Hiperaciditatea gastrica: Cum apare, cum se poate preveni

Hiperaciditatea gastrica sau arsurile la stomac se manifesta printr-o senzatie de arsura in piept, chiar in spatele acestuia. Durerea se agraveaza de obicei dupa masa, noaptea sau atunci cand pacientul sta intins sau inclinat. Arsurile la stomac care sunt mai frecvente sau interfereaza cu rutina zilnica ar putea fi un simptom al unei afectiuni mai grave care necesita asistenta medicala. Sfincterul esofagian inferior (cardia) ramane de obicei inchisa in timp ce se face digestia.
Cu toate acestea, uneori, aceasta supapa se relaxeaza si trece acizii gastrici in esofag, iar acest proces se numeste reflux gastroesofagian. Retineti ca tesuturile esofagului sufera de actiunea acidului si acest lucru poate conduce la complicatii. Aceasta afectiune este comuna si aproape toata lumea a suferit de aceasta ocazional, desi exista oameni care o au permanent. Aspectul sau este asociat cu varsta, excesul de greutate si obezitatea si obiceiurile alimentare neadecvate, prin consumul de alimente foarte condimentate si alte actiuni inadecvate, cum ar fi culcatul dupa mese.
Simptome care sunt legate de hiperaciditatea gastrica
Cea mai frecventa manifestare cinica a arsurilor la stomac este senzatia de arsura esofagiana sau de arsura in spatele osului pieptului. In plus, pacientii care au aceasta patologie prezinta, de obicei, plenitudine gastrica (senzatie de a fi foarte plin) sau regurgitare. Daca aciditatea este foarte severa, aceasta poate duce la complicatii pe termen lung, de la expunerea la acid, cum ar fi leziuni precumorale crescute in esofag.
Trebuie sa tinem cont de faptul ca arsurile la stomac sunt un simptom normal, cu conditia sa fie sporadice si intermitente. Daca pacientul sufera de acestea de mai mult de doua ori pe saptamana (cu sau fara reflux), este posibil ca acesta sa aiba boala de reflux gastroesofagian, care este potential grava daca nu este diagnosticata si tratata, deci trebuie sa fim atenti la durata, frecventa si intensitate. Simptomele arsurilor la stomac includ:
- Durere toracica care apare de obicei dupa masa si poate aparea noaptea
- Durere care se agraveaza atunci cand se sta culcat sau inclinat
- Gust amar sau acru in gura
- Cauze ale arsurilor
Arsurile la stomac (Hiperaciditatea gastrica) apar atunci cand o parte din continutul de acid al stomacului trece in esofag si produce senzatia caracteristica de arsura. Cauzele sunt toate cele care favorizeaza acest "reflux" sub numele de boala de reflux gastroesofagian. Putem regasi pacienti care manifesta o incompetenta partiala a sfincterului gastroesofagian care, in anumite circumstante, permite temporar revenirea continutului de acid din stomac in esofag, de exemplu, dupa o masa copioasa.
Arsurile la stomac apar atunci cand acidul din stomac se ridica prin tubul care transporta alimentele de la gura la stomac (esofag). In mod normal, atunci cand inghititi alimente, un grup de muschi care inconjoara esofagul inferior (sfincterul esofagian inferior) se relaxeaza pentru a permite alimentelor si lichidelor sa curga in jos in stomac. Daca sfincterul esofagian inferior nu functioneaza asa cum ar trebui, acidul din stomac se poate ridica inapoi in esofag (reflux acid) si poate provoca arsuri la stomac. Refluxul de acid se poate agrava atunci cand va ghemuiti sau va culcati.
Factori de risc care determina aparitia crizelor de hiperaciditate gastrica
Unele alimente si bauturi pot declansa arsuri la stomac, cum ar fi:
- Alimentele picante;
- Ceapa;
- Citrice;
- Produse din tomate, cum ar fi ketchup;
- Alimente prajite sau grase, alimentele de tip fast-food;
- Ciocolata bogata in zahar si alte ingrediente;
- Bauturi alcoolice, carbogazoase, cafea, energizantele sau alte bauturi cofeinizate si cu continut ridicat de dioxid de carbon;
Se pot preveni arsurile stomacale?
Potrivit specialistilor, principalele masuri pe care pacientii ar trebui sa le ia pentru a preveni aciditatea stomacului sunt evitarea excesului de greutate, mestecarea corespunzatoare a alimentelor, reducerea bauturilor carbogazoase si a alimentelor foarte picante. Fiecare persoana stie ce alimente sunt deosebit de nedigerabile si pe care ar trebui sa le evite. Persoanele care au de obicei arsuri ar trebui sa evite sa se culce mai devreme de doua ore dupa masa. Acest lucru ajuta, de asemenea, la evitarea refluxului. Nutritionistii mai recomanda urmatoarele lucruri:
- Incercati sa mancati cu doua sau trei ore inainte de culcare;
- Evitati sa luati medicamente care agraveaza sau produc arsuri la stomac. De asemenea, este important sa cunoasteti iritarea gastrica a medicamentelor antiinflamatoare;
- Identificati si evitati alimentele care provoaca simptome. Acestea sunt, de obicei, cafea, ceai, bauturi cofeinizate, bauturi racoritoare si alcool;
- Evitati exercitiile fizice intense, daca acest lucru agraveaza arsurile la stomac;
- Evitarea stresului, anxietatii si nervozitatii ajuta, de asemenea;
Cand sa apelati la medic? Ce complicatii pot avea arsurile stomacale?
Durerea in piept se poate confunda cu arsurile gastrice si poate fi un simptom al unui atac de cord. Solicitati ajutor imediat daca simtiti durere severa sau presiune in piept, in special in combinatie cu dureri de brat, maxilar sau dificultati de respiratie. Programati un consult medical daca:
- Arsurile la stomac apar mai mult de doua ori pe saptamana;
- Simptomele persista in ciuda faptului ca administrati medicamente antiacide;
- Aveti dificultati la inghitire;
- Aveti greata persistenta sau varsaturi;
- Pierdeti in greutate pentru ca aveti un apetit diminuat sau dificultati in a manca;
Primul pas in diagnosticarea bolii este interviul clinic cu pacientul. Acest lucru va permite medicului sa cunoasca manifestarile clinice. Daca simptomele sunt severe si frecvente sau apar la persoanele cu varsta peste 50 de ani pentru prima data, se recomanda o endoscopie pentru a evalua amploarea si severitatea leziunilor si factorii predispozanti. Din aceste date, specialistii pot planifica un tratament. Medicul poate recomanda diferite masuri preventive si poate propune utilizarea antiacidelor. Acestea sunt eficiente pentru a combate arsurile gastrice, deoarece au o actiune rapida. Sunt recomandate si alte medicamente, insa doar medicul poate prescrie cea mai buna schema de tratament. Utilizarea inhibitorilor pompei de protoni este eficienta, in general, insa daca problema este cronica, eficienta acestor medicamente poate scadea.
Ce produse putem consuma ca sa evitam hiperaciditatea gastrica?
Daca avem crize recurente de hiperaciditate gastrica, avem voie sa consumam laptele integral sau partial degresat. Laptele reprezinta unul dintre cele mai eficiente alimente care reuseste sa calmeze aciditatea stomacului. In crizele hiperalgice gastrice chiar ESTE recomandat un regim lactat integral pentru 1-3 zile, constand in consumul a 2 litri de lapte pe zi, repartizat in 5-6 portii. Laptele dulce neutralizeaza secretia clorhidrica, iar prin intermediul lipidelor continute, se realizeaza inhibarea secretiei gastrice.
In schimb trebuie evitat alcool rafinat de orice fel, orice fel de vin, mai ales cel rosu precum si sucurile de citrice, cum ar fi portocale, lime, mandarine sau de ananas sau bauturile racoritoare industriale pline de CO2 si zahar, substante care dezechilibreaza PH-ul. Poti consuma paine integrala, paine de secara, mamaliga, budinca de tapioca, gris, hrisca sau budinca de chia. In schimb trebuie sa eviti faina alba, painea proaspata, produsele de panificatie si specialitatile gatite cu untura sau margarina.
Ai voie sa consumi urda dulce, ricotta, telemea proaspata, branza de vaci, branza Fagaras, dar trebuie sa eviti cascavalul, gouda, camembert, brie sau. Roquefort. Ai voie sa consumi carne fiarta sau la gratar de curcan, pui, vita slaba, dar sa eviti carnea de oaie, gasca, rata, organele (inima, rinichi, limba, burta), untura, sorici, jumarile, mezelurile si afumaturile.


Bibliografie:
- Katz PO, et al. ACG clinical guideline for the diagnosis and management of gastroesophageal reflux disease. American Journal of Gastroenterology. 2022;
- Townsend CM Jr, et al. Gastroesophageal reflux disease and hiatal hernia. In: Sabiston Textbook of Surgery: The Biological Basis of Modern Surgical Practice. 21st ed. Elsevier;
- Feldman M, et al., eds. Gastroesophageal reflux disease. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management;
- Kahrilas PJ. Medical management of gastroesophageal reflux in adults. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed April 13, 2022;
- Winter HS. Management of gastroesophageal reflux disease in children and adolescents. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed April 13, 2022;