Alergia la mucegai: simptome, preventie si tratament
Alergia la mucegai este o reactie exagerata a sistemului imunitar la particulele de mucegai care se gasesc in aer. Mucegaiul este un tip de ciuperca microscopica care se dezvolta in medii umede si calde. Acesta poate fi prezent in interiorul locuintelor, in special in zonele cu umiditate crescuta, cum ar fi baile, bucatariile sau subsolurile. Inhalarea sporilor de mucegai poate declansa o reactie alergica in unele persoane sensibile.
Mucegaiul, care este un tip de ciuperca, produce spori microscopici. Sporii mucegaiului plutesc constant in aer, provocand simptome alergice. Mucegaiul este asociat atat cu rinita alergica, cat si cu astmul pe tot parcursul anului. Poate fi gasit in aer liber in busteni putrezi, in gramezi de compost si in ierburi. In interior, poate creste in zone umede, cum ar fi baie, bucatarie sau mansarda. Cel mai bun mod de a afla daca te deranjeaza o alergie la mucegai este sa mergi la un alergolog.
Uneori, simptomele unei alergii la mucegai pot fi confundate cu o raceala, o infectie a sinusului sau alte alergii respiratorii. Printre simptome se numara mancarimea nasului, ochilor sau gatului; stranut, nas infundat sau secretii nazale, tuse, mucus in gat si simptome de astm, cum ar fi tuse, respiratie suieratoare, respiratie scurta, sau etanseitate in piept. Daca simptomele se amelioreaza la evitarea contactului cu mucegaiul, acest lucru ar putea fi un indiciu ca este vorba despre o alergie la mucegai. Pentru a obtine un diagnostic precis, un medic alergolog tine cont de istoricul individual medical complet, efectuand o examinare fizica si, de asemenea, se pot face teste de sange sau cutanate. Pentru a combate mucegaiul, mentineti umiditatea interioara sub 60%, in mod ideal intre 30 si 50%.
Cum se manifesta alergia la mucegai
Alergia la mucegai poate avea o varietate de simptome si poate afecta diferite parti ale corpului:
Simptome respiratorii:
Congestie nazala si secretii nazale abundente (rinita alergica).
Stranut frecvent.
Tuse persistenta sau infundata.
Sforait si dificultati respiratorii (in special la persoanele cu astm).
Simptome oculare:
Mancarime si senzatie de arsura in ochi.
Lacrimare excesiva a ochilor.
Roseata si umflarea ochilor.
Simptome cutanate:
Mancarime si iritatie a pielii.
Eczeme sau eruptii cutanate.
Urticarie (aparitia de placi rosii si mancarime pe piele).
Simptome generale:
Oboseala si lipsa de energie.
Dureri de cap.
Dificultati de concentrare si scaderea performantei cognitive.
Simptome digestive, cum ar fi dureri abdominale, greata sau diaree (mai rar).
Simptomele alergiei la mucegai pot varia de la persoana la persoana si pot depinde de sensibilitatea individuala la alergenii specifici de mucegai. Unele persoane pot prezenta simptome usoare si sporadice, in timp ce altele pot avea simptome severe si persistente. Daca suspectezi ca ai alergie la mucegai, este recomandat sa consulti un medic alergolog pentru un diagnostic corect. Medicul poate efectua teste alergice, cum ar fi testele cutanate sau analizele de sange, pentru a identifica alergenii specifici la care esti sensibil.
Pe baza rezultatelor testelor si a simptomelor tale, medicul poate recomanda un plan de tratament adecvat, care poate include evitarea expunerii la mucegai, medicamente antialergice sau imunoterapie (desensibilizare). Pentru a reduce expunerea la mucegai si pentru a controla simptomele alergice, urmeaza aceste sfaturi:
Mentine o buna igiena in casa si redu pozitiile de umiditate, cum ar fi scurgerile sau condensul.
Evita locurile cu umiditate crescuta, cum ar fi pivnitele sau spatiile cu probleme de infiltrare a apei.
Utilizeaza un dezumidificator in zonele cu umiditate ridicata.
Asigura o buna ventilatie in baie si bucatarie.
Curata si aeriseste regulat.
Evita depozitarea obiectelor inchise in saci de plastic, care pot favoriza dezvoltarea mucegaiului.
Evita contactul direct cu mucegaiul sau cu zonele contaminate. Poarta manusi si o masca de protectie atunci cand faci curatenie sau manipulezi materiale care ar putea contine mucegai.
Utilizeaza un filtru de aer de inalta eficienta (HEPA) in sistemul de ventilatie sau in purificatoarele de aer pentru a indeparta particulele de mucegai din aer. Daca alergia la mucegai este severa sau persista, medicul poate recomanda administrarea de medicamente antihistaminice, nazale sau corticosteroizi pentru a controla simptomele.
Cum sa previi alergia la mucegai
Pentru a preveni alergia la mucegai, poti adopta masuri pentru a reduce expunerea la mucegaiul care cauzeaza simptomele alergice. Mentine un mediu uscat si bine ventilat:
Asigura o buna ventilatie in toate incaperile, in special in zonele cu umiditate crescuta, cum ar fi baile, bucatariile si subsolurile.
Utilizeaza ventilatoare pentru baie sau deschide ferestrele pentru a permite circulatia aerului.
Mentine nivelul de umiditate redus:
Repara scurgerile si problemele de infiltrare a apei din locuinta.
Utilizeaza dezumidificatoare in incaperi cu umiditate crescuta, cum ar fi baile si bucatariile.
Evita acumularea de umiditate:
Sterge imediat orice zona umeda sau suprafeta umeda.
Evita stocarea obiectelor inchise in saci de plastic sau cutii ermetice, deoarece pot crea un mediu umed propice dezvoltarii mucegaiului.
Indeparteaza mucegaiul existent:
Curata regulat si eficient zonele cu mucegai folosind produse de curatare adecvate.
Pentru suprafete cu mucegai rezistent, poate fi necesara interventia unui profesionist specializat in remedierea mucegaiului.
Evita expunerea la mucegai in exterior:
Evita intrarea in spatii unde s-a constatat prezenta mucegaiului sau a mucegaiului vizibil.
Utilizeaza filtre de aer de inalta eficienta (HEPA):
Instaleaza un filtru de aer HEPA in sistemul de ventilatie sau in purificatoarele de aer pentru a indeparta particulele de mucegai din aer.
Cum se poate trata si gestiona alergia la mucegai
Tratamentul se concentreaza pe gestionarea simptomelor, adoptand masurile amintite anterior, precum si pe ameliorarea simptomelor. Medicul va poate prescrie unul dintre urmatoarele tratamente pentru a va imbunatati simptomele alergice:
Antihistaminicele sunt adesea folosite pentru a reduce simptomele precum stranutul, mancarimea.
Corticosteroizii nazali sunt folositi pentru a reduce inflamatia nasului si pentru a bloca reactiile alergice.
Decongestionantele pot fi utilizate pentru a ameliora congestia.
Spalarea nazala zilnica cu o solutie salina poate ajuta la curatarea iritantilor si la ameliorarea simptomelor nazale.
Medicamente antihistaminice.
Imunoterapia cu alergeni, conform instructiunilor medicului, poate ajuta la dezvoltarea tolerantei mucegaiului.
Daca ai o alergie cunoscuta la mucegai sau simptome alergice persistente, este recomandat sa consulti un medic alergolog. Acesta va putea identifica alergenii specifici la care esti sensibil si iti poate oferi sfaturi de gestionare, precum si un tratament adecvat.
Glioblastom: diagnostic, complicatii ale bolii si optiuni de tratament
Glioblastom este cea mai frecventa si agresiva tumora maligna la nivelul creierului la adulti. Optiunile actuale de tratament la diagnostic sunt multimodale si includ rezectie chirurgicala, radiatii si chimioterapie. Progresele semnificative in intelegerea patologiei moleculare a bolii si a cailor de semnalizare celulara asociate au deschis oportunitati pentru noi terapii pentru boala recurenta si recent diagnosticata. Tratamentele inovatoare dau speranta la supravietuirea sporita.
Tratamentul standard pentru glioblastom implica, in general, o combinatie de chirurgie, radioterapie si chimioterapie. Obiectivul chirurgiei este de a indeparta cat mai multa tumoare posibil, insa, din cauza infiltrarii agresive a celulelor tumorale in tesutul cerebral inconjurator, eliminarea completa a tumorii este dificila. Dupa interventia chirurgicala, se efectueaza adesea radioterapie pentru a distruge celulele tumorale ramase si chimioterapie cu temozolomida, un medicament care poate incetini cresterea tumorii. In ciuda tratamentului standard agresiv, glioblastomul prezinta un prognostic nefavorabil, iar supravietuirea pe termen lung este rara. Totusi, cercetarea medicala continua sa investigheze noi terapii si abordari pentru a imbunatati rezultatele pentru pacienti.
Bibliografie:
Lavker RM, Gerberick GF, Veres D, Irwin CJ, Kaidbey KH. Cumulative effects from repeated exposures to suberythemal doses of UVB and UVA in human skin. J Am Acad Dermatol. 1995 Jan;
Rhodes LE. Topical and systemic approaches for protection against solar radiation-induced skin damage. Clin Dermatol. 1998 Jan-Feb;
Heurung AR, Raju SI, Warshaw EM. Adverse reactions to sunscreen agents: epidemiology, responsible irritants and allergens, clinical characteristics, and management. Dermatitis. 2014 Nov-Dec;
Nash JF. Human safety and efficacy of ultraviolet filters and sunscreen products. Dermatol Clin. 2006 Jan;
Pinnell SR, Yang H, Omar M, Monteiro-Riviere N, DeBuys HV, Walker LC, Wang Y, Levine M. Topical L-ascorbic acid: percutaneous absorption studies. Dermatol Surg. 2001 Feb;
Roshchupkin DI, Pistsov MY, Potapenko AY. Inhibition of ultraviolet light-induced erythema by antioxidants. Arch Dermatol Res. 1979 Aug;
Jurkiewicz BA, Bissett DL, Buettner GR. Effect of topically applied tocopherol on ultraviolet radiation-mediated free radical damage in skin. J Invest Dermatol. 1995 Apr;
Burke KE, Clive J, Combs GF, Commisso J, Keen CL, Nakamura RM. Effects of topical and oral vitamin E on pigmentation and skin cancer induced by ultraviolet irradiation in Skh:2 hairless mice. Nutr Cancer. 2000;