Azoospermia: cauze, diagnostic si optiuni de tratament
Azoospermia este o conditie medicala in care sperma este absenta in lichidul seminal ejaculat. Se disting doua tipuri principale de azoospermie: azoospermia obstructiva si azoospermia non-obstructiva. Azoospermie obstructiva: Aceasta apare atunci cand exista o blocare fizica in caile de reproducere care impiedica trecerea spermei. Cauzele comune includ infectii, malformatii congenitale, vanatai sau interventii chirurgicale anterioare, cum ar fi vasectomia sau reversarea vasectomiei. Azoospermie non-obstructiva: Aceasta apare atunci cand testiculele nu produc suficiente spermatozoizi sau nu produc deloc. Cauzele pot include deficiente genetice, tulburari hormonale, infectii, traumatisme testiculare, expunere la substante toxice si chimioterapie/radioterapie anterioare.
Cauze
Persoanele care au azoospermie de tip non-obstructiv pot avea aceasta problema din cauza urmatorilor factoriꓽ
Stimulante precum alcool, tigari sau droguri.
Toxine de mediu, cum ar fi pesticide, metale grele sau solventi.
Tratamente pentru cancer (radioterapie si chimioterapie).
Anumite medicamente, de ex. cimetidina si sulfasalazina.
Consumul de agenti anabolici.
Patologii testiculare
O serie de afectiuni testiculare pot cauza azoospermia non-obstructivaꓽ
Neoplasme
Torsiuni
Criptorhidia
Anorhidia
Sindromul celulelor Setoli
Incapacitatea de a produce spermatozoizi maturi
Varicocel
Alte patologii care pot cauza aceasta afectiune sunt diabetul, insuficienta renala si ciroza.
Factori genetici care pot cauza azoospermie
In special mutatiile genetic pot cauza infertilitate, iar printre patologiile genetice care pot cauza modificari la nivelul functiei reproducatoare se regasesc si urmatoareleꓽ
Sindromul Klinefelter
Sindromul Kallmann
Deletia cromozomului Y
Disfunctii ejaculatorii
Volumul redus de lichid seminal ejaculat (sub 1 ml) impreuna cu disfunctiile ejaculatorii pot conduce la fenomenul de ejaculare retrograda, caz in care sperma va avea o traiectorie schimbata. Cauzele ce genereaza difunctii ejaculatorii includꓽ
Boli cronice
Medicamente
Interventii chirurgicale la nivelul prostatei
Modificari ale functiei hormonale
Tulburarile de tip hormonale care pot cauza azoospermie non-obstructiva si pot includeꓽ
Rezistenta la androgeni
Hiperprolactinemia
Hipogonadismul hipogonadotrop
Cauzele azoospermiei obstructive
Factorii care declanseaza restrictia tranzitului spermei suntꓽ
Infectiile
Chisturile
Traumatismele
Vasectomia
Interventii chirrugicale in zona pelvina
Simptome ale azoospermiei
Azoospermia este de obicei o afectiune fara simptome vizibile. Barbatii afectati nu au de obicei simptome, iar diagnosticul vine abia in momentul in care isi doresc copii, insa sesizeaza faptul ca ceva nu este in regula. Cu toate acestea, la unii barbati, o problema de baza, cum ar fi o anomalie cromozomiala, un dezechilibru hormonal, vene testiculare marite sau o afectiune care impiedica trecerea spermatozoizilor poate provoca anumite semne si simptome. De exemplu, barbatii cu sindromul Klinefelter (90% dintre ei sufera de azoospermie) pot avea o serie de probleme generale de sanatate, cum ar fi: sindrom metabolic, boli autoimune, tromboembolism, tulburari cognitive sau psihiatrice.
Diagnostic
Diagnosticul azoospermiei implica de obicei o evaluare completa a istoricului medical si a simptomelor, un examen fizic, analize de sange pentru a verifica nivelurile hormonale, analize de laborator pentru a detecta eventuale infectii, precum si analize ale lichidului seminal. De asemenea, poate fi necesara o biopsie testiculara pentru a determina cauza exacta a azoospermiei.
Desi anamneza este efectuata la inceputul unei consultari pentru probleme de fertilitate, odata ce rezultatul azoospermiei a fost obtinut pe baza analizei materialului seminal, poate fi revizuit, aprofundat sau completat cu intrebari care vizeaza acest tip de conditii. Aceste intrebari se vor referi la: tratamente de radioterapie sau chimioterapie, expunere la pesticide si toxine, daca pacientul a luat steroizi anabolici si daca a avut boli precum tumora testiculara, BTS, varicocel, hidrocel, traumatisme testiculare, istoric familial de fertilitate.
Productia de sperma este reglata de hormoni, inclusiv testosteron si FSH. Tulburarile in echilibrul sistemului endocrin (hormonal) pot perturba spermatogeneza si chiar pot preveni eliberarea de sperma. In mod similar, tulburarile spermatogenezei pot provoca dezechilibre hormonale. Analiza acestor doi hormoni poate fi uneori utilizata pentru a determina tipul de azoospermie.
FSH: Acest hormon este produs in glanda hipofizara ( glanda la baza creierului ), iar functia sa principala este de a stimula productia de sperma in testicul.
Esecurile spermatogenezei duc la o crestere a FSH ca raspuns al organismului, in incercarea de a stimula si mai mult tubulii seminiferi pentru a restabili normalitatea. In azoospermia neobstructiva, valoarea FSH poate fi crescuta, in azoospermia obstructiva valoarea FSH este de obicei normala, iar in unele boli hipofizare FSH este scazuta (cum ar fi hipogonadismul hipogonadotrop).
Testosteron: Acest hormon, produs in testicule, urmeaza modelul opus FSH. In caz de azoospermie, pacientii au niveluri mai mici decat cele obisnuite de testosteron.
Valorile ridicate ale FSH si ale testosteronului scazut sunt indicative ale azoospermiei neobstructive sau secretoare. Cu alte cuvinte, absenta spermatozoizilor se datoreaza lipsei productiei de sperma, modificarilor spermatogenezei.
Examinarea fizica se va face si, de asemenea, se va observa daca exista un varicocel de dimensiuni semnificative. Cu toate acestea, distinctia dintre azoospermia neobstructiva si obstructiva este dificila pe baza examinarilor de mai sus. Nici examinarea fizica si nici testele de laborator sau o combinatie a acestora nu pot stabili diagnosticul cu certitudine. Daca rezultatele sunt neconcludente sau daca nu se gaseste niciuna dintre aceste constatari suplimentare, este imposibil de stiut daca este vorba despre o azoospermie obstructiva sau neobstructiva. O biopsie testiculara ofera diagnosticul.
La barbatii cu azoospermie, un diagnostic definitiv (desi doar descriptiv si nu cauzativ) poate fi determinat doar prin biopsie testiculara, care este de obicei efectuata (prin extractia de sperma testiculara, TESE sau micro-TESE) in aceeasi procedura chirurgicala ca si colectarea spermatozoizilor pentru fertilizarea in vitro.
Tratament pentru azoospermie
Optiunile de tratament pentru azoospermie depind de cauza subiacenta, precum si de aspecte individual. In cazul azoospermiei non-obstructive, tratamentul medical poate fi utilizat pentru a corecta tulburarile hormonale sau pentru a trata infectiile sau alte afectiuni care pot afecta productia de spermatozoizi. Aceasta poate include administrarea de hormoni sau medicamente specifice.
In cazul in care nu se pot obtine spermatozoizi viabili prin ejaculare, se pot utiliza tehnici de reproducere asistata precum fertilizarea in vitro (FIV) cu spermatozoizi obtinuti prin biopsia testiculara. Aceasta implica extragerea spermatozoizilor direct din testicule sau din epididim si fertilizarea ovulului in laborator. Daca nu exista spermatozoizi viabili in testiculele proprii sau cand toate celelalte optiuni au esuat, o alta optiune poate fi utilizarea spermei donate de un donator anonim. Daca azoospermia este cauzata de o problema de stres sau de un medicament actual, uneori ajuta oprirea agentului cauzal. In unele situatii, testiculele revin la productia normala de sperma dupa o perioada de timp.
Este important sa consultati un specialist in fertilitate, cum ar fi un urolog sau un specialist in medicina reproducerii, pentru a determina cauza exacta a azoospermiei si pentru a elabora un plan de tratament individualizat.
Incidenta fumatului la nivel mondial. Legatura de cauzalitate dintre fumat si disfunctiile erectile
Fumatul reprezinta una dintre cele mai mari probleme de sanatate la nivel global. Potrivit cifrelor furnizate de catre OMS, tutunul ucide peste 8 milioane de oameni in fiecare an. Mai mult de 7 milioane dintre aceste decese sunt rezultatul consumului direct al tutunului, in timp ce aproximativ 1.200.000 sunt rezultatul expunerii nefumatorilor la fumul pasiv. Aproximativ 80% din cei 1,3 miliarde de fumatori din lume provin din tari cu venituri mici si medii.
Cifre despre fumat din lume. Un sondaj realizat in 2009 in China a aratat ca doar 38% dintre fumatori stiau ca fumatul ar putea provoca boli de inima, in timp ce doar 27% stiau ca ar putea duce la un accident vascular cerebral. In mod similar, mai mult de 25% din populatia din Bangladesh, India, Olanda, Rusia, Thailanda si Vietnam nu au fost constiente de asocierea dintre fumat si bolile cardiovasculare.
Intre timp, 17% dintre fumatorii din Noua Zeelanda, 14% in Franta si 13% in Statele Unite nu au fost constienti de riscurile cardiovasculare ale fumatului, in ciuda faptului ca bolile cardiace – si nu cancerul pulmonar – sunt criminalul numarul unu al fumatorilor. In Romania consumul de tutun se mentine inca relativ ridicat. 28% dintre cei cu varsta peste 15 ani sunt fumatori, aproape de media europeana (26%). In randul barbatilor, prevalenta este de 38%, iar in randul femeilor de 19%.
Pericolele ascunse ale fumatului
Bibliografie:
1. U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking—50 Years of Progress. A Report of the Surgeon General. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2014;
2. Jha P, Ramasundarahettige C, Landsman V, Rostrom B, Thun M, Anderson RN, McAfee T, Peto R. 21st Century Hazards of Smoking and Benefits of Cessation in the United States [PDF–738 KB]external icon. New England Journal of Medicine, 2013;
3. U.S. Department of Health and Human Services. The Health Consequences of Smoking: A Report of the Surgeon General. Atlanta: U.S. Department of Health and Human Services, Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Chronic Disease Prevention and Health Promotion, Office on Smoking and Health, 2004;
4. National Cancer Institute. Cigars: Health Effects and Trendsexternal icon. Smoking and Tobacco Control Monograph No. 9. Bethesda (MD): U.S. Department of Health and Human Services, National Institutes of Health, National Cancer Institute, 1998.
![[SPRING] Impachetare discreta](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-bulina-impachetare-discreta2.png)
