Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Anizocorie: Atunci cand un ochi este diferit de celalalt, de ce apare aceasta afectiune

Anizocorie: Atunci cand un ochi este diferit de celalalt, de ce apare aceasta afectiune

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 12 noiembrie 2024 Ultima actualizare: 12 noiembrie 2024

Anizocoria descrie situatia in care pupilele ochilor unei persoane nu sunt de aceeasi dimensiune. Aceasta poate fi o caracteristica inofensiva sau un indiciu al unei probleme medicale mai serioase, in functie de circumstante. Pupila, acel punct negru central din ochi, functioneaza ca o fereastra reglabila care controleaza cata lumina intra in ochi. In conditii normale, pupilele ambilor ochi se ajusteaza simultan la lumina si intuneric: ele se contracta sub lumina intensa pentru a proteja retina si se dilata in intuneric pentru a permite intrarea unei cantitati mai mari de lumina.

De obicei, diferentele de marime intre pupile nu depasesc 1 milimetru si nu indica prezenta unei probleme medicale. Cu toate acestea, o diferenta mai mare de 1 milimetru, insotita de alte simptome sau care persista, poate semnala o conditie oftalmologica, neurologica sau vasculara ce necesita atentie medicala. Anizocoria poate fi fie o trasatura congenitala, prezenta de la nastere, fie poate aparea mai tarziu in viata ca urmare a unor diverse conditii sau incidente. In cazul unei anizocorii temporare, fara alte simptome asociate, de obicei nu exista motive de ingrijorare. Este important sa se monitorizeze orice modificari si sa se consulte un specialist daca inegalitatea pupilara persista sau este insotita de alte semne de alarma.

Ce este anizocoria? De ce apare boala?

Anizocoria este fenomenul in care pupilele unei persoane au dimensiuni diferite. Aproximativ 20% din populatie poate prezenta aceasta caracteristica fara sa fie semnul unei afectiuni medicale, se considera fiziologic atunci cand diferenta dintre pupile este mai mica de 1 mm si ambii ochi reactioneaza in mod egal la lumina. Schimbarile in marimea pupilelor pot fi observate chiar si in decursul aceleiasi zile sau pot aparea alternativ la ambii ochi. Anizocoria poate indica diverse probleme oftalmologice, cum ar fi paralizia nervului cranian III sau sindromul Horner, care apar in urma unor evenimente grave precum accidente vasculare cerebrale, tumori sau traume.

Alteori, poate fi un semn al infectiilor virale, sifilisului sau chiar urmare a unei interventii chirurgicale la ochi. O conditie particulara asociata cu anizocoria este pupila tonica Adie, care se manifesta printr-o dilatare unilaterala persistenta si un raspuns lent sau absent la lumina. Pe langa dilatarea pupilelor (midriaza), cauzele pot include traumatisme oculare, care afecteaza capacitatea irisului de a se contracta in lumina intensa, sau anomalii ale nervului cranian III, care controleaza miscarile oculare, pozitia pleoapelor si dimensiunea pupilei. Aceste anomalii pot duce la alte simptome cum ar fi caderea pleoapei (ptoza) si vederea dubla (diplopie).

In cazuri contrare, micsorarea pupilei (mioza) poate aparea in contextul inflamatiilor oculare, fie ca urmare a unui traumatism, fie din alte cauze, sau in sindromul Horner, unde pupila afectata ramane invariabil mai mica si nu se dilata corespunzator. Anizocoria poate avea multiple cauze, de la variatii fiziologice inofensive pana la simptome ale unor conditii medicale serioase, necesitand evaluari amanuntite pentru a determina natura exacta a diferentei dintre dimensiunile pupilare.

Cauzele anizocoriei si complicatii ale bolii

Anizocoria poate avea multiple cauze, de la utilizarea anumitor medicamente pana la conditii medicale serioase. In unele situatii, modificarile in dimensiunea pupilelor pot fi inofensive si sunt adesea legate de aplicarea topica a medicamentelor, cum ar fi picaturile de ochi sau solutiile nebulizatoare. De exemplu, medicamente precum atropina, epinefrina sau scopolamina pot provoca variatii temporare in marimea pupilelor.

Anizocoria poate fi si un semn de alarma, indicand posibile probleme mai grave, cum ar fi afectiuni ale musculaturii irisului sau disfunctii ale sistemului nervos, fie simpatic, fie parasimpatic, care controleaza dimensiunea pupilei. Printre cauzele mai grave se numara cresterea presiunii intraoculare, adesea asociata cu glaucomul, diverse conditii cerebrale (cum ar fi tumori, abcese sau meningite), anevrisme vasculare, traumatisme cranio-cerebrale si alte situatii ce duc la cresterea presiunii intracraniene.

Anizocoria poate fi un simptom al migrenelor sau poate indica paralizia nervilor oculomotori, care este frecventa in cazurile de diabet zaharat avansat. Un exemplu specific este sindromul Horner, o conditie provocata de tumori sau alte mase care compresioneaza lantul simpatic cervical. Aceasta conditie se manifesta prin simptome caracteristice precum enoftalmie, mioza unilaterala, ptoza palpebrala si, uneori, anhidroza unilaterala.

Simptomele anizocoriei

Cand intampinam anumite simptome oculare, este esential sa solicitam prompt o evaluare medicala. Suspiciunea de paralizie a nervului cranian al treilea, de exemplu, necesita imediat examinari imagistice cerebrale pentru a ghida diagnosticul corect. Aceasta este o urgenta medicala care nu trebuie neglijata. Alte conditii care nu sunt imediat urgente tot necesita atentie. Anizocoria, sau pupilele de dimensiuni diferite care nu sunt cauzate de variatii fiziologice normale, trebuie investigata.

Consultul medical trebuie cautat fara intarziere daca apar simptome cum ar fi diplopia (vederea dubla), scaderea acuitatii vizuale, durerea oculara, fotofobia (sensibilitatea crescuta la lumina), greata sau varsaturile, precum si semne generale precum febra, cefaleea sau redoarea cefei. Aceste semne pot indica afectiuni serioase care, identificate si tratate la timp, pot preveni complicatii grave, subliniind importanta consultarii unui specialist in vederea unui diagnostic precis si a unui tratament adecvat.

Tratamentul afectiunii

Anizocoria necesita o abordare terapeutica personalizata, bazata pe cauza specifica care a generat aceasta diferenta. Tratamentul variaza in functie de factorul declansator. In cazul in care anizocoria este cauzata de o infectie bacteriana, utilizarea corecta si completa a antibioticelor este esentiala pentru eradicarea infectiei si prevenirea recidivelor. Este important de retinut ca antibioticele sunt ineficiente in cazul infectiilor virale, situatie in care tratamentul recomandat include utilizarea picaturilor de ochi cu efect antiviral.

Pentru situatiile mai severe, cum ar fi prezenta tumorilor sau abceselor cerebrale, interventia chirurgicala poate fi necesara pentru eliminarea acestor formatiuni patologice. De asemenea, traumatismele care provoaca anizocorie necesita evaluari medicale urgente pentru a determina cea mai adecvata strategie de tratament. Desi modificarile dimensiunii pupilelor nu pot fi intotdeauna prevenite, se recomanda utilizarea ochelarilor de protectie sau a lentilelor speciale in timpul practicarii sporturilor de contact sau in mediul industrial, pentru a reduce riscul de accidente ce pot afecta ochii. Acest tip de precautie este esential pentru a proteja sanatatea ochilor in conditii de risc crescut.