Anghinarea: proprietati, beneficii si contraindicatii
Anghinarea este o planta care este intrebuintata atat in scop medicinal, cat si ca ingredient, in numeroase retete de salate si alte preparate gourmet. Frunzele, tulpinile si radacinile de anghinare (Cynara scolymus) sunt folosite pentru a se obtine extracte care contin o concentratie mare din anumite substante chimice care se gasesc in planta. Aceste extracte sunt folosite ca medicamente, in tratarea diverselor afectiuni in special ca adjuvant in afectiuni hepatice si de bila. Dar despre toate beneficiile acestei plante in urmatorul material.
Cum a fost descoperita planta de anghinare?
Ce contine planta de anghinare?
Cum se poate consuma anghinarea?
Ce beneficii pentru organism aduce anghinarea?
Ce se intampla cand consumam prea multa anghinare? Contraindicatii
Cum a fost descoperita planta de anghinare?
Planta de anghinare (Cynara scolymus) este originara din zona mediteraneana si a fost utilizata ca si aliment de catre vechii greci si romani inca din secolul III i.e.n. In Africa de Nord, unde inca se mai gasesc in stare salbatica, semintele de anghinare au fost gasite in timpul sapaturilor din epoca romana Mons Claudianus, din Egipt. Arheologii au descoperit ca in Asia anghinarea era consumata inca din secolul IX i.e.n. Astazi, cei mai mari producatori de anghinare sunt Italia, Spania si Franta. In Statele Unite, California ofera aproape 100% din recolta de anghinare a Statelor Unite.
Ce contine planta de anghinare?
Planta de aghinare contine polifenoli, acid folic, vitaminele A, B 6 si B12, C, K, fosfor, fier, flavonoide, mangan, fibre si e bogata in inulina. Inulina stimuleaza sistemul imunitar, faciliteaza tranzitul intestinal si ajuta la asimilarea magneziului si calciului. In plus planta are putine grasimi saturate si colesterol, contine tiamina, riboflavina, niacina.
Pe scurt, planta are cei mai multi antioxidanti dintre toate legumele, ceea ce inseamna ca ajuta sistemul imunitar in lupta impotriva radicalilor liberi responsabili de aparitia multor boli.
Vitamina C din anghinare este eficienta in mucozita, fibroze, cancer de san, iar extractul din frunzele de anghinare sunt folosite pentru a induce moartea celulelor bolnave si regenerarea celulara, dar si la proliferarea celulelor atunci cand sunt injectate in masele canceroase.
Cum se poate consuma anghinarea?
Dincolo de beneficiile medicale, anghinarea este una dintre cele mai gustoase vegetale extrem de versatila in tot felul de retete gourmet si platinguri. Si atunci cand nu poate fi folosita cruda/proaspata imediat dupa recoltare, planta de aghinare se poate consuma si marinata in ulei, otet sau murata in diferite solutii saline. De la anghinare se consuma partea carnoasa a frunzelor si receptaculul floral (inima de anghinare). Anghinarea se poate consuma in diferite retete, in risotto, creme de prajituri, tarte, umpluta pentru diferite tipuri de carne.
Ce beneficii pentru organism aduce anghinarea?
Poate ca nu stiati dar ficatul este cel mai mare organ al corpului uman si indeplineste peste 500 de functii, de sanatatea sa depinzand sanatatea intregului organism. Una dintre cele mai importante functii ale ficatului este intocmai detoxifierea organismului. Toxinele sunt substante chimice care se gasesc in mediul inconjurator, inclusiv in mancare, apa, aer, produse cosmetice, medicamente, haine, si care produc efecte nocive si iritante in organism prin declansarea unui stres major la nivelul functiilor biochimice.
Cele mai des intalnite toxine sunt pesticidele si cele existente in fumul de tigara, alcool, gaze de esapament, radiatii solare, dar si radicalii liberi rezultati in urma descompunerii alimentelor la nivelul intestinelor. Cu toate ca ficatul are capacitatea naturala de a elimina toxinele prin filtrarea sangelui, din cauza gradului de poluare crescut la care suntem expusi zilnic, detoxifiereea nu mai este realizata corespunzator, iar ficatul oboseste.
In acest context, orice aliat al ficatului trebuie tinut cat mai aproape. Specialistii spun ca frunzele de anghinare au proprietati hepatoprotectoare si totodata acestea stimuleaza functia hepatica. In plus, au si o actiune care determina cresterea debitului de bila pe care o secreta organismul. Printre numeroasele beneficii, specialistii mentioneaza si o actiune diuretica a plantei, cat si una care ajuta la scaderea colesterolului si la scaderea lipidelor.
In plus, atunci cand nivelul de toxine creste in organism si ficatul nu-si mai indeplineste functia de detoxifiere la adevarata capacitate, apar simptome ca oboseala nejustificata, lipsa capacitatii de concentrare, transpiratii abundente si urat mirositoare, tulburari digestive, diaree sau constipatie, dureri abdominale, dureri de cap, halena, disfunctii biliare, crampe musculare si dezechilibre hormonale.
De asemenea, alte simptome care atesta existenta unui nivel ridicat de toxine in organism sunt depresia si anxietatea, alergiile si afectiunile dermatocosmetice, in special acneea. Cresterea inexplicabila in greutate poate fi tot un semnal de alarma care atentioneaza ca este nevoie de o detoxifiere a organismului si, implicit, de o sustinere exterioara a functiei hepatice. Este necesar sa punctam ca ficatul nu doare, prin urmare nu putem primi astfel o atentionare a faptului ca este suprasolicitat.
In acest caz anghinarea are un rol de adjuvant care ajuta la eliminarea toxinelor. In plus, vitaminele si atioxidantii sunt extrem de importanti in tot acest proces de detoxifiere deoarece au capacitatea de a anihila toxinele din organism si de a grabi reciclarea acestora prin intermediul ficatului. Dat fiind faptul ca ficatul detine capacitatea de regenerare, suplimentele alimentare naturale cu rol regenerator si hepatoprotector sunt absolut recomandate, nu doar intr-o cura de detoxifiere, ci si in orice perioada suprasolicitanta, mai ales cele pe baza de anghinare.
Si daca tot am povestit despre ficat, cateva lucruri mai putin cunoscute.
- Ficatul este al doilea cel mai mare organ al omului (primul fiind pielea). El poate ajunge pana la 2 kg si este aproape de marimea unei mingi de fotbal. Desi multi am fi tentati sa credem ca locul doi ar fi ocupat de creier, creierul uman cantareste intre 1,2 si 1,4 kg la maturitate.
- Secreta intre 0,5 l si 1 l de bila pe zi, acel lichid care ajuta la digerarea grasimilor. Un ficat obosit nu mai poate secreta suficienta bila, astfel incat digestia e ingreunata, substantele insuficient asimilate stagneaza in intestine si se imbacsesc cu toxine.
- Este afectat de toxicitatea unor alimente, precum grasimile rele, alcoolul, tutunul, medicamentele, afumaturile, E-urile si conservantii din unele produse. Acestea distrug celulele hepatice. In plus, ficatul are capacitatea de a filtra toate otravurile ingerate pe calea aerului sau prin alimentatie.
- Dupa piele, ficatul este al doilea organ care se regenereaza. Asa cum epiderma se usuca, cade atunci cand sufera arsuri, si celulele ficatului se repara si se refac in mod constant. De aceea, e posibil sa se faca transplant de ficat numai cu o bucata din ficatul donatorului, care ramane doar cu jumatate din organ, chiar mai putin. Totusi, o zona de tesut hepatic distrusa si regenerata nu va functiona ca un ficat care nu a fost imbolnavit.
- Ficatul nu doare, nu prezinta simptome de boli ca alte organe. Chiar si atunci cand avem senzatii de apasare si disconfort pe partea ficatului, sunt sanse ca acele dureri sa fie provocate de acumulare de gaze in intestinul gros, colici biliare, nevralgii intercostale.
- Va e frig cand afara e frig si suferiti de cald vara? Daca imbracamintea este corect aleasa, cealalta cauza la care trebuie sa va ganditi este incapacitatea organismului de a-si regla temperatura, iar aici tot ficatul intervine. Daca e obosit si nu functioneaza la parametri optimi, nu-si va putea indeplini functia termica.
- Ficatul cel mai bine se reface intre orele 1.00 si 3.00 noaptea, perioada care ar trebui sa va gaseasca in pat. Altfel spus, odihna suficienta, alimentatia sanatoasa si remediile naturale pe baza de plante medicinale hepatoprotectoare sunt cele trei lucruri care refac ficatul si ii sustin buna functionare.
Mai multe informatii despre detoxifierea corecta a ficatului in acest material video.
Dar beneficiile plantei de anghinare nu se opresc aici. Anghinarea este considerata eficienta si pentru sanatatea inimii. Cateva ingrediente din frunzele plantei reduc colesterolul rau, il cresc pe cel bun. Are grija de artere, sistemul cardiovascular, circulatia sanguina, tensiunea arteriala. Totodata, anghinarea actioneaza ca un vasodilatator. Si diabeticii sunt incurajati sa o consume pentru a preveni complicatiile asociate cu hipertensiunea.
Tot anghinarea mai este recomandata in caz de nefrite, angina pectorala, hepatite cronice, ateroscleroza, ciroze hepatice, cat si in infectiile de natura intestinala. La recomandarea medicului, remediile pe baza de anghinare pot fi folosite in tratarea disfunctiilor hepatobiliare, in insuficienta biliara, in inflamatii ale cailor biliare, in caz de pre-ciroza, act si in anumite tipuri de hepatite (cronice si subacute).
Ce se intampla cand consumam prea multa anghinare? Contraindicatii
Persoanele care sunt alergice la arnica, crizanteme, margarete, galbenele pot fi alergice la extractul de frunze de anghinare, deoarece aceste plante au mai multe proprietati comune. Semnele unei reactii alergice includ o eruptie pe piele sau urticarie, mancarimi, umflaturi, respiratie suieratoare sau probleme de respiratie ori dificultate la inghitire. O reactie alergica la extractul de frunze de anghinare solicita asistenta medicala de urgenta. Aceasta poate duce la anafilaxie, o reactie soc ce poate pune viata in pericol.
Specialistii spun ca anghinarea nu este recomandata in obstructia biliara si in cazurile grave de insuficienta hepatocelulara. Nu se recomanda folosirea preparatelor din anghinare pentru a trata litiaza biliara. Nu e indicata femeilor care alapteaza.
Sursa foto: shutterstock
SURSE DOCUMENTARE:
https://www.makewell.de/3158-hepatoprotection-how-artichokes-can-have-a-positive-effect-on-the-liver/
https://blog.designsforhealth.com/node/1354
REFERINTE:
1. Chalasani N., Younossi Z., Lavine J. E., et al. The diagnosis and management of non-alcoholic fatty liver disease: practice guideline by the American Gastroenterological Association, American Association for the Study of Liver Diseases, and American College of Gastroenterology. Gastroenterology. 2012;142(7):1592–1609. doi: 10.1053/j.gastro.2012.04.001.
2. Dyson J. K., Anstee Q. M., McPherson S. Non-alcoholic fatty liver disease: a practical approach to treatment. Frontline Gastroenterology. 2014;5(4):277–286. doi: 10.1136/flgastro-2013-100404.
3. Machado M. V., Cortez-Pinto H. Non-alcoholic fatty liver disease: what the clinician needs to know. World Journal of Gastroenterology. 2014;20(36):12956–12980. doi: 10.3748/wjg.v20.i36.12956.
4. Corrado R. L., Torres D. M., Harrison S. A. Review of treatment options for nonalcoholic fatty liver disease. Medical Clinics of North America. 2014;
5. Eguchi A., Povero D., Alkhouri N., Feldstein A. E. Novel therapeutic targets for nonalcoholic fatty liver disease. Expert Opinion on Therapeutic Targets. 2013;
6. Uhl P., Fricker G., Haberkorn U., Mier W. Current status in the therapy of liver diseases. International Journal of Molecular Sciences. 2014;
7. Mouzaki M., Allard J. Non-alcoholic steatohepatitis: the therapeutic challenge of a global epidemic. Annals of Gastroenterology.
8. Jadeja R., Devkar R. V., Nammi S. Herbal medicines for the treatment of nonalcoholic steatohepatitis: current scenario and future prospects. Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine. 2014;
9. Mulinacci N., Prucher D., Peruzzi M., et al. Commercial and laboratory extracts from artichoke leaves: estimation of caffeoyl esters and flavonoidic compounds content. Journal of Pharmaceutical and Biomedical Analysis.
10. Leung A. Y., Foster S. Encyclopedia of Common Natural Ingredients Used in Food. Drugs and Cosmetics.
11. Newall C. A., Anderson L. A., Phillipson J. D. Herbal Medicines: A Guide for Health-Care Professionals. London, UK.