Febra la copii: De ce apare, ce boli ascunde, preventie

Temperatura normala a corpului variaza de la o persoana la alta si pe tot parcursul zilei. Mai multe studii au demonstrat faptul ca temperatura maxima tinde sa fie dupa-amiaza si este cea mai mare in jurul valorii de 18 pana la 24 luni, atunci cand multi copii sanatosi au o temperatura de 38,3 ° C.  Cu toate acestea, o temperatura centrala a corpului (rectala) de 38,0 ° C este de obicei definita ca febra.

De ce apare febra?

Febra este un mecanism de aparare al corpului nostru impotriva germenilor. Cand un germen ne ataca, hipotalamusul, care este responsabil pentru reglarea temperaturii corpului, creste caldura noastra peste nivelurile sale normale, care sunt in jur de 36ºC - 37ºC, in functie de persoana. Exista multe motive pentru care un copil poate avea febra, iar cele mai frecvente sunt infectiile virale, acute si benigne, cum ar fi cele respiratorii, care sunt de obicei insotite de tuse si mucus, cele gastro-intestinale, care provoaca varsaturi, diaree si dureri abdominale sau cele urinare, cu varsaturi si respingerea alimentelor. O vaccinare recenta, aparitia primilor dinti sunt aspecte care pot provoaca, de asemenea, febra.

Febra joaca un rol esential in combaterea infectiilor si, desi poate fi un motiv de ingrijorare pentru parinti, nu necesita tratament la un copil altfel sanatos. Unele studii sugereaza ca scaderea temperaturii poate prelungi unele boli. Cu toate acestea, febra creste metabolismul si impune cerinte asupra sistemului cardiopulmonar. Prin urmare, poate fi daunator la copiii cu implicare pulmonara sau cardiaca sau deteriorare neurologica.

Cauzele febrei difera in functie de faptul daca febra este acuta (14 zile), acuta recurenta sau periodica (febra episodica separata de perioadele afebrile) sau cronica (14 zile), mai frecvent cunoscuta sub numele de febra de etiologie necunoscuta. Raspunsul la antipiretice si nivelul de temperatura nu sunt direct legate de etiologie.

Febra acuta
Cele mai multe tipuri de febra severa la sugari si copii mici se datoreaza infectiilor, iar cele mai comune suntꓽ

Infectii virale respiratorii sau digestive (in general, acestea cele mai frecvente cauze)
Anumite infectii bacteriene (otita, pneumonie, infectie urinara)
Cu toate acestea, posibilele cauze infectioase ale febrei acute variaza in functie de varsta copilului. Nou-nascutii (nou-nascuti < 28 zile) sunt considerati a fi o categorie ce prezinta un risc crescut de infectii bacteriene invazive grave. Cei mai comuni agenti patogeni perinatali la nou-nascuti sunt streptococii din grupa B, Escherichia coli (si alte organisme gram-negative enterice), Listeria monocytogenes si virusul herpes simplex. Aceste microorganisme pot provoca bacteriemie (virusul herpes simplex), pneumonie, pielonefrita, meningita.

Boala Kawasaki, insolatia si ingestiile toxice (de exemplu, medicamente cu efecte anticolinergice) sunt cauze non-infectioase ale febrei acute. Unele vaccinuri pot provoca febra, fie in primele 24, fie pana la 48 de ore dupa administrarea vaccinului, fie intre 1 si 2 saptamani dupa administrarea vaccinului (de exemplu, cu vaccinarea impotriva rujeolei). Daca copilul este bine, nu este necesara nicio evaluare. Eruptia dintilor nu provoaca febra semnificativa sau prelungita.

Febra acuta recurenta
Febra recurenta acuta sau periodica sunt episoade de febra care alterneaza cu perioade de temperatura normala

Febra cronica
Febra care apare zilnic timp de 2 saptamani si pentru care culturile initiale si alte cercetari nu reusesc sa produca un diagnostic este considerata febra de etiologie necunoscuta.

Categoriile potentiale de cauze includ infectii localizate sau pe scara larga, boli ale tesutului conjunctiv si cancer. Diverse cauze specifice includ boala inflamatorie intestinala, diabetul insipid cu deshidratare si termoreglarea dezordonata. La copii, in ciuda numeroaselor cauze posibile, febra adevarata de etiologie necunoscuta este mai probabil sa fie o manifestare rara a unei boli comune decat o boala rara. Infectiile respiratorii reprezinta aproape jumatate din cazurile de febra de etiologie necunoscuta asociate cu infectia.

Simptome ale febrei la copii

Odata ce temperatura creste, copiii pot avea diferite simptome, iar in cazul sugarilor a caror temperatura depaseste 38°C, simptomele pot includeꓽ

Plans
Iritabilitate
Agitatie sau din contra, letargie
Nu se hranesc normal
Au o respiratie rapida
Modificari ale somnului
Convulsii
In cazul copiilor mai mari, care pot vorbi, simptomele includꓽ

Stare de somnolenta sau din contra, insomnii
Disconfort general
Dureri de cap
Dureri la nivelul corpului
Scaderea apetitului
Agitatie
De asemenea, de multe ori, atunci cand copilul simte ca ”arde”, este posibil ca temperatura masurata sa nu aiba valori mari.

Cu ajutorul termometrului se masoara temperatura corpului, iar varianta digitala este o metoda mai moderna, dar si una comuna de monitorizare si verificare a temperaturii. Termometrele digitale se pot utiliza in mai multe zone ale corpului, de exemplu, sub limba (pentru copiii de peste 4 ani), rectal, frontal, axial sau in ureche. 

Pentru sugari si copiii mici, o modalitate care ofera masuratori cat mai precise este termometrul rectal, urmat de cel care se foloseste pe frunte. La copiii cu varsta de sub 6 luni nu se recomanda masurarea orala si la nivelul urechii, intrucat acestia au canalele auriculare extrem de inguste. Desi sunt des utilizate, temperaturile luate in zona axilelor sunt mai putin precise, insa se poti utiliza la orice varsta.

Tratament febra copii

Daca febra are mai putin de 38°C, nu este necesar niciun tratament, intrucat aceasta dispare odata cu administrarea unei cantitati mai mari de lichide, precum si odata ce copilul se odihneste. Parintii se vor alarma in functie de eventualele afectiuni ale copilului, varsta acestuia, dar si de simptomele pe care le are copilul. Temperaturile mai mari se pot tine sub control cu cateva metode eficiente, la care se adauga si medicamentele antipiretice, ce se vor administra in functie de greutatea si varsta copilului.

Cateva metode de luat in calcul pentru scaderea febrei la copii includ si urmatoareleꓽ

Imbracaminte lejera
Hidratare intensiva (apa sau ceai, de exemplu)
O baie calduta, de aproximativ 37°C
Aplicarea unor comprese reci pe frunte sau a unor sosete umede

Impachetari umede – se infasoara copilul cu un cearceaf sau prosop umezit cu apa calaie, a carei temperatura trebuie sa fie putin mai rece decat temperatura copilului
In situatia in care febra a aparut din cauza unei infectii bacteriene sau virale, se poate asocia un tratament cu antibiotice sau antivirale, insa doar la indicatia medicului pediatru. Pentru copiii care sufera de boli cronice, se impune efectuarea unui consult medical pentru reevaluarea tratamentului afectiunii pe care o au.

Sinuzita la copii poate declansa episoade febrile?

In caz de sinuzita, asa cum o spune si numele, vorbim de o boala care duce la inflamarea sinusurilor. Sinusurile sunt un fel de spatii umplute cu aer care inconjoara cavitatea nazala si nu numai. Sinusurile maxilare sunt situate sub ochii; sinusurilor frontale sunt deasupra ochilor; sinusurilor etmoidale sunt intre ochi iar sinusurile sfenoidale sunt in spatele ochilor. Sinusurile sunt numite dupa oasele faciale in care acestea sunt situate.

Concret, sinusurile au atat rolul de a proteja caile aeriene, cat si de a modula rezonanta vocii, de a regla presiunea intranazala, de a proteja radacinile dentare si ochii de fluctuatiile termice. Totodata, acestea umidifica si incalzesc aerul respirat si actioneaza ca un tampon de protectie in fata traumatismelor faciale.

Mucusul produs de catre sinusuri blocheaza si elimina microbii care pot patrunde in organism. Insa, atunci cand bacteriile si alergenii duc la formarea unui exces de mucus, acesta poate bloca sinusurile si provoca aparitia unei inflamatii.

Excesul de mucus apare de regula din cauza unei raceli sau a alergiilor. Mucusul devine din ce in ce mai dens si favorizeaza acumularea de bacterii si alti germeni la nivelul sinusurilor. In acest fel apare sinuzita. De regula, infectiile sinusurilor sunt virale si pot trece de la sine in cel mult doua saptamani, fara tratament. In alte cazuri, poate fi vorba de o infectie bacteriana, care necesita un control medical si un tratament adecvat.

Bibliografie:

AskMayoExpert. Chronic rhinosinusitis. Rochester, Minn.: Mayo Foundation for Medical Education and Research; 2019.
Bennett JE, et al., eds. Sinusitis. In: Mandell, Douglas, and Bennett's Principles and Practice of Infectious Diseases. 8th ed. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2015. https://www.clinicalkey.com. Accessed April 30, 2019.
Peters AT, et al. Diagnosis and management of rhinosinusitis: A practice parameter update. Annals of Allergy, Asthma and Immunology Journal. 2014;113:347.
Wyler B, et al. Sinusitis update. Emergency Medicine Clinics of North America. 2019;37:41.
Dietz de Loos DD, et al. Prevalence of chronic rhinosinusitis in the general population based on sinus radiology and symptomatology. Journal of Allergy and Clinical Immunology.