Arborele Manchineel, cel mai otravitor copac de pe planeta: Cum arata si de ce trebuie evitat
In lume exista o multime de plante si flori otravitoare, dar, de departe, cel mai otravitor arbore din lume este Arborele Manchineel sau Copacul Manchineel. Nu doar fructele sale daca sunt mancate pot provoca o toxiinfectie alimentara severa, dar si daca stai la umbra lui, toxinele eliminate de trunchiul copacului si frunze sale declanseaza o dermatita de contact severa cu iritatii si pustule si daca te prinde ploaia sub un astfel de arbore pielea ta va simti usturimi si arsuri ca si cand ar ploua cu acid. Iar lucrurile nu se opresc aici. Daca incerci sa incendiezi acest copac, fumul emanat de lemnul ars, din cauza rasinilor toxice ascunse te orbeste instant. Ce alte pericole mai prezinta acest copac descopera in acest material.
Cum a fost descoperit Arborele Manchineel
Asa cum am spus anterior, Arborele Manchineel este cel mai toxic copac de pe planeta si una dintre cele mai otravitoare plante de pe Terra. Arborele Manchineel (Hippomane mancinella) este originar din partea centrala a Mexicului, in zona padurilor luxuriante, dar el creste si pe coastele din zona Floridei, in diferite zone din Caraibe dar il gasim si in zonele de coasta din alte tari insulare din America Centrala. Exploratorul Cristofor Columb a numit copacul ,,Mărul verde al morții" iar fructele acestuia le-a numit ,,merele diavolului care aduc moartea".
Indigenii i-au ținut mult timp departe pe colonisti datorita sagetilor pe care le inmuiau in sucul acestor fructe si care provocau atac cerebral instant sau infarct. Mai mult decat atat, exista marturii arheologice cum ca indigenii care locuiau in proximitatea acestor arbori isi legau de ei dusmanii sau pe colonisti si ii lasau sa moara in agonie pentru ca pielea ranita in contact cu arborele de Manchineel se infecta din cauza dermatitei extreme.
De ce este atat de periculos Arborele Machineel?
Dupa cum am povestit in randurile trecute, otrava acestui copac se gaseste in seva sa. Cea mai mare concentratie se gaseste in radacini, tulpina, crengi, dar si in fructe. Merele sale daca sunt stranse in pumn cu manusi de protectie antibacteriologice si in timpul presiunii elimina o seva densa si laptoasa, asemanatoare cu aracetul. Din pacate, aceasta seva contine o multime de neurotoxine extrem de toxice care in contact cu piele provoaca eruptii si leziuni cutanate ireversibile, epiderma ramane cu cicatrici ca dupa arsuri chimice cu arsenic sau acid clorhidric. Totodata daca este inspirat parfumul emanat de aceasta seva apar iritatii pe caile respiratorii, sangerari severe care pot provoca stop cardio-respirator.
Fructele sale, de culoare verde si verde-galbui, desi par inofensive la prima vedere, daca sunt ingerate chiar si in cea mai mica cantitate pot provoca moartea. Doar o singura muscatura dintr-un astfel de fruct duce la dureri abdominale severe, sangerari masive la nivelul intestinelor, leziuni ale tractului digestiv, septicemie la nivelul intestinelor si stomacului, toate aceste simptome urmate de o moarte agonizanta din cauza faptului ca toate toxinele incep sa se deverseze in organism si incepe fenomenul de putrefactie in interior.
Asa cum am afirmat anterior, numele copacului deriva din limba spaniola pentru ca a fost botezat de Cristofor Columb cu numele de ,,manzanita de la muerte" adica ,,marul mortii".
In jurnalul sau de calatorie, exploratorul scria despre experienta pe care au avut-o marinarii cu acest fruct. ,,Mi s-a povestit ca unii dintre ei, infometati si bolnavi de scorbut au incercat sa manance aceste fructe. Initial au simtit un gust usor dulce-piperat, dupa care senzatia s-a transformat intr-o arsura puternica la nivelului gurii si gatului, lacrimare, iar la scurt timp nu mai puteau inghiti nimic, aveau gatul umflat si uscat si nu mai simteau gustul la niciun preparat. Odata ajuns in stomac au inceput sangerarile interioare iar la unii dintre ei au inceput sa elimine sange prin toate orificiile pana au murit in agonie".
Ce sunt neurotoxinele din seva arborelui de Manchineel si de ce sunt atat de periculoase?
Neurotoxina este orice substanta capabila sa modifice functionarea sistemului nervos, indepartand individul din starea sa homeostatica si punandu-si viata in pericol. Modificarile pot fi la nivel fiziologic, morfologic sau se pot manifesta in schimbari de comportament. Exista neurotoxine de origine animala, de origine vegetala sau anorganica. Iar efectele sale vor depinde de doza si de calea de expunere, fiind capabile sa fie temporare sau permanente, chiar producand moarte.
Neurotoxinele sunt componentele ce pot fi letale sau distructive pentru tesutul nervos. Ele actioneaza printr-un mecanism care duce la interferenta sau deteriorarea componentelor necesare din sistemul nervos. Deoarece sistemul nervos in majoritatea organismelor vii este extrem de complex si esential pentru supravietuire, acesta a devenit, evident, o tinta usoara. Organismele vii otravitoare sau toxice isi folosesc adesea neurotoxinele pentru a subjuga pradatorii sau pentru a captura prada.
Neurotoxinele sunt o gama larga de agresiuni chimice neurologice exogene care pot afecta negativ atat dezvoltarea, cat si functia tesutului nervos matur. Acestea impiedica controlul neuronilor prin membrana celulara sau perturba comunicarea dintre neuroni printr-o sinapsa. In plus, neurotoxinele pot afecta sistemul nervos central si sistemul nervos periferic. Mai multe tratamente care vizeaza scaderea leziunilor celulare mediate de neurotoxina includ administrarea de antioxidanti si antitoxine.
Organismele vii otravitoare sau toxice isi folosesc neurotoxinele pentru a supune un pradator sau o prada in primul rand pentru protectie sau consum. In plus, din cauza poluarii mediului, activitatile industriale si unele metale grele, cum ar fi neurotoxinele, sunt evacuate accidental in atmosfera. Hemotoxinele sunt adesea observate la animale otravitoare, cum ar fi vipere. Toxinele produse de serpi, cum ar fi serpi cu clopotei si unele specii de vipere contin hemotoxine.
In plus, copacul nu este un loc bun de adapost in timpul unei furtuni, deoarece seva sa in contact cu picaturile de ploaie, poate sa iti arda pielea ca si cand ar ploua cu acid sulfuric sau clorhidric. Iar pericolele nu se opresc aici. Daca se incearca incendierea lui, fumul emanat de tulpina si crengi dar si rumegusul fumegand al acestuia iti pot arde pielea cu acel nor de fum si provoaca orbire instant prin afectarea retinei. Respirat, fumul emanat de acest arbore provoaca arsuri ireversibile pe tracturi respirator si stop cardio respirator. Din cauza pericolelor pentru om pe care le implica acest copac, specia este pe cale de disparitie si acolo unde nu s-a reusit inca eliminarea lui din peisaj autoritatile au pus tot felul de semne si inscriptii de avertizare.
Ce este castanul salbatic si ce beneficii are el pentru organism spre deosebire de copacul otravitor Manchineel
Fructele acestuia sunt bogate in vitamina C si K, amidon, vitamina B1 si B2, dar contine si grasimi. Proprietatile benefice ale castanului salbatic se datoreaza celulozei si substantelor minerale regasite in scoarta acestui copac. Floarea castanului salbatic este bogata in derivati flavonici, iar frunzele contin substante minerale si tanin. Practic, aproape fiecare componenta a acestui copac are beneficii pentru consumul uman. Preparatele pe baza de castan salbatic au multiple beneficii. Astfel, se remarca eficienta in cazul persoanelor anemice, care au dificultati de concentrare, precum si pentru cei care se confrunta cu stari de slabiciune. De asemenea, aceste produse sunt recomandate pacientilor care au varice, insuficienta venoasa, dar si hemoroizi, deoarece componentele castanului salbatic mentin elasticitatea tesuturilor, intarind peretii vaselor de sange.
Unul dintre cele mai importante ingrediente active ale castanului salbatic este aescina. Acest compus, impreuna cu aesculina, contribuie la prevenirea edemului si la cresterea rezistentei vaselor de sange, prin promovarea pierderii de lichide prin urina. In acest fel, substantele benefice continute in castanul salbatic fac ca sangele sa curga in mod normal si sa previna aparitia varicelor si a hemoroizilor. Toate datorita proprietatilor sale venotonice, care promoveaza circulatia venoasa, prevenind dilatarea si formarea varicelor sau a venelor paianjen, precum si anti-inflamatorii, imbunatatind disconfortul derivat din insuficienta venoasa. Saponinele, taninurile si flavonoidele sunt alte componente ale castanului salbatic care ajuta, intr-un mod pozitiv, circulatia.
Bibliografie:
Chen VB, Arendall WB, 3rd, Headd JJ, Keedy DA, Immormino RM, Kapral GJ, Murray LW, Richardson JS, Richardson DC. MolProbity: all-atom structure validation for macromolecular crystallography. Acta Crystallogr D Biol Crystallogr. 2010;
Cheng LW, Onisko B, Johnson EA, Reader JR, Griffey SM, Larson AE, Tepp WH, Stanker LH, Brandon DL, Carter JM. Effects of purification on the bioavailability of botulinum neurotoxin 2008;
Couesnon A, Pereira Y, Popoff MR. Receptor-mediated transcytosis of botulinum neurotoxin A through intestinal cell monolayers. Cell Microbiol. 2018;
Emsley P, Lohkamp B, Scott WG, Cowtan K. Features and development of Coot. Acta Crystallogr D Biol Crystallogr. 2010;
Gu S, Jin R. Assembly and function of the botulinum neurotoxin progenitor complex. Curr Top Microbiol Immunol. 2013;
Gu S, Rumpel S, Zhou J, Strotmeier J, Bigalke H, Perry K, Shoemaker CB, Rummel A, Jin R. Botulinum neurotoxin is shielded by NTNHA in an interlocked complex. Science. 2012;
Hill KK, Smith TJ. Genetic Diversity Within Clostridium botulinum Serotypes, Botulinum Neurotoxin Gene Clusters and Toxin Subtypes. Curr Top Microbiol Immunol. 2013;
Kubota T, Yonekura N, Hariya Y, Isogai E, Isogai H, Amano K, Fujii N. Gene arrangement in the upstream region of Clostridium botulinum type E and Clostridium butyricum BL6340 progenitor toxin genes is different from that of other types. FEMS Microbiol Lett. 1998;