Boala Bowen: O afectiune rara a pielii, cum o recunosti, metode de tratament
Boala Bowen este o afectiune rara a pielii. Persoanele afectate dezvolta pe piele placi rosii, netede si solzoase pe piele. Zonele expuse la soare sunt cel mai adesea afectate. Leziunile nu sunt de obicei dureroase sau nu pot fi asociate cu simptome (adica sunt asimptomatice). In cele mai multe cazuri, tratamentul are un mare succes. Boala Bowen este considerata o afectiune pre-canceroasa, desi riscul de a dezvolta cancer de piele este unul mic. Tulburarea afecteaza de obicei adultii in varsta. Nu se cunoaste cauza exacta a bolii Bowen, desi exista factori de risc identificati, cum ar fi expunerea cronica la soare.
Se considera ca expunerea cronica la soare si imbatranirea sunt doi factori de risc majori pentru dezvoltarea tulburarii. Persoanele care petrec mult timp in aer liber la soare prezinta un risc mai mare de a dezvolta boala Bowen. Indivizii care iau medicamente pentru a suprima sistemul imunitar prezinta, de asemenea, un risc mai mare decat populatia generala de a dezvolta aceasta afectiune.
Persoanele care au infectie cu papilomavirus uman cutanat (HPV) sunt expuse riscului de a dezvolta boala Bowen. Expunerea cronica la arsenic pare a fi un factor de risc si pentru declansarea patologiei Bowen. Arsenicul este un element metalic fara gust, incolor, avand multe utilizari in fabricatie si alte utilizari comerciale. Conform literaturii medicale, expunerea cronica la arsenic poate provoca boala Bowen, la aproximativ 10 ani dupa expunerea initiala.
Semne si simptome ale bolii Bowen
De obicei, boala Bowen apare ca un petic pe piele, cu crestere lenta, de culoare rosiatica sau o placa de piele uscata si solzoasa. Aceste leziuni pot fi plane sau usor crescute. Leziunile nu sunt in mod normal asociate cu niciun simptom, dar, ocazional, poate aparea prurit (mancarime), scurgere de puroi (daca leziunile sunt infectate), sangereaza sau formeaza cruste. In unele cazuri, leziunile pot fi negricioase, fisurate sau, mai rar, de culoare inchisa (pigmentate). In cele mai multe cazuri, exista o singura leziune, dar la aproximativ 10-20 la suta dintre indivizi se pot dezvolta leziuni multiple de obicei in mai multe zone ale corpului.
Desi boala Bowen apare cel mai adesea pe zonele expuse la soare ale pielii, se poate dezvolta oriunde pe corp, chiar si in zonele pielii care nu sunt de obicei expuse la soare. Tulburarea se dezvolta cel mai adesea pe picioare si mai putin frecvent, capul, gatul, palmele, talpile si organele genitale pot fi afectate. Leziunile pot masura de la cativa milimetri la cativa centimetri.
Persoanele cu boala Bowen risca sa dezvolte cancer de piele. Se estimeaza ca riscul este mai mic de 10 la suta, dar poate fi mai mare la indivizii cu un sistem imunitar compromis. Semnele precoce ale transformarii canceroase in boala Bowen includ dezvoltarea unui nodul carnos sau a unei umflaturi intr-o leziune a pielii.
Boala Bowen este clasificata ca o forma precoce, neinvaziva a carcinomului cu celule scuamoase, un tip de cancer de piele care apare cel mai adesea pe zonele de deteriorare solara ale pielii. Carcinomul cu celule scuamoase este a doua cea mai frecventa forma de cancer de piele.
Optiuni de tratament pentru boala Bowen
Se suspecteaza un diagnostic al bolii Bowen bazat pe identificarea simptomelor caracteristice, un istoric detaliat al pacientului si o evaluare clinica minutioasa. Tulburarea este confundata cu usurinta cu alte tulburari ale pielii, cum ar fi eczema sau psoriazisul si poate fi trecuta cu vederea, deoarece nu pot exista simptome asociate. Boala Bowen poate fi uneori observata mai intai in timpul unei examinari de rutina a pielii. Diagnosticul bolii Bowen poate fi confirmat printr-o biopsie a tesutului afectat. O biopsie poate ajuta la diferentierea bolii Bowen de alte tulburari ale pielii cu un aspect similar.
Nu exista un tratament specific, definitiv, pentru boala Bowen. Se pot folosi mai multe terapii diferite, toate avand rate de succes excelente. Tratamentul specific pentru un caz individual depinde de numerosi factori, cum ar fi locul corpului afectat; dimensiunea, grosimea si numarul leziunii; prezenta sau absenta anumitor simptome; varsta si sanatatea generala a individului; si / sau elemente suplimentare.
Exista o mare varietate de optiuni de tratament pentru persoanele cu boala Bowen, inclusiv chimioterapie topica, crioterapie, chiuretaj, terapie fotodinamica si chirurgie. Majoritatea terapiilor au o rata de raspuns excelenta, iar prognosticul bolii Bowen in majoritatea cazurilor este excelent.
Chimioterapia topica implica aplicarea cremelor aplicate direct leziunii. Doua medicamente topice obisnuite utilizate pentru tratarea bolii Bowen sunt 5-fluorouracil si imiquimod 5%. Aceste tratamente pot fi utilizate singure sau impreuna cu alte terapii. 5-fluorouracil functioneaza prin distrugerea celulelor anormale ale pielii. In general, persoanele afectate aplica crema o data sau de doua ori pe zi timp de cel putin doua saptamani, daca nu mult mai mult.
Multe persoane cu boala Bowen pot opta pentru indepartarea chirurgicala a unei leziuni. Poate fi utilizata indepartarea chirurgicala dreapta in care leziunea este taiata si rana este inchisa de suturi. Indepartarea chirurgicala a unei leziuni are un mare succes, dar va lasa o cicatrice chirurgicala.
De obicei, nu este necesar un tip specific de interventie chirurgicala numita chirurgie micrografica Mohs, dar ocazional procedura poate fi recomandata in special persoanelor cu leziuni mai mari, leziuni recurente la nivelul capului si gatului sau leziuni care sunt localizate pe zone care necesita o conservare cat mai mare a tesutului, de exemplu in jurul unghiei. Conform literaturii medicale, chirurgia Mohs are cea mai mare rata de vindecare a tuturor optiunilor de tratament.
Crioterapia poate fi, de asemenea, utilizata pentru a trata boala Bowen. Procedura implica inghetarea si distrugerea tesutului si a celulelor leziunilor pielii. Crioterapia este o optiune de tratament minim invaziva, in care o substanta de congelare, cum ar fi azotul lichid sau gazul argon, este aplicata direct pe leziune. Aceasta optiune este cea mai eficienta pentru leziuni simple sau mici.
O alta procedura chirurgicala folosita pentru tratarea persoanelor cu boala Bowen este chiuretajul cu precautie/electrocauterie. Cu chiuretaj, leziunea este razuita de pe piele, iar interventia se efectueaza de obicei sub anestezie. In unele cazuri, chiuretajul poate fi urmat de cauterizare, in care leziunea este arsa de o sarcina electrica. Este posibil ca aceasta procedura sa fie repetata in unele cazuri si va lasa adesea o cicatrice alba mica.
Terapia fotodinamica, o procedura in care un medicament cunoscut sub numele de fotosensibilizator este utilizat impreuna cu un tip special de lumina rosie, se poate adopta pacientilor care au leziuni mari sau multiple. In timpul terapiei fotodinamice, medicamentul este administrat si ulterior este absorbit de celulele afectate. Pentru activarea medicamentului se utilizeaza o lungime de unda specifica a luminii care se leaga cu oxigenul creand un produs chimic care distruge celulele afectate.
Care sunt simptomele colitei ulcerative? Legatura cu boala Bowen
Simptomele depind de localizarea anatomica si de severitatea inflamatiei. In colita ulcerativa, implicarea rectala este cea mai frecventa, principalul simptom fiind expulzarea sangelui prin rect, de obicei insotita de o crestere a numarului de scaune. Durerea abdominala mai mult sau mai putin difuza poate fi asociata cu defecarea. Febra si pierderea in greutate pot aparea in functie de severitatea, durata si localizarea focarului.
Simptomele tipice includ diaree (uneori sangeroasa) si adesea dureri abdominale. Aparitia sangerarii rectale sau a sangerarii digestive scazute este de obicei intermitenta. In plus, puroiul poate fi vazut in scaun (din cauza inflamatiei mucoasei) sau chiar mucus. In cazurile in care sangerarea este extinsa, transfuziile de sange trebuie utilizate pentru a corecta anemia care va aparea. In plus, in colita ulcerativa nu toate simptomele trebuie sa apara simultan, dar ele sunt sugestive pentru boala inflamatorie intestinala. Inflamatia incepe, de obicei, in rect si in partea inferioara a intestinului si se raspandeste in sus in tot colonul. Implicarea intestinului subtire are loc numai la capatul intestinului subtire. Alte simptome care pot aparea in colita ulcerativa includ urmatoarele: Dureri articulare si umflaturi, Leziuni ale gurii (ulcere), Greata si varsaturi, Umflaturi sau rani pe piele.
Cand apare colita ulcerativa si cum se diferentiaza de ulcerul varicos?
Bibliografie:
Necrotizing Enterocolitis in Pulmonary Atresia with Intact Ventricular Septum; J. Hassoulas et al., 1985;
Neonatal Intussusception Misdiagnosed as Necrotizing Enterocolitis; American Journal of Perinatology, 1995;
Are Scores Reliable in Predicting the Need for Surgery and Mortality in Necrotizing Enterocolitis, Delphine, 2016;
Wernicke's Encephalopathy Complicating Pregnancy in a Woman with Neonatal Necrotizing Enterocolitis and Resultant Chronic Malabsorption; Ned L Williams et al., American Journal of Perinatology, 2009;