Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Dintii supranumerari: Ce este hiperdontia si cum poate afecta sanatatea organismului

Dintii supranumerari: Ce este hiperdontia si cum poate afecta sanatatea organismului

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 13 februarie 2025 Ultima actualizare: 13 februarie 2025

Hiperdontia, denumirea medicala pentru prezenta dintilor supranumerari in cavitatea orala, reprezinta o conditie destul de rara care poate influenta atat sanatatea dentara, cat si stima de sine a unei persoane. Acesti dinti extra pot aparea in orice zona a arcadelor dentare si, desi uneori nu cauzeaza probleme majore de sanatate, efectul lor vizual poate afecta perceptia pacientului asupra propriului zambet, considerandu-l imperfect.Gestionarea acestei conditii nu este doar o necesitate estetica, ci si una functionala. Interventiile pot varia de la extractia simpla a dintilor extra pana la tratamente ortodontice mai complexe, menite sa restabileasca alinierea corecta si sa optimizeze functionalitatea intregii danturi.

Tratamentul hiperdontiei contribuie la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor, permitandu-le sa se bucure de un zambet sanatos si armonios. Hiperdontia reprezinta o conditie stomatologica rar intalnita, caracterizata prin aparitia unor dinti suplimentari fata de numarul obisnuit. Aceasta anomalie poate avea la baza factori genetici, desi uneori se manifesta sporadic, fara cauze aparente. Se disting doua forme principale ale acestei afectiuni: hiperdontia localizata, unde un singur dinte suplimentar creste intr-o zona specifica a gurii, si hiperdontia generalizata, care implica mai multi dinti extra, distribuiti in diverse regiuni ale cavitatii bucale.

Ce este hiperdontia si de ce apare aceasta malformatie in cavitatea bucala

Dintii suplimentari pot perturba arhitectura normala a gurii, afectand alinierea si functionarea dentara corecta. Aceste modificari pot conduce la dificultati in masticatie si elocutie, cauzand totodata disconfort si posibile probleme estetice pentru pacient. Studiile arata ca incidenta hiperdontiei variaza semnificativ in functie de gen si originea etnica, cu o prevalenta mai mare observata la barbati. In general, se estimeaza ca intre 1% si 4% din populatia mondiala prezinta aceasta conditie, subliniind variatiile demografice semnificative asociate cu hiperdontia.

Cauzele hiperdontiei. Factori de risc care pot declansa aceasta afectiune

Hiperdontia reprezinta un fenomen dentar caracterizat prin prezenta unor dinti supranumerari, avand diverse cauze posibile de aparitie, explicabile printr-o serie de teorii sustinute de specialisti in ortodontie si ortopedie dento-faciala.

Teoria atavica sugereaza o regresie la formulele dentare primitive, unde erau prezenti mai multi dinti pe o hemiarcada, incluzand trei incisivi, un canin, patru premolari si trei molari. Fenomenul atavic presupune ca aparitia unui dinte supranumerar ar putea reprezenta o revenire la o astfel de configuratie ancestrala. Teoria celei de-a treia dentitii propune ca dintii supranumerari ar putea fi rezultatul unei noi faze de formare dentara, dupa ce cele doua serii normale de dinti au fost deja formate.

Aceasta teorie este sustinuta de aparitia dintilor supranumerari in pozitii neobisnuite si demineralizarea lor intarziata, care uneori nu corespunde cu cea a seriei dentare obisnuite. Exista si argumente impotriva acestei teorii, precum localizarea unor dinti supranumerari spre exteriorul arcadei dentare, care indica o calcifiere similara cu cea a dintilor normali.

Teoria mugurilor adamantini multipli explica ca in etapele initiale ale dezvoltarii dentare se formeaza mai multi muguri dentari, majoritatea atrofiindu-se ulterior. Anumite cazuri speciale includ si formarea dintilor prelacteali, care sunt prezente la nastere si cad in primele saptamani de viata. Teoria inductiei lui Cadenat se bazeaza pe ideea ca un numar crescut de dinti poate fi rezultatul unei vascularizatii reduse la nivelul mugurilor dentari multipli, cu o implicare a unui vas arterial care, in mod normal, ar trebui sa regreseze.

Teoria hiperactivitatii lamei dentare presupune ca in timpul dezvoltarii embrionare, lama dentara poate forma accidental muguri supranumerari. Aceasta explica posibilitatea ca unele din aceste forme initiale sa ajunga la maturizare in conditii care inca nu sunt pe deplin intelese. Pe langa acestea, exista si alte teorii care explica hiperdontia, cum ar fi teoria diviziunii mugurelui dentar, evaginarea epiteliului adamantin, proliferarea anormala a resturilor epiteliale sau ereditatea, toate contribuind la diversitatea si complexitatea acestui fenomen dentar.

Simptome asociate cu hiperdontia. Cum afecteaza aceasta problema sanatatea organismului

Hiperdontia se manifesta prin prezenta unor dinti supranumerari care pot cauza diverse complicatii. Acest fenomen poate avea efecte variate, dar exista cateva simptome comune care ajuta la identificarea acestei afectiuni. In primul rand, persoanele cu hipodontie pot experimenta disconfort sau chiar durere. Aceasta apare deoarece dintii suplimentari pot impinge ceilalti dinti sau pot interfera cu dezvoltarea normala a structurii maxilare, provocand o presiune constanta sau dureri localizate.

Mai mult, hiperdontia poate afecta alinierea corecta a dintilor. Dintii extra pot creste in pozitii neobisnuite, distorsionand aliniamentul normal si provocand dificultati la mestecat. Aceasta situatie poate avea un impact negativ asupra esteticii zambetului si poate limita mobilitatea maxilarului, complicand functii de baza cum ar fi mestecarea si vorbirea. Problemele de vorbire si masticatie sunt alte simptome semnificative. Daca dintii supranumerari sunt situati in partea frontala a maxilarului, acestia pot afecta capacitatea de a pronunta corect anumite sunete, deoarece modifica spatiul si presiunea in cavitatea orala.

Cum poti gestiona afectiunea?

  • Diagnostic - Hiperdontia necesita o abordare meticuloasa in diagnosticare pentru a asigura tratamentul adecvat. Iata un rezumat al etapelor principale implicate in acest proces:
  • Identificarea simptomelor - Primul indicator al hiperdontiei poate fi observarea directa a dintilor supranumerari sau simptome indirecte precum disconfort, durere, sau dificultati de masticatie. Aceste simptome sugereaza adesea existenta dintilor extra si necesita o investigatie mai profunda.
  • Examinarea clinica - Medicul dentist efectueaza o examinare clinica amanuntita, evaluand alinierea dintilor, spatiul disponibil in cavitatea bucala si sanatatea gingiilor. Anomalii precum spatii intre dinti sau alinieri defectuoase pot fi semne ale hiperdontiei.
  • Radiografii dentare - Radiografiile sunt esentiale in confirmarea prezentei dintilor supranumerari. Aceste imagini detaliate pot dezvalui dinti ascunsi sub gingii sau intre dintii normali si sunt importante pentru identificarea altor probleme asociate, cum ar fi pozitionarea incorecta a dintilor sau complicatii in dezvoltarea osului maxilar.
  • Consultarea cu specialisti - In cazuri complexe, consultarea cu un ortodont sau chirurg oral devine necesara pentru o evaluare detaliata si elaborarea unui plan de tratament personalizat. Acesti specialisti pot recomanda diverse optiuni de tratament, de la extractia dintilor supranumerari la corectii ortodontice, in functie de specificul si severitatea cazului.
  • Tratament pentru dintii supranumerari - Dintii supranumerari, desi mai rari, reprezinta o provocare interesanta in domeniul dentar. In majoritatea situatiilor, circa 80% dintre cazuri, persoana afectata are un singur dinte in plus. Aceasta simpla prezenta poate perturba serios alinierea dentara, dar extractia sa este adesea suficienta pentru a rezolva problema permanent.

Tratamentul standard pentru acesti dinti suplimentari este chirurgical, implicand extractia dintelui respectiv. Aceasta interventie devine imperativa atunci cand dintii supranumerari obstructioneaza eruptia normala a unui dinte permanent sau cand impiedica alinierea corecta a celorlalte dinti. Prin urmare, extractia ajuta la prevenirea unor probleme mai grave de sanatate dentara pe viitor. Exista situatii in care interventia chirurgicala nu este necesara. Daca dinte supranumerar nu afecteaza functia masticatorie sau estetica, si daca dintii adiacenti au suficient spatiu pentru a eruptie normala, medicul dentist poate decide sa nu extraga dinte in plus. Aceasta decizie se bazeaza pe pozitionarea favorabila a dintelui, care permite o igiena eficienta si previne acumularea de placa bacteriana.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;

Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;

Articole similare
Boli autoimune: Sclerodermia, cum apare boala, ce alimente trebuiesc evitate Boli autoimune: Sclerodermia, cum apare boala, ce alimente trebuiesc evitate

Scleroza sistemica, cunoscuta si sub numele de sclerodermie, este o boala autoimuna cronica care afecteaza in principal pielea. In plus fata de afectarea pielii, poate afecta organele interne (plamani, intestine, rinichi sau inima). Scleroza sistemica provoaca o acumulare de tesut cicatricial in plamani si boli pulmonare interstitiale, producand dispnee in timpul exercitiilor fizice. Implicarea vaselor de sange care alimenteaza plamanii (peretii vaselor se ingroasa) reduce cantitatea de sange care circula prin ele. 

25 iulie 2024
Edited 25 iulie 2024
citește articolul
Gustul amar din gura: cauze, boli asociate, tratament si preventie Gustul amar din gura: cauze, boli asociate, tratament si preventie

Gustul amar, pe langa cel dulce, sarat si acru face parte din capacitatea noastra de a identifica cu ajutorul limbii si gurii textura anumitor preparate. In plus, gustul amar sau senzatia de gust amar care apare dupa ce mancam alimente picante excesiv sau acre este un lucru natural, normal si firesc, o reactie a papilelor noastre gustative. Dar sunt momente cand acest gust pare ca vine ,,din interior" iar atunci lucrurile nu mai sunt asa cum trebuie sa fie iar organismul trimite practic un semnal de alarma, mai ales daca aceasta senzatie e urmata de o aparenta rancezeala a gustului sau acesta are tenta metalica. 

8 aprilie 2023
Edited 13 ianuarie 2025
citește articolul
Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia

Muschii masticatori sunt un grup de muschi puternici si masivi care sunt responsabili pentru miscarea mandibulei si pentru actul de mestecare a hranei. Acesti muschi se gaseste in zona fetei, pe partea laterala a capului si sunt utilizati in mod constant in timpul masticatiei, vorbirii si a altor miscari ale gurii si maxilarului.

1 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.