Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Incluzia dentara: cauze, complicatii si optiuni de tratament

Incluzia dentara: cauze, complicatii si optiuni de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 24 februarie 2025 Ultima actualizare: 27 februarie 2025

Incluzia dentara este o afectiune comuna in care un dinte complet dezvoltat nu reuseste sa erupa, ramanand partial sau total blocat in osul alveolar. Aceasta este clasificata drept o tulburare de eruptie, dar poate aparea si in cadrul unor afectiuni ale maxilarelor. Incluzia dentara nu cauzeaza dureri sau probleme functionale, insa complicatiile care pot aparea pot fi grave. Din acest motiv, se recomanda interventia chirurgicala sau ortodontica pentru eliberarea dintelui inclus. Dintii inclusi, adica acei dinti care nu reusesc sa erupa complet sau corespunzator in arcada dentara, sunt o problema comuna intalnita in stomatologie. Molarii de minte inferiori sunt exemplul cel mai frecvent de dinti inclusi, datorita evolutiei anatomice a oamenilor care a condus la reducerea dimensiunii viscerocraniului si, implicit, a mandibulei. Acest fenomen face ca molarii de minte sa nu mai aiba suficient spatiu pentru a erupe normal, considerandu-se adesea inutili pentru functionarea normala a organismului uman.

Pe langa molarii de minte inferiori, exista si alte categorii de dinti care pot deveni inclusi. Caninii superiori, de exemplu, se confrunta frecvent cu lipsa spatiului necesar eruptiei, fenomen ce este accentuat de aparitia lor tardiva in comparatie cu ceilalti dinti permanenti. Studiile indica o incidenta de 1,5%-2% a caninilor inclusi in Europa, fiind notabile si situatiile in care retentia este simetrica, afectand ambii canini in mod egal. Lista continua cu molarii de minte superiori, caninii inferiori, premolarii si incisivii, toti avand un risc crescut de a deveni inclusi. In ceea ce priveste dintii temporari, fenomenul de reincluzie este mai des intalnit la molarii de lapte secunzi inferiori. Aceasta conditie este adesea cauzata de fortele exercitate de dintii adiacenti — de obicei, molarul unu temporar si molarul unu permanent — care imping dinte temporar inapoi in os, pana cand partea sa coronara nu mai este vizibila.

Cum se clasifica incluzia dentara?

Clasificarea incluziunii dentare (ID), un aspect important in stomatologie, se bazeaza pe diferite criterii care ajuta la identificarea si tratamentul acestei afectiuni. Incluziunile dentare sunt situatii in care un dinte nu reuseste sa erupa in arcada dentara la momentul potrivit si in locatia adecvata, ramanand blocat in os, sub mucoasa sau in alte pozitii atipice. In functie de pozitia in raport cu structurile anatomice ale gurii, incluziunile pot fi clasificate astfel:

●          Incluziuni osoase: acestea sunt complet inconjurate de os;

●          Incluziuni submucoase: situate imediat sub mucoasa gurii, dar fara acoperire osoasa;

●          Incluziuni simetrice: cand dintii afectati sunt localizati in mod similar pe ambele parti ale arcadei;

●          Incluziuni asimetrice: cand localizarea este neregulata si nu formeaza un pattern simetric.

Din punct de vedere morfologic, incluziunile pot afecta diferite parti ale dintelui:

●          Incluziuni cu deformari coronare: coroana dintelui este deformata;

●          Incluziuni cu deformari ale radacinii: radacinile dentare sunt afectate, deformate;

●          Incluziuni cu angulare corono-radiculara: orientarea dintelui este anormala, coroana si radacina avand un unghi neobisnuit intre ele.

De asemenea, in functie de tipul de dinti afectati, incluziunile pot fi:

●          Incluziuni ale dintilor temporari: afecteaza dintii de lapte;

●          Incluziuni ale dintilor permanenti: implica dintii care ar trebui sa serveasca pe tot parcursul vietii adulte;

●          Incluziuni ale dintilor supranumerari: implica dinti extra care nu fac parte din setul normal de dinti.

Cauzele incluziei dentare

Incluzia dentara se manifesta prin incapacitatea unui dinte de a erupe in pozitia sa normala in cavitatea bucala. Aceasta afectiune poate fi atribuita unei varietati de cauze, atat regionale cat si sistemice, care influenteaza dezvoltarea si eruptia dintilor.

rani_superficialerani_superficiale

Cauze regionale

1.         Pozitia profunda intraosoasa a mugurelui dentar: Atunci cand mugurele dentar este situat adanc in os, dintele poate intampina dificultati in a erupe la suprafata.

2.         Anomalii de pozitionare: Mugurele dentar poate fi orientat orizontal sau poate avea alte vicii de topografie care impiedica eruptia normala.

3.         Pierderea prematura a dintilor temporari: Daca dintii de lapte sunt pierduti prea devreme fara a se asigura contentia spatiului, dintii vecini pot migra, blocand eruptia dintilor permanenti.

4.         Anomalii ale coroanei dentare: Coroanele prea mari sau cu forme neobisnuite pot impiedica eruptia.

5.         Anomalii ale radacinii: Radacinile sinuoase sau cele atasate odontoamelor pot bloca dintele.

6.         Dinti supranumerari: Prezenta dintilor suplimentari poate interfera cu traiectoria normala de eruptie.

7.         Persistenta dintilor temporari: Dintii de lapte care nu cad in mod natural la timpul potrivit pot impiedica eruptia dintilor permanenti.

8.         Obstacole tumorale sau chistice: Tumorile sau chisturile in zona maxilarului pot bloca dintele.

9.         Traumatisme maxilare: Accidentele care afecteaza maxilarul pot influenta eruptia dintilor.

10.       Interventii chirurgicale pe maxilare: Operatiile pe maxilar pot avea efecte secundare care impiedica eruptia dentara.

11.       Dezvoltarea inadecvata a maxilarelor: Oasele maxilare care nu se dezvolta corespunzator pot bloca dintele.

12.       Expunerea la radiatii ionizante: Radiatiile pot afecta dezvoltarea dintilor si eruptia lor.

Cauze sistemice

1.         Componenta genetica: Incluzia dentara poate fi ereditara, fiind transmisa de la parinti la copii.

2.         Boli sistemice: Afectiuni precum rahitismul, scorbutul sau bolile endocrine pot afecta dezvoltarea dintilor.

3.         Boli genetice: Afectiuni genetice precum dizostoza cleido-craniana sau hipertrofia gingivala ereditara pot include simptome de incluziune dentara.

4.         Anemii: Deficientele severe de fier sau alte tipuri de anemii pot influenta eruptia dintilor.

5.         Infectii specifice: Bolile infectioase precum sifilisul sau tuberculoza pot avea un impact negativ asupra dezvoltarii dentare.

Diagnosticul afectiunii

Absenta unui dinte la momentul cand ar fi trebuit sa fie prezent in arcada dentara poate semnala probleme precum incluzia sau aplazia dentara. Pentru a diagnostica aceste conditii, radiografia se impune ca metoda principala deoarece permite vizualizarea detaliata a pozitiilor si structurilor dentare ascunse. Prezenta anumitor infectii poate indica o incluzie dentara, care necesita confirmare printr-un examen radiografic. Aceasta asigura o evaluare precisa si esentiala pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Tratament pentru incluzia dentara

Fara simptome evidente de disconfort sau durere, incluzia dentara nu necesita intotdeauna interventie chirurgicala imediata. In multe cazuri, specialistii considera ca acesti dinti pot fi lasati in pace, atata timp cat nu provoaca probleme de sanatate. Totusi, este bine sa se evalueze situatia pentru a preveni eventuale complicatii care ar putea aparea pe termen lung. Odontectomia este procedura chirurgicala standard pentru inlaturarea dintilor inclusi. Aceasta operatie complexa implica excizia mucoasei si a tesutului osos pentru a facilita accesul la dinte. 

cum_sa_acoperi_defectele_de_pe_tencum_sa_acoperi_defectele_de_pe_ten

Profilaxia este unul dintre motivele principale pentru care se efectueaza aceasta interventie, in special atunci cand dinte inclus a inceput sa genereze infectii sau alte probleme. Dificultatea procedurii depinde de mai multi factori, cum ar fi pozitia si adancimea la care se afla dinte, densitatea osoasa, si accesul dificil in cazul molarilor de minte. Operatia se desfasoara sub anestezie locala sau regionala si include cativa pasi cheie: incizia mucoasei, decolarea lamboului de tesut, indepartarea osului care inconjoara dinte, extractia propriu-zisa si sutura plagii. Alte tehnici chirurgicale, cum ar fi dezincluzia si decapusonarea, sunt folosite pentru a permite continuarea eruptiei unui dinte inclus, daca exista suficient spatiu pe arcada. Aceste proceduri sunt adesea aplicate in cazul molarii de minte sau al altor dinti inclusi care au potentialul de a erupa normal.

In cazurile selecte, redresarea chirurgical-ortodontica poate fi o solutie pentru aducerea dintilor inclusi, cum ar fi caninii superiori, in aliniament adecvat cu restul arcadei dentare. Aceasta metoda presupune utilizarea de dispozitive ortodontice speciale care tractioneaza dinte pentru a-l pozitiona corect, in functie de spatiul disponibil, profunditatea de implantare si integritatea anatomica a dintelui. Alegerea tratamentului adecvat depinde in mare masura de evaluarea amanuntita a fiecarui caz in parte, luand in considerare atat necesitatile imediate, cat si pe termen lung ale pacientului.

Bibliografie:

Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;

Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;

Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;

Articole similare
Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia Muschii masticatori: Functia lor, boli asociate cu acestia

Muschii masticatori sunt un grup de muschi puternici si masivi care sunt responsabili pentru miscarea mandibulei si pentru actul de mestecare a hranei. Acesti muschi se gaseste in zona fetei, pe partea laterala a capului si sunt utilizati in mod constant in timpul masticatiei, vorbirii si a altor miscari ale gurii si maxilarului.

1 martie 2023
citește articolul
Tiroida: De ce avem nevoie de ea, bolile care apar din cauza ei Tiroida: De ce avem nevoie de ea, bolile care apar din cauza ei

Glanda tiroida, o glanda mica, fiind localizata sub pielea gatului, sub marul lui Adam. Daca creste in dimensiune, se resimte ca o bucata proeminenta (gusa) care apare sub sau pe partile laterale ale marului lui Adam.

15 februarie 2023
citește articolul
Oboseala cronica: Simptome, cum se poate preveni, complicatii ale bolii Oboseala cronica: Simptome, cum se poate preveni, complicatii ale bolii

Oboseala in permanenta poate fi cauzata de mai multe factori, inclusiv obiceiuri proaste de somn, munca in exces, o dieta nealimentara, lipsa activitatii fizice, stres, depresie si afectiuni medicale subiacente precum anemia, hipotiroidismul si tulburarile de somn.

13 februarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.