Cum sa iti controlezi aritmia. Optiuni de tratament medical
Aritmia sau bataile neregulate ale inimii constituie o problema cu frecventa sau ritmul batailor inimii. Este normal ca ritmul cardiac sa se accelereze in timpul activitatii fizice si sa scada in timpul odihnei sau somnului. De asemenea, este normal sa simtiti ca inima sare o bataie ocazional. Dar un ritm neregulat care apare frecvent poate insemna ca inima nu pompeaza suficient sange in organism. Este posibil sa va simtiti ametit, slab sau sa aveti alte simptome.
Aritmia este este impartita in doua faze: diastola, muschiul inimii se relaxeaza si cavitatea este umpluta cu sange, si sistola, muschiul se contracta si expulzeaza sangele in sange, mentinand fluxul sanguin si tensiunea arteriala. Acest proces are loc intr-o maniera regulata si ritmica, fiind guvernat de un sistem electric. Cand sistemul este modificat, apar aritmii sau tulburari ale ritmului cardiac.
Bataile inimii premature sau extrasistolice sunt, de asemenea, considerate aritmii. Datorita repetarii lor, ele pot fi impartite in cronice (permanente) sau paroxistice. Diagnosticul corect al tipului de aritmie prezentat de pacient este crucial pentru stabilirea celui mai adecvat tratament in fiecare caz.
Tipuri de aritmie
Aritmiile sunt clasificate ca bradiaritmii (aritmii lente) si tahiaritmii (aritmii rapide). Bataile inimii premature sau extrasistolice sunt, de asemenea, considerate aritmii. Prin repetarea lor, acestea pot fi impartite in:
Cronice, cu caracter permanent.
Paroxistice, daca este aritmiile apar in anumite momente.
Tahicardia: aceasta se refera la un ritm cardiac prea rapid, adica mai mult de 100 batai pe minut. Acest lucru poate fi cauzat de stres, anxietate, exercitii fizice intense sau consumul de anumite substante.
Bradicardia: se refera la un ritm cardiac prea incet, adica mai putin de 60 de batai pe minut. Aceasta poate fi cauzata de o scadere a metabolismului, hipotiroidism sau unele medicamente.
Fibrilatia atriala: este cea mai comuna forma de aritmie si se caracterizeaza prin batai neregulate si rapide ale inimii. Aceasta poate fi cauzata de o serie de factori, printre care hipertensiunea arteriala, boala arteriala coronariana sau insuficienta cardiaca.
Flutterul atrial: este o forma de aritmie asemanatoare fibrilatiei atriale, dar care se caracterizeaza prin batai regulate ale inimii, dar prea rapide.
Blocul atrioventricular: este o aritmie in care semnalele electrice care controleaza bataile inimii sunt intarziate sau blocare intre atrii si ventriculi.
Simptome
Palpitatiile si sincopa sunt principalele simptome ale aritmiilor. Acestea si alte simptome pot aparea (ameteli, dureri in piept, pierderea constientei) sau trec neobservate si sunt evidentiate numai atunci cand testele de diagnosticare sunt efectuate. Palpitatiile produc un sentiment subiectiv anormal al batailor inimii, care pot fi percepute ca batai puternice, batai avansate, batai neregulate sau batai de tahicardie. Sincopa este pierderea constientei din cauza scaderii fluxului cerebral. Desi multe dintre ele sunt cauzate de alte cauze decat aritmii, atunci cand se provoaca sincopa, aritmiile se datoreaza, de obicei, unei cauze grave.
O aritmie nu poate provoca simptome evidente. Este posibil sa aveti simptome cum ar fi batai lente ale inimii sau batai neregulate ale inimii. De asemenea, s-ar putea sa simtiti ca inima sare peste o bataie, bate prea tare sau prea repede. Unele simptome ale aritmiilor includ:
Anxietate
Palpitatii
Durere sau disconfort in piept
Confuzie
Dificultati de respiratie (si in timpul somnului)
Ameteli si lesin
Oboseala sau slabiciune
Urmariti cand si cat de des aveti simptome, ce simtiti, ce faceti in acel moment si daca acest lucru se schimba in timp. Daca simptomele sunt foarte grave, cum ar fi dificultati de respiratie sau dureri in piept, solicitati asistenta medicala de urgenta. Aritmiile sunt cauzate de un esec al sistemului electric al ritmului cardiac, numit sistemul de excitatie si conducere. Acest sistem poate esua din unul din trei motive:
Din cauza lipsei de generare a impulsurilor electrice.
Impulsul electric provine dintr-un loc gresit.
Drumurile pentru conductie electrica sunt modificate. Un "scurtcircuit" apare in sistemul electric.
Tratament pentru aritmie
Aritmiile pot fi tratate cu medicamente sau proceduri pentru a controla ritmurile neregulate. Daca sunt lasate netratate, aritmiile pot deteriora inima, creierul sau alte organe. Acest lucru poate conduce la un accident vascular cerebral care pune viata in pericol, insuficienta cardiaca sau stop cardiac brusc. In timpul stopului cardiac brusc, inima se opreste brusc si neasteptat, provocand moartea daca este lasata netratata in cateva minute.
Anticoagulantele sunt substante care impiedica coagularea sangelui. Exista determinari de aritmie, cum ar fi fibrilatia atriala, care au un risc de a produce accidente vasculare cerebrale. Acest risc poate fi evitat prin utilizarea de anticoagulante orale, insa acest tratament necesita controale de laborator frecvente.
Cum sa iti controlezi artimiile
Controlul aritmiei depinde de tipul si gravitatea acesteia. In cazul unor aritmii minore, pot fi incercate anumite remedii naturale, in timp ce aritmiile mai grave pot necesita tratament medical. Remedii naturale care pot ajuta la controlul aritmiei includ:
Reducerea consumului de cafeina si alcool, deoarece acestea pot agrava aritmia.
Consumul de alimente bogate in potasiu, cum ar fi bananele, avocado, cartofii dulci, spanacul, fasolea si nucile, deoarece acestea ajuta la mentinerea unui ritm cardiac normal.
Practicarea de tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, meditatia sau respiratia profunda, pentru a reduce stresul si anxietatea.
Evitarea consumului de nicotina, deoarece aceasta poate agrava aritmia.
In cazul aritmiilor mai grave, tratamentul medical poate fi necesar si poate include:
Medicamente antiaritmice pentru a ajuta la controlul ritmului cardiac.
Cardioversia, care utilizeaza un soc electric pentru a restabili un ritm cardiac normal.
Ablatia, o procedura care implica utilizarea de catetere pentru a transmite energia in muschiul cardiac.
Implantarea de stimulatoare cardiace, care ajuta la mentinerea unui ritm cardiac normal.
Schimbarea stilului de viata are o importanta deosebita si trebuie sa te tina cont de reducerea consumului de alcool si cafeina, reducerea stresului. De asemenea, alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice regulate pot ajuta la mentinerea unui ritm cardiac normal si pot preveni recurenta aritmiei. Tratamentul aritmiilor depinde de tipul si gravitatea acesteia. In general, obiectivele tratamentului includ restabilirea unui ritm cardiac normal si prevenirea complicatiilor asociate cu aritmia. Este important sa discutati cu medicul despre cele mai bune optiuni de tratament pentru cazul dumneavoastra si, in plus, va trebuie sa urmati un stil de viata sanatos, sa evitati factorii de stres si sa faceti exercitii fizice regulate pentru a ajuta la controlul aritmiei.
Simptomele extra sistolelor si cand pot declansa aritmii
Simptomele pot fi variate, insa majoritatea pacientilor raporteaza senzatia de ”lovire” in piept, desi uneori ceea ce observa este sentimentul de „gol” sau absenta batailor inimii cauzate de pauza. Unii o descriu chiar ca o usoara ameteala. In unele cazuri, extrasistolele sunt izolate, dar altele sunt grupate, fiind foarte frecvente in anumite ore sau zile, iar pacientii se simt tulburati, cu palpitatii neregulate si chiar cu un sentiment de dificultati de respiratie. Extrasistolele apar sau se inrautatesc in anumite momente pentru ca apoi sa dispara sau sa se diminueze. Cu toate acestea, foarte des, acestea sunt depistate in orice control de rutina, fiind complet asimptomatice.
In general, extrasistolele sunt o artimie benigna, frecventa la pacientii fara boli de inima. Cu toate acestea, daca exista o boala cardiaca subiacenta, aceastea pot agrava prognosticul si pot fi un factor de risc pentru aritmii mai severe. Desi nu este obisnuita, au fost descrise cazuri in care extrasistola in sine, in special cea de origine ventriculara, poate ajunge sa dauneze inimii (reducand forta contractila). Aceasta circumstanta pare sa fie legata de o extrasistola extrem de frecventa (peste 20-25% din bataile inimii totale). Alti markeri de risc adaugati, cum ar fi locatiile epicardice (pe suprafata exterioara a inimii), timpul de evolutie lung sau sexul masculin, au fost asociati cu dezvoltarea acestei tulburari a functiei cardiace. De obicei, daca extrasistola este tratata si abolita in mod eficient, inima se recupereaza complet.
Bibliografie:
Small P, Frenkiel S, Becker A, Boisvert P, Bouchard J, Carr S, Cockcroft D, Denburg J, Desrosiers M, Gall R, Hamid Q, Hébert J, Javer A, Keith P, Kim H, Lavigne F, Lemièr C, Massoud E, Payton K, Schellenberg B, Sussman G, Tannenbaum D, Watson W, Witterick I, Wright E, The Canadian Rhinitis Working Group. Rhinitis: a practical and comprehensive approach to assessment and therapy. J Otolaryngol. 2007;
Dykewicz MS, Hamilos DL. Rhinitis and sinusitis. J Allergy Clin Immunol.
Bourdin A, Gras D, Vachier I, Chanez P. Upper airway 1: allergic rhinitis and asthma: united disease through epithelial cells. Thorax. 2009;64(11):999–1004.
Lee P, Mace S. An approach to allergic rhinitis. Allergy Rounds. 2009;