Dismenoree: Cauze, simptome si optiuni de tratament

Dismenoreea reprezinta durerea menstruala sau durerea asociata cu menstruatia. Aceasta este o problema comuna la femei, dar nu este normal sa simtiti o durere severa in timpul menstruatiei. Durerea poate fi suficient de severa incat sa interfereze cu activitatile zilnice si sa necesite absenta de la scoala sau munca. Dismenoreea este definita ca durerea ce apare imediat sau inainte de menstruatie si afecteaza aproximativ 50% dintre femeile aflate la menstruatie, constituind cel mai frecvent simptom ginecologic la adolescente si femei tinere. Durerea este de obicei usoara, dar intr-un procent semnificativ de cazuri poate fi atat de intensa incat limiteaza activitatile zilnice cu o frecventa lunara. Este important sa stiti ca acestea pot fi diferentiate in functie de cauza durerii.
Tipuri de dismenoree
Primara
Apare cu una sau doua zile inainte de menstruatie si continua in prima sau a doua zi, fara o cauza aparenta. Este de obicei asociata la inceputul ciclurilor ovulatorii (care pot coincide cu sau pot fi ulterioare menarhei), femeile care nu au avut copii, obezitatea, cantitatea de flux, printre altele. Durerea este ascutita si localizata in abdomenul inferior, radiaza la coapse si spate si poate fi insotita de tulburari gastrice (greata, varsaturi) sau dureri de cap. De obicei, dismenoreea primara se intampla in adolescenta, in general apare la un an sau pana la 3 ani dupa prima menstruatie. Cauza este necunoscuta, dar cu toate acestea, poate fi cauzata de eliberarea crescuta a prostaglandinelor (PGF2) din endometru. Cresterea este progresiva din faza foliculara si atinge cea mai mare productie in primele 48 de ore de menstruatie. Aceasta circumstanta coincide cu intensitatea maxima a simptomelor si produce o crestere a tonusului muscular uterin si contractii ample. Diferite modificari la nivelul hormonului steroid au fost, de asemenea, legate de aparitia dismenoreei primare.
Secundara
Are un debut mai tarziu si se inrautateste odata cu varsta. Este de obicei rezultatul unei patologii organice (endometrioza, tumori, anomalii uterine, boala inflamatorie pelvina etc.). Durerea este continua, unilaterala si apasatoare si poate aparea inainte de menstruatie, putand continua in timpul aceleiasi menstruatii sau intre menstruatii si chiar in timpul contactului sexual. Este cauzata de o tulburare a sistemului reproducator, iar in general, apare la cativa ani dupa menarha, in jurul varstei de 20 de ani.
Cauze care duc la aparitia bolii
Cauza dismenoreei depinde de faptul daca este primara sau secundara. Daca aveti dismenoree primara, veti experimenta contractii uterine anormale ca urmare a unui dezechilibru chimic in corpul dumneavoastra (in special prostaglandina si acidul arahidonic - ambele substante chimice controleaza contractia uterului) si nu exista nicio patologie ginecologica care sa constituite o cauza a durerii. Pe de alta parte, asa cum am mentionat mai devreme, puteti avea dismenoree secundara, iar acest tip de dismenoree este cauzata de alte tulburari clinice. Dintre acestea, cea mai frecventa este endometrioza (o boala in care tesutul endometrial este implantat in afara uterului, de obicei in alte organe genitale, cum ar fi in pelvis sau cavitatea abdominala, si provoaca dureri pelvine cronice), motiv pentru care aceste menstruatii vin insotite de dureri intense. Alte cauze posibile ale acestei dismenoree secundare sunt:
- Boala inflamatorie pelvina
- Fibroame uterine
- Sarcina anormala (de exemplu, avort spontan, sarcina ectopica)
- Infectii, chisturi ovariene sau polipi in cavitatea uterina.
Simptome bolii
In primul rand, apare durerea. De obicei, incepe cu cateva ore inainte de debutul menstrual, atingand maximul de durere in prima zi de regula si se termina de obicei dupa 48 de ore. Aceasta durere este de obicei colica sau spasmodica, cu debut pelvian, care poate radia in regiunea inghinala si coapsa anterioara. De asemenea, poate fi ocazionala intr-unul dintre cicluri sau constanta in fiecare ciclu. Cazurile mai severe pot fi insotite de greata, varsaturi, diaree, dureri de cap si oboseala extrema. Rareori, poate aparea pierderea constiintei. Intensitatea durerii difera in trei niveluri:
- Usoara: Sunt de scurta durata si se remarca absenta altor simptome insotitoare. De obicei, nu necesita analgezice sau exista tulburari in activitatea lor zilnica;
- Moderata: Durerea este mai intensa si mai lunga in timp, poate fi insotita de alte simptome. Este controlata cu analgezice care sunt necesare pentru ca femeia sa isi poata continua activitatea zilnica;
- Severa: Durerea este foarte intensa si, de obicei, insotita de greata, varsaturi, diaree, astenie, cefalee si chiar pierderea constientei. Analgezicele nu sunt adesea eficiente. In acest caz, viata sociala si profesionala sunt limitate;
Cum stiu daca este dismenoree sau altceva?
Durerea pelviana si/sau abdominala poate fi foarte variabila si precede menstruatia si chiar continua odata terminata. Desi fiecare femeie poate experimenta aceste simptome in mod diferit, cele mai frecvente sunt:
- Colici in abdomenul inferior
- Durere in abdomenul inferior
- Durere lombara
- Durerea radiata la picioare
- Greata
- Varsaturi
- Oboseala
- Slabiciune
- Lesin
- Dureri de cap
Simptomele de dismenoree se pot asemana cu cele ale altor tulburari sau probleme medicale, prin urmare, este intotdeauna recomandat sa consultati medicul ginecolog pentru un diagnostic si tratament adecvat.
Optiuni de tratament
Va fi important sa vizitati ginecologul atunci cand gradele de dismenoree sunt moderate sau severe pentru a incepe imediat tratamentul adecvat. Dupa examinarea pelviana, ultrasunete, teste de sange si culturi care exclud dismenoreea secundara, cea mai adecvata terapie farmacologica va fi prescrisa pentru ameliorarea durerii. Unele optiuni de tratament pot include si urmatoareleꓽ
- Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): aceste medicamente pot reduce productia de prostaglandine si, prin urmare, pot ajuta la reducerea durerii. Ibuprofenul si naproxenul sunt exemple de AINS utilizate in tratamentul dismenoreei.
- Contraceptive orale: acestea pot ajuta la reducerea productiei de prostaglandine si pot imbunatati fluxul menstrual.
- Tratamente alternative: cum ar fi acupunctura, masajul si yoga, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
- Analgezice: daca durerea este severa, poate fi necesara utilizarea analgezicelor.
Cum putem ameliora simptomele
Se recomanda sa existe o dieta adecvata, evitand alimente cum ar fi sarea, cafeaua, ceaiul si bauturile de tip Coca-Cola, deoarece acestea promoveaza retentia de lichide, iar acest lucru, la randul sau, influenteaza tensiunea musculara (bauturile excitante produc catecolamine care cresc rigiditatea musculara). Alimentele nesarate stimuleaza diureza si reduc senzatia de umflare.
- Este recomandat sa consumati o dieta saraca in grasimi si bogata in carbohidrati, care ajuta la reducerea tensiunii si a durerii de sani.
- Consumati mai multa apa si ceaiuri.
- Efectuati exercitii aerobice, blande, deoarece imbunatateste circulatia si ofera bunastare fizica si mentala. Se crede, de asemenea, ca actioneaza prin promovarea eliberarii de endorfine, care scad senzatia de durere si promoveaza un sentiment de bunastare.
- Este de preferat sa se reduca intensitatea muncii cat mai mult posibil cu doua zile mai devreme de data menstruatiei.
- Evitati sa transportati greutati.
- O baie calda poate ameliora durerile, precum si aplicarea de caldura pe zona abdominala si pe cea a spatelui.
Ce este nevralgia pudendala si cand poate sa fie declansata de dismenoree
Nevralgia pudendala este o afectiune caracterizata prin durere cronica in zona pelviana, in special in jurul nervului pudendal. Nervul pudendal sau nervul rusinos este un nerv important care asigura inervatia (transmiterea semnalelor nervoase) pentru zona genitala externa, regiunea perineala si alte parti ale pelvisului inferior. Durere pelviana cronica: Durerea pelviana este un simptom principal al nevralgiei pudendale. Aceasta poate fi resimtita in zona pelviana, perineu (zona dintre organele genitale si anus), fese, regiunea anala sau regiunea coccygeala. Durerea poate fi constanta, insotita de senzatia de arsura sau poate aparea in accese (episoade dureroase). Disconfort sau senzatie de arsura: Pacientii pot experimenta senzatii de disconfort, arsura, furnicaturi sau amorteala in zona afectata, cum ar fi zona genitala externa, perineul sau regiunea anala.
Sensibilitate crescuta: Pielea din zona pelviana si perineu poate deveni hipersensibila la atingere sau presiune. Chiar si activitati zilnice obisnuite, cum ar fi mersul pe bicicleta sau statul prelungit pe scaun, pot fi dureroase sau inconfortabile. Disfunctie sexuala: Nevralgia pudendala poate afecta functia sexuala si poate provoca dificultati in timpul actului sexual, precum durere in timpul penetrarii sau disconfort persistent in zona genitala. De asemenea, poate reduce placerea sexuala. Tulburari urinare si defecare: Nevralgia pudendala poate fi asociata cu tulburari ale vezicii urinare si intestinului. Acestea pot include urinare frecventa, dificultati in golirea vezicii urinare, senzatie de urgenta urinara, incontinenta urinara sau dificultati la urinare. Unele persoane pot experimenta, de asemenea, dificultati la eliminarea scaunului si senzatia de incomplet golire a intestinului.
Bibliografie:
Acral peeling skin syndrome. Genetics Home Reference. http://ghr.nlm.nih.gov/condition/acral-peeling-skin-syndrome. Accessed March 27, 2015.
Exfoliative dermatitis. Merck Manual Professional Edition. http://www.merck.com. Accessed March 25, 2015.
Tinea Pedis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Atopic dermatitis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Contact dermatitis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Drug eruptions. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Dry skin. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Jock itch. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Kawasaki disease. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Neonatal desquamation (pediatric). Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2015.
Pemphigus. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.
Psoriasis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2014.