Probabil ca nu stiai, dar sistemul nostru imunitar este compus dintr-un numar de celule speciale. Celulele sistemului imunitar sunt implicate in mai multe procese vitale, dincolo de lupta cu diferiti virusi, bacterii si paraziti. Atat sistemul limfatic cat si alte sisteme ajuta evolutia sistemului imun in lupta cu bacteriile si cu diferiti agenti patogeni. Atunci cand sistemul imunitar identifica o substanta pe care o considera periculoasa pentru sanatate, elibereaza un compus chimic, numit histamina, care incearca indepartarea sau distrugerea corpului strain patruns in organism. Astfel apar o serie de simptome, cel mai adesea la nivelul pielii, mucoaselor si cailor respiratorii. Reactiile alergice pot fi usoare, moderate sau severe.

Reactiile alergice usoare includ eruptii cutanate, mancarime localizata, congestie, reactii alergice care nu se raspandesc in alte parti ale corpului. Simptomele moderate se caracterizeaza prin extinderea si la alte parti ale corpului, precum mancarime si dificultati de respiratie. Cele mai periculoase sunt reactiile alergice severe care presupun prezenta anafilaxiei, cand viata este pusa in pericol, deoarece, daca nu se intervine prompt, se ajunge la deces. Care e legatura dintre diferitele forme de alergie si urticarie, descopera in acest material.

Ce este urticaria?

Urticaria este o reactie alergica a organismului la diferiti factori externi de mediu si nu numai care poate afecta persoanele din orice categorie de varsta. Urticaria nu tine cont de sex sau rasa si poate aparea aceeasi forma de urticarie la persoane diferite care au declansat aceasta reactie la nivelul epidermei din cauza unor factori diferiti. Urticaria se manifesta la nivelul pielii, sub forma de eruptii cutanate numite si papule sau mici umflaturi ale tegumentului care, de cele mai multe ori, sunt rosiatice si cu varful albicios. Aceste papule apar in diferite zone ale corpului si provoaca prurit (mancarimi) adesea inconfortabile si dificil de suportat. 

Daca se indeparteaza factorul care a declansat reactia alergica (apa, caldura, fructe precum capsuni, alune) aceste semne pot disparea. Se manifesta in felul acesta deoarece, in momentul cand anumiti factori declansatori provoaca reactiile alergice, corpul elibereaza histamina, o substanta biogena care se gaseste in tesuturi, avand un rol dilatator asupra vaselor sangvine. Din acest motiv, antihistaminicele reprezinta una dintre solutiile cele mai utilizate in tratarea rapida a urticariei.

Ce cauzeaza urticaria?

Urticaria apare atunci cand un declansator determina eliberarea in piele a unor niveluri ridicate de histamina si alti mesageri chimici. Aceste substante fac ca vasele de sange din zona afectata a pielii sa se deschida (de multe ori rezultand nuante de roz sau roseata) si sa devina pielea extrem de sensibila. Acest lichid suplimentar in tesuturi provoaca umflare si mancarime, si daca nu se iau masuri poate cauza iritatii dureroase la nivelul tegumentului pielii. Histamina este eliberata din mai multe motive precum:

o reactie alergica – cum ar fi o alergie alimentara sau o reactie la o muscatura sau intepatura de insecta;
expunere la frig sau la caldura sau socul termic la nivelul epidermei;
infectie in organism precum gripa, raceala sau stare toxica cauzata de un agent patogen gen capuse sau alte substante care au fost ingerate din greseala sau cu care a intrat pielea in contact precum acizi, cloruri, sau saruri foarte concentrate;
anumite medicamente - cum ar fi medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau antibioticele;

Unele cazuri de urticarie pe termen lung pot fi cauzate de sistemul imunitar care ataca in mod eronat tesutul sanatos. Cu toate acestea, acest lucru este dificil de diagnosticat si optiunile de tratament sunt aceleasi. Daca stii ca suferi de anumite alergii sau ai un organism mai sensibil, specialistii recomanda evitarea consumlui de alcool, cofeina sau socul termic. La fel nu se recomanda baile fierbinti sau saunele uscate sau umede.

Tipuri de alergii care cauzeaza urticarie

In functie de tipul de alergen, dar si de reactiile pe care le provoaca, sunt cunoscute mai multe tipuri de alergii, precum cele alimentare, ale pielii, la praf, la intepaturile de insecte, la parul de animale, la medicamente, mucegai, rinita alergica si „febra fanului”. Dintre acestea, cateva sunt mai des intalnite. Alergiile alimentare sunt mult mai comune la sugari si copii, dar pot aparea la orice varsta si afecteaza intre 4 si 6% dintre copii si 4% dintre adulti. Alergiile pielii se caracterizeaza prin umflaturi, prurit si roseata si sunt provocate de substante care intra in contact direct cu pielea, de alimente, de medicamente sau de anumite afectiuni, cum ar fi varicela. Cele mai frecvente alergii ale pielii sunt dermatita atopică si urticaria.

Alergiile la praf se manifesta prin ingreunarea respiratiei, putand declansa simptome de astm, precum respiratie suieratoare, tuse, durere toracica si dispnee. Mai rar, pot provoca si prurit. Rinita alergica este o reactie exagerata a sistemului imunitar ce cauzeaza inflamatie si simptome care afecteaza in principal nasul, dar si ochii, urechile, gatul si gura. Netratata, da posibilitatea dezvoltarii unor complicatii precum sinuzita si infectiile otice.

Tratamentul urticariei

In multe cazuri, tratamentul nu este necesar pentru urticarie, deoarece eruptia cutanata se amelioreaza adesea in cateva zile daca se indeparteaza de piele factorul care a declansat alergia. Daca mancarimea va provoaca disconfort, antihistaminicele va pot ajuta. Daca aveti urticarie persistenta, puteti fi indrumat catre un specialist in piele (dermatolog). Tratamentul implica de obicei medicamente pentru ameliorarea simptomelor, identificand si evitand in acelasi timp potentialii factori declansatori.

Antihistaminicile sunt indicate ca terapie simptomatica a alergiilor acute sau cronice, manifestate prin procese exudative: rinite, conjunctivite, urticarie, prurit, angioedem, dermatoze alergice si pruriginoase, dermografism, boala serului, edem Quincke, febra fanului, alergii postmedicamentoase . Ele se disting in doua categorii: clasice (generatia I, „de noapte”) si moderne (generatia II, „de zi”), care difera, in special, prin capacitatea substantelor de a traversa bariera hematoencefalica si prin selectivitatea lor fata de receptori.

Practic aceste produse inhiba histamina. Histamina este o substanta chimica extrem de importanta care actioneaza in interiorul organismului uman si este indispensabila pentru buna functionare a multora dintre organele si sistemele acestuia. Ea detine functia de neurotransmitator si de reglator al aciditatiii stomacului, influentand permeabilitatea vaselor sangvine, contractia muschilor si functia cerebrala. Cea mai mare concentratie de histamina se gaseste in piele, plamani, stomac si cantitati mai mici in creier si inima.

Legatura dintre vindecarea urticariei si cantitatea de histamina din organism

histamina este mediatorul cheie si in reactiile alergice care in esenta sunt tot reactii de inflamatie in cadrul carora se elibereaza si multi alti mediatori ca raspuns protectiv fata de alergeni. Alergenii sunt componente ale celulelor vii care in esenta sunt inofensive, ca polenul plantelor, descuamatiile epiteliale ale animalelor, sporii de mucegaiuri, acarienii din praful de casa, alimente sau medicamente. O reactie alergica fata de astfel de substante straine dar inofensive, apare atunci cand sistemul imunitar astfel programat genetic adopta o atitudine oarecum gresita de a le anihila, considerandu-le periculoase.

Histamina este produsa de celulele organismului uman. Ea este o amina biogena care rezulta in urma actiunii enzimei histidin-decarboxilaza asupra aminoacidului histidina care este unul dintre cei mai bine de 20 de aminoacizi care se combina pentru a forma proteinele. Histamina poate proveni si din afara organismului, din alimentele pe care le consumam. Multe reactii aparute la consumul de peste sau fructe de mare sunt catalogate ca fiind alergii si in realitate pot fi datorate excesului de histamina acumulat in acestea daca sunt incorect preparate.

BIBLIOGRAFIE:

Zuberbier, T., Balke, M., Worm, M., Edenharter, G. & Maurer, M. Epidemiology of urticaria: a representative cross-sectional population survey;
Lee, S. J. et al. Prevalence and risk factors of urticaria with a focus on chronic urticaria in children. Allergy Asthma Immunol;
Church, M. K., Kolkhir, P., Metz, M. & Maurer, M. The role and relevance of mast cells in urticaria. Immunol. Rev. 282, 232–247 (2018);
Zuberbier, T. et al. The international EAACI/GA²LEN/EuroGuiDerm/APAAACI guideline for the definition, classification, diagnosis, and management of urticaria. Allergy 77;
Kolkhir, P. & Maurer, M. in Urticaria and Angioedema (eds Zuberbier, T., Grattan, C. & Maurer, M.) 77–107 (Springer International, 2021);