Amauroza: Cum apare boala, cum putem evita pierderea vederii din cauza acestei boli

Amauroza se refera la o pierdere partiala sau completa a vederii la unul sau ambii ochi, fara a se deteriora vizibil ochiul in sine. Este adesea descrisa ca o deficienta vizuala temporara sau tranzitorie care dureaza cateva minute pana la ore si apoi se rezolva de la sine. Pierderea vederii este cauzata de obicei de o afectiune medicala de baza care afecteaza fluxul sanguin catre nervul optic sau retina. Una dintre cele mai frecvente cauze ale amaurozei este un atac ischemic tranzitoriu, care apare atunci cand exista o intrerupere temporara a fluxului de sange catre o anumita zona a creierului, inclusiv partea responsabila de vedere.

Alte cauze potentiale ale amaurozei includ artera retinei sau ocluzia venei, compresia nervului optic, neurita optica si anumite tipuri de migrene. Este important de mentionat ca amauroza este un simptom si nu un diagnostic specific. Identificarea cauzei de baza a amaurozei este esentiala pentru un tratament adecvat si pentru a preveni pierderea vederii sau complicatii suplimentare. Un medic oftalmolog evalua situatia si poate recomanda teste de diagnostic si optiuni de tratament adecvate.

Cauze ale afectiunii

Exista o varietate de cauze posibile pentru amauroza, care pot fi impartite in mai multe categorii:

Probleme vasculare: Amauroza poate fi cauzata de probleme de circulatie sanguina in zona ochilor sau a creierului care afecteaza aportul de sange si oxigen la nervul optic sau la retina. Aceste probleme pot include tromboza arteriala sau venoasa, embolie, spasme vasculare, hipertensiune arteriala severa sau afectarea vaselor de sange.
Tulburari neurologice: Anumite tulburari neurologice pot determina amauroza. De exemplu, atunci cand exista o tulburare in creier sau in nervii cranieni care sunt responsabili de transmiterea semnalelor vizuale, pot aparea simptome de amauroza. Aceste afectiuni pot include migrenele oftalmice, scleroza multipla, tumori cerebrale sau atacurile ischemice tranzitorii.
Afectiuni oculare: Amauroza poate fi cauzata de afectiuni directe ale ochilor sau ale structurilor din jurul ochilor care afecteaza transmiterea sau procesarea semnalelor vizuale. Exemple de afectiuni oculare care pot provoca amauroza includ glaucomul acut, degenerescenta maculara, retinita pigmentara sau inflamatia optica.
Medicamente sau substante: Anumite medicamente sau substante pot cauza efecte secundare care afecteaza vederea. De exemplu, anumite medicamente antiepileptice, antidepresive sau corticosteroizi pot avea ca efect secundar amauroza.
Cand fluxul de sange este blocat catre artera retinei centrale care furnizeaza sange ochilor, apare amauroza fugace. De obicei, amauroza este rezultatul ingustarii (stenozei) sau ocluziei arterei carotide interne sau a arterei retiniene centrale, ceea ce duce la hipoperfuzie (adica, aport redus de sange) a retinei. Cea mai frecventa cauza a pierderii de vedere este embolia arterosclerotica ( adica acumulari de grasimi care se desprind de mucoasa interioara a unei artere si blocheaza fluxul de sange in alta parte).

Amauroza fugace poate aparea si ca un simptom al altor afectiuni de baza. De exemplu, pierderea vizuala monoculara tranzitorie poate fi cauzata de inflamatia nervului optic (neurita optica), sistemul nervos (de exemplu, in scleroza multipla) sau in leziuni la nivelul capului. Persoanele mai mari de 60 de ani care au avut mai multe episoade de orbire monoculara tranzitorie ar putea fi, de asemenea, cercetate pentru arterita cu celule gigantice, care se caracterizeaza prin inflamatia vaselor mari ale scalpului, gatului si bratelor.

Cativa factori de risc au fost asociati cu aparitia amaurozei. Diabetul, fumatul si consumul de cocaina sunt unii dintre factorii de risc. De asemenea, persoanele care ating o varsta inaintata pot, de asemenea, sa aiba mai multe sanse de amauroza din cauza hipertensiunii arteriale si a  hiperlipidemiei (niveluri ridicate de lipide in sange). In unele cazuri, expunerea la lumina stralucitoare poate declansa episoade de amauroza fugace.

Cum se manifesta amauroza

Amauroza fugace prezinta simptome vizuale foarte caracteristice; majoritatea indivizilor descriu experienta lor ca o perdea “ care trece prin ochi ” si care le blocheaza in cele din urma vederea. Masura in care este afectat campul vizual al ochiului variaza; intregul camp sau doar o parte din acesta pot fi defecte. Pierderea vizuala este adesea nedureroasa pentru individ si tinde sa dureze cateva minute. Persoanele pot experimenta unul sau mai multe episoade care se rezolva de obicei pe cont propriu, dar rareori poate exista progresie catre pierderea permanenta a vederii.

In multe cazuri, amauroza este un simptom al unui atac ischemic tranzitoriu, conditie care este un precursor al unui accident vascular cerebral. Atac ischemic tranzitoriu provoaca simptome asemanatoare accidentului vascular cerebral. In plus fata de orbirea temporara, alte simptome asociate cu atacul ischemic tranzitoriu includ dificultati de vorbire, slabiciune brusca pe o parte a corpului.

Pierderea partiala sau completa a vederii este simptomul principal al amaurozei. Poate afecta unul sau ambii ochi si poate fi descrisa ca o pierdere temporara sau permanenta a vederii. Uneori, se poate simti o umbra, o ceata sau o zona de orbire in campul vizual.

In unele cazuri, amauroza poate provoca o vedere neclara sau distorsionata a obiectelor. Amauroza poate prezenta episoade tranzitorii de pierdere a vederii care dureaza cateva secunde, minute sau ore, urmate de revenirea treptata a vederii normale.

Sensibilitatea crescuta la lumina poate fi un simptom asociat cu amauroza in anumite cazuri. In cazurile in care amauroza este cauzata de afectiuni neurologice, pot aparea si alte simptome neurologice, cum ar fi slabiciune musculara, dificultati de vorbire, ameteli sau probleme de coordonare.

Diagnostic si tratament pentru amauroza

Diagnosticul se bazeaza, de obicei, pe obtinerea unui istoric medical si evaluarea factorilor de risc vascular prezenti. Persoanele sunt de obicei consultate pentru hipertensiune arteriala, diabet, hiperlipidemie si boli cardiace si sunt intrebate despre consumul de tutun. Ulterior, se va efectua un examen fizic detaliat, care include un examen complet de ochi cu dilatare a pupilei pentru a evalua nervul optic si discul optic si auscultarea arterelor carotide si a inimii. Pot fi indicate si alte analize de sange, inclusiv un numar complet de sange, nivelul glicemiei si al lipidelor, pentru a exclude orice cauza de baza.

Ecografia Doppler, o tehnica imagistica folosind unde sonore de inalta frecventa, poate fi utilizata pe arterele carotide pentru a evalua perfuzia extracraniana si intracraniana a tesuturilor, in timp ce angiografia prin rezonanta magnetica si tomografia computerizata pot fi utilizate pentru a evalua fluxul arterelor.

Tratamentul are ca scop mai intai controlul si tratarea factorilor de risc vascular subiacenti, cum ar fi hipertensiunea, diabetul si hiperlipidemia. Majoritatea indivizilor necesita tratament conservator cu anticoagulante (medicamente care inhiba procesul de coagulare a sangelui).

S-a dovedit ca persoanele asimptomatice cu stenoza carotida severa beneficiaza de tehnici minim invazive, cum ar fi stentarea carotida. Mai multe tehnici invazive, inclusiv endarterectomia carotida (adica indepartarea chirurgicala a blocajului vasului), sunt de obicei rezervate numai pentru persoanele cu stenoza carotida mai mare de 70%.

Degenerescenta maculara: cauze, simptome si tratament

Degenerescenta maculara este o afectiune oftalmologica care afecteaza macula, partea centrala a retinei. Aceasta patologie este mai frecventa la persoanele in varsta si poate duce la pierderea vederii centrale, in timp ce vederea periferica ramane intacta. Macula este zona centrala a retinei si cu ea obtineti imagini clare si pefecte. Este punctul pe care il folosim pentru a ne uita la lucrurile pe care vrem sa le vedem pentru a le aprecia in toate detaliile lor si concentreaza tot ceea ce vedem, deci este zona retinei care este folosita, de exemplu, pentru citire. Degenerescenta maculara este o boala degenerativa a retinei care afecteaza aceasta zona particulara si consecinta acesteia este pierderea vederii centrale.

Aceasta afecteaza in principal persoanele in varsta si, prin urmare, se numeste degenerescenta maculara asociata varstei. Exista insa si alte cauze care nu au legatura cu varsta, cum ar fi miopia ridicata (degenerescenta maculara miopica), infectiile sau inflamatiile retiniene care se afla in macula sau exista unele tipuri care pot fi mostenite. Aspectul sau este lent, nu dureros si progresiv. De obicei, pacientul care sufera incepe sa observe ca liniile drepte, incep sa fie percepute ca ondulate. 

Afectiunea ajunge sa afecteze majoritatea activitatilor zilnice ale unei persoane, cum ar fi cititul, scrisul, privitul la televizor, mersul la cinema, condusul, vederea caracteristicilor unei persoane etc. Degenerescenta maculara nu afecteaza vederea periferica, ceea ce este important pentru pacient sa stie, deoarece o persoana afectata de degenerescenta maculara nu este niciodata complet oarba.

Bibliografie:

Kokavec J, Min SH, Tan MH, Gilhotra JS, Newland HS, Durkin SR, et al. (September 2016). "Biochemical analysis of the living human vitreous". Clinical & Experimental Ophthalmology;
Donati S, Caprani SM, Airaghi G, Vinciguerra R, Bartalena L, Testa F, et al. (2014). "Vitreous substitutes: the present and the future". BioMed Research International. 2014;
Shui YB, Holekamp NM, Kramer BC, Crowley JR, Wilkins MA, Chu F, et al. (April 2009). "The gel state of the vitreous and ascorbate-dependent oxygen consumption: relationship to the etiology of nuclear cataracts". Archives of Ophthalmology; 
Jalil A, Steeples L, Subramani S, Bindra MS, Dhawahir-Scala F, Patton N (April 2014). "Microincision cataract surgery combined with vitrectomy: a case series;
Bollinger KE, Langston RH (March 2008). "What can patients expect from cataract surgery?". Cleveland Clinic Journal of Medicine;
Spencer RW, Andelman SY (July 1965). "Steroid cataracts. Posterior subcapsular cataract formation in rheumatoid arthritis patients on long term steroid therapy". Archives of Ophthalmology;