Ce inseamna sa fii somnambul?

Dincolo de toate SF-urile Hollywoodiene și toate clișeele cu zombie, a fi somnambul nu e atât de rău pe cât sună dar nici nu e ceva confortabil atât pentru persoana în cauză cât și pentru persoanele din proximitate - familie, rude, prieteni.
Somnambulismul sau mersul prin somn se caracterizeaza prin tot felul de activitati fizice pe care le face o persoana in timpul somnului. Somnambulismul este mai des intalnit la copii decat la adulti si poate fi mostenit din familie, daca parintii au suferit de somnambulism e probabil ca si copii sa aiba asemenea episoade. Acestea pot dura de la cateva secunde pana la 30 de minute. De asemenea, si vorbitul in somn este tot o forma de somnambulism atunci cand persoana in cauza poarta conversatii elaborate, se ridica in pozitia sezut si incepe sa gesticuleze violent.
Mituri despre ce sa faci si ce sa nu faci unei persoane care are un episod de somnambulism
Unul dintre cele mai mari mituri este ca nu e bine sa trezesti o persoana somnambula pentru ca face infarct si moare. Altfel spus, nu este periculos sa trezesti un somnambul, dar nici prea distractiv. Un somnambul trezit brusc poate fi dezorientat si confuz, de aceea trebuie sa actionezi cu prudenta si calm si sa conduci persoana in pat. In niciun caz nu il bruschezi si nu il trezesti cu zgomote tari ci incerci sa il trezesti usor cu gesturi linistite.
Cum apare somnambulismul?
Nu se stie cum apare, dar sa stie ca este o tulburare a somnului si ca se mosteneste genetic de la parinti daca si acestia erau somnambuli. Mersul în somn e mai frecvent în rândul copiilor, iar episoadele de somnambulism sunt mai dese în perioada adolescentină și preadolescentină. În cazul copiilor și al adolescenților, aceștia încep să se agite în pat în cazul în care au trecut deja de episoadele de vorbire în somn. Somnambulismul este tot un stadiu de somn, doar că in cazul persoanelor care au aceste episoade se declansează ceva la nivel de subconstient, acel loc în spatele hipotalamusului.
Persoanele care suferă de această tulburare efectuează activități motorii automate simple sau complexe, precum mișcări, mers sau vorbire, în timpul somnului fără a fi conștiente. Somnambulismul se produce între fazele 3 și 4 ale somnului, respectiv în etapa somnului lent. Somnambulismul se petrece mai des în rândul copiilor și adolescenților și se estimează că 19% din populația mondială o experimentează în grade mai pronunțate sau mai ușoare. În general episoadele de somnambulism sunt izolate dar sunt și persoane, între 1 și 6%, care prezintă episoade de somnambulism în mod repetat. Cauza producerii acestor tulburări este necunoscută și nu există un tratament eficient.
De ce avem nevoie de somn?
Creierul uman are nevoie să se odihnească. Chiar dacă creierul nu doarme niciodată, prin somn se refac anumite legaturi neuronale. Privarea de somn și a unei rutine legată de orele de somn este foarte importanta. In ultimii ani s-au tot facut cercetari cu privire la importanta somnului pentru organism. Oamenii de stiinta din America au declarat ca somnul are, printre altele, rolul de a reface stocul unor anumite celule cerebrale. Altfel spus, in timp ce noi dormim creierul este in continuare treaz si produce un material important numit mielina, material care are rolul de a proteja circuitele cerebrale.
Oamenii de stiinta au constatat ca ritmul in care se formeaza celulele producatoare de mielina - oligodendrocite imature - se dubleaza. Cresterea cea mai marcata s-a inregistrat in faza de somn asociata cu visarea - faza numita REM "rapid eye movement" si era impulsionata de anumite gene. Aceasta prima analiza a fost extrem de importanta pentru lumea medicala. Altfel spus, dincolo de nevoia de odihna si functionalitatea corespunzatoare a mintii noastre, ca raspuns la intrebarea "De ce avem nevoie de somn?", procesele biologice care se desfasoara in timp ce dormim si-au aratat importanta.
Ce inseamna un somn sanatos pentru creierul nostru?
De-a lungul timpului, cercetatorii s-au concentrat asupra neuronilor, studiind modul in care activitatea acestora difera in starea de somn fata de cea de veghe. Studiul a aratat ca si alte celule ale sistemului nervos care produc mielina isi modifica semnficativ modul de functionare. Studiile viitoare ar putea clarifica daca somnul afecteaza sau nu simptomele sclerozei multiple. In plus, oamenii de stiinta incearca sa descopere daca lipsa de somn din perioada adolescentei, ar putea avea consecinte asupra creierului, pe termen lung. Potrivit specialistilor, somnul adanc permite organismului de a se recupera mai bine de factorii nocivi, cum ar fi stressul si razele ultraviolete - cu alte cuvinte, este adevarata remarca cu privire la somnul de frumusete.
Ce este somnul?
Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza, in acelasi timp, si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze. Totodata, exceptie facand persoanele care sufera de episoade de tip somnambulism cat si persoanele care au alt gen de afectiuni cerebrale si neurologice, somnul ajuta la procesarea unor operatiuni cognitive. Somnul are implicatii multiple pentru sanatate, mai ales datorita recurentei sale si a ciclurilor de somn.
Ciclul de somn este impartit, in general, in doua moduri alternative, cu miscare oculara rapida (REM) si fara miscare oculara rapida (non-REM). In starea non-REM somnul este usor, temperatura corpului scade, ritmul cardiac incetineste, pregatind corpul sa cada intr-un somn mai profund, si poate fi usor intrerupt de stimuli externi. In timpul somnului mai adanc, zonele creierului au aratat o activitate redusa si energia conservata este transferata in mod eficient catre alte parti ale corpului. Aceasta stare anabolica permite corpului sa desfasoare procese de reparare a celulelor si tesuturilor, precum si de intarire a sistemului imunitar. Paralizia simturilor in starea de somn REM permite aparitia viselor.
Ce spun specialistii?
Potrivit specialistilor, persoanele cu varste cuprinse intre 18 si 64 de ani ar trebui sa doarma intre 7 si 9 ore pe zi, iar cei peste 64 de ani ar trebui sa doarma 7-8 ore pe zi. In ceea ce-i priveste pe copii, e nevoie de 10-12 ore pe zi. Este, de asemenea, important de mentinut un ciclu de somn uniform, reglat in mod natural de doua sisteme ale corpului- homeostazia somn/trezire si ceasul biologic circadian - Aceste sisteme ne ajuta sa ne dam seama de perioadele in care am fost privati de somn si sa mentinem un echilibru intre orele in care dormim si cele in care avem activitate.
Hormonul somnului, melatonina, este eliberat de creier cand se intuneca. Secretia de melatonina este influentata de stimularea ritmurilor circadiene care, la randul lor, regleaza ceasul intern. Somnul in exces sau lipsa de somn au influente negative asupra sanatatii si pot deveni factori decisivi in predispozitia si incidenta anumitor afectiuni. Un somn bun determina performanta sistemului nervos, memoria si capacitatea de exercitiu, reduce procesele inflamatorii din corp, nivelul hormonilor de stres si regleaza tensiunea arteriala. Prin urmare, e important sa avem grija de ce produse mancam si la ce ore mancam, e important sa evitam alcoolul si cafeaua la ore tarzii pentru a avea un somn linistit.