Dermatita periorala: De ce apare, factori de risc, optiuni de tratament
Dermatita periorala este o afectiune cutanata caracterizata printr-o eruptie rosie localizata in jurul gurii. Aceasta se manifesta prin papule inflamatorii mici, iar in unele cazuri, poate include pustule, vezicule sau scuame. Desi aspectul sau poate semana cu cel al acneei, dermatita periorala este distincta si adesea confundata cu aceasta. Simptomele comune includ mancarimi sau senzatie de arsura in zona afectata. In cazuri mai severe, eruptia se poate extinde catre nas si ochi, iar in situatii extrem de rare, poate ajunge si la organele genitale. Aceasta afectiune este predominant intalnita la femeile cu varste intre 20 si 45 de ani, dar poate afecta si adulti mai in varsta, barbati si copii, desi in cazuri mai rare. Aceasta afectiune este frecvent intalnita la femeile cu varste intre 20 si 45 de ani, dar poate aparea la orice varsta si chiar si la copii. Episoadele de dermatita periorala pot dura de la cateva saptamani pana la cateva luni si adesea au tendinta de a recidiva. Tratamentul adecvat prescris de medicul dermatolog si evitarea factorilor declansatori pot ajuta la gestionarea si remedierea acestei afectiuni.
- Ce este dermatita periorala? De ce apare?
- Tipuri de dermatita periorala. Cum le identificam corect
- Diagnosticul dermatitei periorale
Ce este dermatita periorala? De ce apare?
Dermatita periorala este o afectiune dermatologica caracterizata prin iritatii in jurul gurii, care pot extinde pana la nas sau ochi. Aceasta se manifesta sub forma de eruptii rosiatice sau scuamoase, iar pe pielea inchisa la culoare, leziunile pot aparea hiperpigmentate sau maronii. Papulele pot contine un fluid incolor si uneori pot provoca mancarime usoara sau senzatie de arsura.
Tipuri de dermatita periorala. Cum le identificam corect
Dermatita periorala poate lua mai multe forme, fiecare avand caracteristici si manifestari distincte.
Dermatita periorala lupoida
Aceasta este o forma mai severa a dermatitei periorale si se caracterizeaza prin aparitia unor leziuni dense, de culoare rosie sau maronie. Leziunile sunt adesea mai pronuntate si pot fi mai dificil de tratat decat in formele mai usoare ale afectiunii.
Dermatita periorificiala granulomatoasa
Aceasta este o alta varianta a dermatitei periorale, cunoscuta pentru aparitia la copii prepubertali. Se manifesta prin papule de culoare galben-bruna, care sunt localizate in jurul gurii, nasului si ochilor. Desi este mai frecventa la copii, poate fi confundata initial cu alte afectiuni dermatologice datorita specificitatii si locatiei leziunilor.
Dermatita periorala este o afectiune a pielii a carei cauza exacta nu este pe deplin cunoscuta. Specialistii sugereaza ca tratamentele topice pe baza de steroizi, prescrise pentru alte afectiuni, ar putea fi un factor declansator. Inclusiv spray-urile nazale care contin corticosteroizi pot contribui la aparitia dermatitei periorale, deoarece steroizii sunt inhalati. Utilizarea anumitor produse cosmetice poate fi responsabila pentru aparitia dermatitei periorale. Ingrediente precum vaselina sau parafina pot agrava aceasta afectiune. Alte substante potential iritante includ fluorul si sulfatul de lauril, frecvent intalnite in diverse produse cosmetice si de ingrijire personala. Anumite persoane prezinta un risc mai mare de a dezvolta dermatita periorala. Printre factorii de risc se numara:
● Sexul: Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa dezvolte dermatita periorala, in special cele tinere si de varsta mijlocie.
● Utilizarea steroizilor topici: Aplicarea cremelor si unguentelor care contin steroizi pe fata poate agrava afectiunea.
● Produse demachiante: Folosirea produselor de demachiere pe zonele iritate, mai ales fara recomandarea unui dermatolog, poate inrautati eruptiile.
● Istoricul de alergii sau infectii: Alergiile si infectiile bacteriene sau fungice anterioare pot creste riscul.
● Dereglarile hormonale: Fluctuatiile hormonale, inclusiv cele cauzate de anticonceptionale hormonale sau menopauza, pot contribui la aparitia dermatitei.
● Pasta de dinti cu fluor: Utilizarea pastei de dinti care contine fluor este un alt factor de risc.
● Produsele pentru protectie solara: Aplicarea acestora, in special la copii, poate favoriza dermatita periorala.
Dermatita periorala clasica se manifesta printr-o serie de simptome distincte, printre care se numara:
● Papule mici si inflamate
● Papulovezicule
● Papulopustule
● Descuamari in jurul gurii, nasului sau ochilor
O caracteristica notabila a acestei afectiuni este faptul ca pielea din jurul marginilor buzelor ramane de obicei neafectata si sanatoasa. O varianta a acestei afectiuni, dermatita periorificiala granulomatoasa, apare mai frecvent la copiii prepubertali si prezinta simptome similare, insa cu o predispozitie specifica la aceasta grupa de varsta.
Diagnosticul dermatitei periorale
Dermatita periorala este o afectiune cutanata diagnosticata in principal prin evaluarea istoricului medical al pacientului si observarea caracteristicilor clinice tipice. Aceasta se manifesta prin aparitia mai multor papule mici, inflamate, papulovezicule sau papulopustule grupate in jurul gurii, nasului sau ochilor. Unul dintre semnele distinctive ale dermatitei periorale este absenta leziunilor in zona adiacenta marginii vermilionului buzei. Alte semne includ:
● Coexistenta dermatitei eczematoase.
● Senzatii de arsura sau usturime in zona afectata.
● Utilizarea recenta a corticosteroizilor topici, nazali sau inhalatori.
● Istoric de eruptii cutanate aparute dupa intreruperea corticosteroizilor.
● Lipsa comedoanelor, specifica acneei vulgare.
Biopsiile cutanate sunt rareori necesare si sunt utilizate doar pentru a diferentia dermatita periorala de alte afectiuni atunci cand diagnosticul nu este clar. Studiile serologice nu sunt recomandate pentru confirmarea acestei afectiuni. In cazuri unde se suspecteaza o infectie, examinarea cu hidroxid de potasiu (KOH) sau ulei mineral poate fi utila, in special pentru identificarea infectiilor fungice sau acarienilor Demodex. Educarea pacientilor despre factorii declansatori si evolutia bolii este esentiala pentru a le oferi suport psihologic si pentru a reduce riscul de recidiva. Primul pas in tratament este evitarea produselor cosmetice, demachiantelor si hidratantelor, precum si intreruperea aplicarii corticosteroizilor topici si a iritantilor cutanati. Aceasta constituie baza "terapiei zero", care implica renuntarea la toate cremele de fata si produsele topice pentru a elimina factorii cauzali ai dermatitei. Acest tip de terapie este eficient in special pentru pacientii foarte complianti si in cazurile de abuz de steroizi sau intoleranta la cosmetice.
Pentru a gestiona retragerea de la steroizi, in cazul unei eruptii severe, se poate recomanda o reducere treptata a utilizarii acestora. Alternativ, se pot folosi temporar creme mai putin puternice si mai putin ocluzive, reducand frecventa aplicatiilor pana la eliminarea completa. Spalarea fetei cu apa calduta si utilizarea unui gel de spalare bland sunt benefice pe durata eruptiei. Protectia solara este foarte importanta, dar trebuie sa fie sub forma de lichid sau gel pentru a evita iritarea suplimentara. In formele usoare de dermatita periorala, tratamentul topic medicamentos poate fi suficient. In cazurile mai severe, medicul poate prescrie antibiotice orale antiinflamatorii pentru 6-12 saptamani, pentru a reduce eruptia de rebound observata dupa intreruperea steroidului topic. Terapia fotodinamica (PDT) a demonstrat eficacitate in tratamentul dermatitei periorale, oferind o optiune suplimentara pentru pacienti.
Pentru a preveni dermatita periorificiala, este esential sa evitati utilizarea steroizilor topici si a cremelor ocluzive pentru fata. In situatiile in care steroizii topici sunt necesari pentru tratarea unei eruptii cutanate inflamatorii, acestia trebuie aplicati doar pe zona afectata, limitand utilizarea la o singura aplicare pe zi. Tratamentul trebuie intrerupt imediat ce se observa o ameliorare a eruptiei cutanate, pentru a minimiza riscul de aparitie a dermatitei.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2023;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2021;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
