Cromoblastomicoza: cauze, simptome si optiuni de tratament

Cromoblastomicoza este o afectiune cronica de tip granulomatos care ataca pielea si stratul subcutanat, mentinandu-se activa pe durata mai multor ani. Acest tip de infectie fungica prezinta un disconfort minim pentru pacienti. Agentii patogeni responsabili de aceasta boala includ ciupercile Cladophialophora carrionii, Fonsecaea pedrosi si Phialophora dermatitidis. Acesti fungi se dezvolta in piele, provocand leziuni si inflamatii cronice, care pot persista timp indelungat daca nu sunt tratate corespunzator. Cromomicoza este o infectie fungica rara, intalnita preponderent in zonele cu climat tropical si subtropical. Aceasta afectiune tinde sa afecteze mai des barbatii, in special pe aceia activi in domeniul agricol, desi exista raportari ale bolii si in randul copiilor. Cu toate ca este mai frecventa in Madagascar, unde se observa un numar semnificativ de cazuri, cromomicoza nu este limitata la aceste regiuni calde. Aproximativ 20% din cazurile globale sunt diagnosticate in tari cu climat temperat, inclusiv Japonia, Canada, Finlanda, Romania si Republica Ceha. Aceasta distributie larga subliniaza importanta recunoasterii si intelegerii cromomicozei in diverse medii geografice si climatice.
Cromoblastomicoza este o infectie fungica declansata de expunerea la anumite tipuri de fungi, intalniti frecvent in medii naturale precum solul, plantele si apa. Aceasta afectiune este cauzata mai ales de fungi specifici, printre care Cladosporium carrionii, Phialophora verrucosa si Fonsecaea pedrosoi, desi exista cazuri in care sunt implicati si alti fungi, cum ar fi Fonsecaea compactum, Exophiala spinifera si Rhinocladiella aquaspersa. Riscul de infectare este semnificativ mai mare la barbatii care lucreaza in agricultura, in special in grupa de varsta 30-50 de ani, unde aproximativ 70% din cazuri sunt raportate. Aceasta tendinta se explica prin expunerea mai frecventa a barbatilor la plantele contaminate in cadrul activitatilor agricole, precum si printr-o susceptibilitate crescuta la leziuni care pot facilita infectarea. Exista indicii ca hormonii sexuali feminini ar putea oferi un anumit grad de protectie impotriva acestei infectii, explicand astfel incidenta mai scazuta a bolii in randul femeilor.
Aceasta diferenta subliniaza importanta intelegerii factorilor de risc specifici si a modurilor de interactiune a acestora cu mediul inconjurator. Fungii pot intra in organism printr-o mica leziune la nivelul pielii, adesea neglijata de catre persoana. Odata patrunsi, la locul de intrare se formeaza un nodul, limitat la stratul subcutanat si la piele. Pe suprafata epidermei, aceasta infectie determina dezvoltarea unei hiperplazii pseudoepiteliomatoase, insotita de hiperkeratoza, un proces de ingrosare a pielii. In derm, reactia imuna a corpului este vizibila prin formarea unui granulom, care include celule epitelioide si celule gigante de tip Langhans. Elementele fungice sunt prezente sub forma de corpuri sclerotice, vizibile ca mici puncte negre pe suprafata leziunii.
Simptomele cromoblastomicozei
Simptomatologia bolii traumatice care nu este intotdeauna detectata imediat de pacienti incepe cu aparitia unei papule la locul afectat. Aceasta se transforma treptat intr-o placa groasa, verucoasa si hipertrofica, care in cele mai multe cazuri nu prezinta simptome dureroase. Uneori poate provoca un prurit usor. Un indiciu vizual distinctiv al acestei leziuni sunt punctele mici negre vizibile pe suprafata, numite corpuri sclerotice, care indica prezenta fungilor eliminati prin epiderma. Leziunea poate afecta diverse regiuni ale corpului, dar cel mai adesea se localizeaza la membrele superioare, inferioare si pe torace. Progresia acestei afectiuni este graduala si adesea se intinde pe un interval de pana la 10 ani pana la stabilirea unui diagnostic corect. Acest interval extins face dificila detectarea si tratamentul timpuriu, ceea ce subliniaza importanta constientizarii simptomelor initiale si a consultului medical precoce.
Tratament pentru cromoblastomicozei
Cromomicoza necesita abordari terapeutice diferite, in functie de severitatea si locatia leziunilor. Tratamentul standard pentru leziuni mici include excizia chirurgicala completata de tratament antifungic, aceasta fiind o metoda eficienta pentru eliminarea infectiei. In cazurile in care interventia chirurgicala nu este fezabila, optiunile terapeutice se orienteaza exclusiv catre medicamente antifungice. Pentru cazuri mai complexe, metodele alternative includ crioterapia, care utilizeaza temperaturi scazute pentru a distruge tesutul infectat, si terapia prin caldura, care vizeaza eliminarea ciupercii prin aplicarea de caldura localizata. Este important de mentionat ca, pe langa dificultatile directe ale tratamentului, cromomicoza poate conduce la complicatii serioase. Infectiile bacteriene secundare si ulceratiile sunt printre cele mai comune probleme. Mai mult, in situatii de evolutie cronica a bolii, exista riscul dezvoltarii unui carcinom scuamocelular, o forma de cancer de piele, ceea ce subliniaza necesitatea unei monitorizari atente si a unui tratament prompt si adecvat al cromomicozei.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;