

Terapie de limbaj si vorbire: Pentru pacientii cu tulburari de limbaj si vorbire, terapia de limbaj si vorbire poate ajuta la imbunatatirea comunicarii si a abilitatilor de limbaj.
Terapie psihologica si de consiliere: Pentru pacientii cu afectiuni neurologice care afecteaza starea de spirit si sanatatea mentala, terapia psihologica si de consiliere pot fi benefice.
Exercitii fizice: O rutina regulata de exercitii fizice moderate poate fi benefica pentru sustinerea sanatatii generale si pentru ameliorarea simptomelor afectiunilor neurologice.

Dieta echilibrata: O alimentatie sanatoasa si echilibrata poate sustine sanatatea generala si poate contribui la gestionarea anumitor simptome neurologice, cum ar fi migrenele sau problemele digestive. Evitarea factorilor declansatori: Daca exista factori declansatori cunoscuti pentru simptomele afectiunii neurologice (de exemplu, anumite alimente sau situatii stresante), incercati sa-i evitati pe cat posibil.

Monitorizarea regulata: Pentru pacientii cu afectiuni neurologice cronice, monitorizarea regulata si vizitele de control la medic sunt esentiale pentru a evalua progresul si pentru a ajusta planul de tratament. Este important sa aveti un plan de tratament personalizat si sa colaborati cu medicul pentru a gasi cele mai bune strategii pentru gestionarea afectiunii neurologice. Asigurati-va ca respectati recomandarile medicului si ca luati medicamentele in conformitate cu indicatiile sale. In plus, sprijinul familial si social poate fi esential in imbunatatirea calitatii vietii pentru pacientii cu afectiuni neurologice.

Principalele cauze ale afectiunilor neurologice

Afectiunile neurologice pot avea diverse cauze, iar unele dintre ele pot fi mai comune si mai frecvente decat altele:

Factori genetici: Multe afectiuni neurologice sunt cauzate de anomalii genetice mostenite de la parinti. Aceste mutatii genetice pot afecta dezvoltarea sistemului nervos sau pot conduce la deficiente ale anumitor enzime sau proteine implicate in functionarea normala a creierului si nervilor. Infectii: Unele infectii virale sau bacteriene pot afecta sistemul nervos si pot provoca afectiuni neurologice. De exemplu, encefalita este o inflamatie a creierului cauzata adesea de infectii virale.

Traumatisme: Traumatismele cranio-cerebrale severe pot duce la leziuni ale creierului si pot provoca afectiuni neurologice permanente, cum ar fi traumatismele cranio-cerebrale cronice (CTE).
Boli autoimune: Anumite afectiuni neurologice, cum ar fi scleroza multipla, sunt cauzate de un raspuns imun anormal care ataca structurile nervoase ale organismului.
Tulburari vasculare: Afectiunile care afecteaza vasele de sange si circulatia sangelui catre creier, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC) sau hemoragiile cerebrale, pot provoca daune neurologice grave.

Tumorile care se dezvolta in creier sau in apropierea acestuia pot pune presiune pe tesutul cerebral si pot afecta functionarea normala a sistemului nervos. Tulburari metabolice: Anumite tulburari metabolice ereditare pot duce la acumularea de substante toxice in creier si pot provoca afectiuni neurologice. Deficiente nutritive: Lipsa anumitor nutrienti esentiali, cum ar fi vitaminele B12 si B1, poate duce la afectiuni neurologice, cum ar fi neuropatia periferica sau encefalopatia.

Excesul de alcool sau substante toxice: Consumul excesiv de alcool si utilizarea de substante toxice pot provoca leziuni ale sistemului nervos si pot provoca afectiuni neurologice, cum ar fi polineuropatia alcoolica. Stresul si factorii de mediu: Factorii de mediu, cum ar fi stresul cronic, pot contribui la dezvoltarea sau agravarea unor afectiuni neurologice, cum ar fi migrenele sau scleroza multipla.

Ce simptome genereaza afectiunile neurologice

Afectiunile neurologice pot provoca o varietate de simptome, deoarece sistemul nervos controleaza o gama larga de functii in organism. Simptomele pot varia in functie de tipul si localizarea afectiunii, precum si de severitatea acesteia, cele mai comune includ:

Dureri de cap: Durerile de cap pot fi un simptom frecvent in afectiunile neurologice, cum ar fi migrenele, tensiunea arteriala crescuta sau tumori cerebrale.
Slabiciune musculara: Slabiciunea musculara sau dificultatile in controlul muschilor pot fi intalnite in afectiuni cum ar fi scleroza laterala amiotrofica (SLA) sau distrofia musculara.
Tremor: Tremurul involuntar al mainilor, capului sau a altor parti ale corpului poate fi un simptom al unor afectiuni neurologice, cum ar fi boala Parkinson.
Amorteala si furnicaturi: Senzatia de amorteala, furnicaturi sau senzatie de "picioarele moi" poate aparea in afectiuni cum ar fi neuropatia periferica.
Convulsii: Convulsiile sau crizele pot fi un simptom al epilepsiei sau al altor tulburari convulsive.
Probleme de vorbire si limbaj: Dificultatile de vorbire sau de intelegere a limbajului pot fi prezente in tulburari cum ar fi afazia.
Tulburari ale echilibrului si coordonarii: Dificultatile in echilibru si coordonare pot fi intalnite in afectiuni precum boala Parkinson sau accidentul vascular cerebral (AVC).
Tulburari de vedere si auz: Pierderea vederii, vedere dubla sau deficiente auditive pot fi prezente in anumite afectiuni neurologice.
Tulburari cognitive: Deficitul de memorie, dificultatile de concentrare sau scaderea abilitatilor cognitive pot fi prezente in afectiuni cum ar fi boala Alzheimer sau alte forme de dementa.
Modificari ale dispozitiei si ale starii de spirit: Tulburarile neurologice pot afecta starea de spirit si pot provoca simptome de depresie, anxietate sau alte modificari ale dispozitiei.

Remarcam faptul ca aceste simptome nu sunt specifice doar patologiilor neurologice, ci pot aparea intr-o varietate de alte afectiuni. Pentru a se face un diagnostic diferential, se va examina pacientul, simptomele sale, precum si discutarea istoricului medical si a celui familiar.  Cauzele afectiunilor neurologice pot fi complexe si pot implica interactiunea mai multor factori. Diagnosticarea corecta si tratamentul adecvat depind de identificarea cauzei subiacente si de abordarea specifica a fiecarei afectiuni. Pentru o evaluare adecvata si un plan de tratament corespunzator, este necesar sa consultati un medic specialist in neurologie.

Ce este gerontoxonul si de ce apare boala?

Gerontoxonul este o conditie oculara asociata cu imbatranirea. Apare in special la persoanele in varsta si se manifesta prin depunerea de grasimi, colesterol si alte substante in jurul marginii corneei (partea transparenta a ochiului). Aceasta poate duce la aparitia unui inel alb sau cenusiu in jurul marginii corneei. Cauza exacta a aparitiei gerontoxonului nu este pe deplin inteleasa, dar se considera ca este asociat cu procesele normale de imbatranire si cu acumularea de depozite de grasime si lipide in cornee. Factori precum expunerea indelungata la soare, fumatul si nivelurile ridicate de colesterol pot contribui, de asemenea, la dezvoltarea acestei afectiuni.

Gerontoxonul, cunoscut si sub denumirea de arcus senilis, apare in principal din cauza procesului natural de imbatranire a ochilor. Pe masura ce imbatranim, corneea ochiului poate acumula depozite de lipide, inclusiv grasimi si colesterol, in jurul marginii sale, ceea ce duce la aparitia acestui inel alb sau cenusiu. Exista mai multi factori care pot contribui la dezvoltarea gerontoxonului:

Imbatranirea: Varsta inaintata este cel mai important factor de risc pentru aparitia gerontoxonului. Cu cat inaintam in varsta, cu atat este mai probabil sa se dezvolte aceasta afectiune oculara.
Expunerea la soare: Expunerea indelungata la razele ultraviolete ale soarelui poate juca un rol in formarea depozitelor de lipide in cornee, contribuind astfel la dezvoltarea gerontoxonului.
Fumatul: Fumatul a fost asociat cu acumularea de depozite de lipide in cornee, ceea ce poate contribui la aparitia gerontoxonului. Nivelurile ridicate de colesterol: Persoanele cu niveluri ridicate de colesterol in sange pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta gerontoxon.

Bibliografie:

Kokavec J, Min SH, Tan MH, Gilhotra JS, Newland HS, Durkin SR, et al. (September 2016). "Biochemical analysis of the living human vitreous". Clinical & Experimental Ophthalmology;
Donati S, Caprani SM, Airaghi G, Vinciguerra R, Bartalena L, Testa F, et al. (2014). "Vitreous substitutes: the present and the future". BioMed Research International. 2014;
Shui YB, Holekamp NM, Kramer BC, Crowley JR, Wilkins MA, Chu F, et al. (April 2009). "The gel state of the vitreous and ascorbate-dependent oxygen consumption: relationship to the etiology of nuclear cataracts". Archives of Ophthalmology; 
Jalil A, Steeples L, Subramani S, Bindra MS, Dhawahir-Scala F, Patton N (April 2014). "Microincision cataract surgery combined with vitrectomy: a case series;

Articole similare
Corticosteroizii: ce sunt, beneficii si efecte adverse ale utilizarii pe termen lung Corticosteroizii: ce sunt, beneficii si efecte adverse ale utilizarii pe termen lung

Corticosteroizii sunt utilizati in principal pentru a reduce inflamatia si pentru a suprima sistemul imunitar, pentru a trata conditii precum: astm, rinita alergica si febra fanului, urticarie, eczeme atopice, articulatii dureroase si inflamate, muschi si tendoane, lupus, printre altele. Corticosteroizii pot fi, de asemenea, utilizati pentru a inlocui anumiti hormoni care nu sunt produsi in mod natural de organism. Acest lucru este valabil la persoanele cu boala Addison.

12 mai 2023
Edited 15 mai 2023
citește articolul
Dieta Ketogenica: beneficii si riscuri ale acestei diete cu continut redus de carbohidrati Dieta Ketogenica: beneficii si riscuri ale acestei diete cu continut redus de carbohidrati

Glucoza este principala sursa de energie a organismului, in special pentru inima si creier. Aceasta circula in sange si este depozitata ca glicogen in muschi si ficat. Din acest motiv, atat timp cat exista glucoza sau glicogen, organismul nu isi va folosi rezervele de grasime ca sursa de energie. Pe de alta parte, in dieta ketogenica, consumul de carbohidrati este redus in favoarea unei cresteri a grasimilor si proteinelor sanatoase. 

12 mai 2023
Edited 15 mai 2023
citește articolul
Dieta Mediteraneana: o modalitate sanatoasa pentru a pierde kilograme Dieta Mediteraneana: o modalitate sanatoasa pentru a pierde kilograme

Dieta mediteraneana este o modalitate sanatoasa de a manca si de a trai, bazata pe alimente sanatoase, in principal din regiunea mediteraneana. Aceasta dieta a fost studiata pe larg si s-a constatat ca poate ajuta la reducerea riscului de boli cronice, cum ar fi bolile de inima, diabetul si cancerul.

12 mai 2023
Edited 15 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina