Leucopenia: De ce apare si ce boli se pot ascunde in spatele scaderii drastice a numarului de leucocite
Leucocitele, cunoscute si sub numele de globule albe, sunt tipuri de celule sanguine albe care fac parte din sistemul imunitar al organismului. Acestea au un rol crucial in protejarea corpului impotriva infectiilor si altor agenti patogeni, precum si in mentinerea sanatatii generale. Principala functie a leucocitelor este sa lupte impotriva infectiilor si sa protejeze organismul impotriva invaziei de bacterii, virusi, ciuperci, paraziti si alte agenti patogeni. Acestea detecteaza si distrug agentii straini sau celulele infectate pentru a preveni raspandirea infectiilor.
Unele tipuri de leucocite, cum ar fi neutrofilele si macrofagele, sunt specializate in fagocitoza, procesul prin care inghit si distrug particule straine, inclusiv bacterii si alte microorganisme. Alte tipuri de leucocite, cum ar fi limfocitele B, au rolul de a produce anticorpi. Aceste molecule imune recunosc si se leaga de antigenele specifice (componentele straine) ale agentilor patogeni, ajutand la neutralizarea si eliminarea acestora.
In cazul reactiilor alergice sau hipersensibilitatilor, leucocitele pot fi implicate in declansarea si amplificarea raspunsului imunitar al organismului la substantele alergenice. De asemenea, leucocitele pot detecta si distruge celulele proprii ale organismului care sunt modificate sau afectate de diverse afectiuni, inclusiv celulele canceroase sau celulele infectate cu virusuri. Limfocitele T si limfocitele B sunt componente esentiale ale imunitatii specifice. Acestea retin informatii despre agentii patogeni anterior intalniti si raspund rapid la reinfectie.
Unul dintre aspectele remarcabile ale leucocitelor este capacitatea de a dezvolta o memorie imunitara. Dupa ce organismul a fost expus la un anumit agent patogen, leucocitele pastreaza informatii care permit un raspuns rapid si mai eficient in caz de reinfectie. Leucocitele joaca un rol esential in mentinerea sanatatii si in lupta impotriva bolilor. Cantitatea si tipurile de leucocite din sange pot furniza informatii valoroase pentru medici in evaluarea starii de sanatate a unei persoane.
De ce apare fenomenul de Leucopenie si cum putem evita scaderea numarului de leucocite
Leucopenia este o afectiune caracterizata prin scaderea numarului de leucocite (globule albe) din sange sub nivelurile normale. Acest fenomen poate fi un semn ca sistemul imunitar al organismului este slabit sau ca exista alte probleme de sanatate. Nivelurile normale de leucocite in sange variaza in functie de laborator si de metodologia de testare, dar de obicei se incadreaza intr-un anumit interval. La adulti, de exemplu, leucocitele nu trebuie sa fie mai mari de 10.000 sau 11.000 si, de asemenea, sa nu scada sub 4000.
Care sunt cauzele leucopeniei?
Anumite infectii, in special cele virale, pot duce la o scadere temporara a numarului de leucocite. Aceasta este o reactie obisnuita a sistemului imunitar in timpul infectiilor. Unele tratamente medicale, cum ar fi chimioterapia pentru cancer sau tratamentele care suprima sistemul imunitar (utilizate in transplanturi), pot cauza leucopenie ca efect secundar. Afectiuni autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida, pot influenta negativ productia de leucocite. Probleme ale maduvei osoase, unde sunt produse celulele sanguine, pot duce la scaderea numarului de leucocite. Aceste probleme pot fi cauzate de boli precum leucemia sau anemia aplastica.
De asemenea, lipsa anumitor substante nutritive esentiale, precum vitamina B12, acidul folic sau fierul, poate afecta productia de leucocite. In plus, tratamentul cu radiatii poate afecta productia de celule sanguine, inclusiv de leucocite. Anumite boli virale, precum HIV (virusul imunodeficientei umane), pot cauza scaderea numarului de leucocite pe termen lung.
Leucopenie – ce simptome pot aparea
In unele cazuri, leucopenia poate sa nu provoace simptome evidente, mai ales daca nivelul de leucocite este scazut usor sau temporar. Cu toate acestea, scaderea numarului de leucocite poate cauza urmatoarele:
Infectii frecvente sau severe
Leucopenia reduce capacitatea organismului de a lupta impotriva infectiilor. Persoanele cu leucopenie pot prezenta infectii mai frecvente, mai severe sau care dureaza mai mult decat in mod obisnuit. Acestea pot include infectii respiratorii, infectii ale tractului urinar, infectii ale pielii sau infectii gastrointestinale.
Febra
Infectiile asociate cu leucopenia pot determina febra. O febra persistenta sau recurenta poate fi un semn ca sistemul imunitar este slabit.
Oboseala
Leucopenia poate contribui la oboseala si slabiciune generala, deoarece organismul are mai putine resurse pentru a lupta impotriva stresului si a infectiilor.
Slabiciune
Reducerea numarului de leucocite poate face ca organismul sa se simta slabit si fara energie.
Sangerari neobisnuite
Leucopenia poate afecta si alte tipuri de celule sanguine, cum ar fi trombocitele (responsabile de coagulare), ceea ce poate creste riscul de sangerari neobisnuite, precum petecheii (puncte rosii sau violete pe piele) sau sangerari gingivale.
Riscurile scaderii numarului de leucocite pentru organism
Scaderea numarului de leucocite (leucopenie) poate avea consecinte semnificative asupra sanatatii, deoarece leucocitele joaca un rol esential in functionarea sistemului imunitar si in protejarea organismului impotriva infectiilor. Lipsa leucocitelor reduce capacitatea organismului de a lupta eficient impotriva infectiilor. Persoanele cu leucopenie prezinta un risc crescut de a dezvolta infectii, care pot deveni severe si pot necesita tratament intensiv. Leucopenia poate duce la reinfectii frecvente si dificil de tratat. Lipsa de leucocite poate face ca organismul sa nu raspunda eficient la tratamentul antibacterian sau antiviral.
Persoanele care sufera de leucopenie pot intampina dificultati in timpul tratamentelor medicale, cum ar fi chimioterapia pentru cancer sau alte tratamente care pot afecta numarul de leucocite. Aceasta poate necesita ajustari ale tratamentului sau chiar intreruperea temporara a acestuia. Totodata, o scadere a numarului de leucocite conduce la un risc crescut in caz de traume sau interventii chirurgicale, astfel persoanele cu leucopenie au un risc mai mare de a dezvolta infectii in urma traumelor, interventiilor chirurgicale sau a altor proceduri invazive. Daca leucopenia este cauzata de boli autoimune, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoida, riscurile pot fi legate si de severitatea bolii de baza.
In cazurile severe de leucopenie, numarul scazut de leucocite poate afecta si functia de coagulare a sangelui, ceea ce poate creste riscul de sangerari neobisnuite sau de petecheii (puncte rosii sau violete pe piele). Netratata sau gestionata intr-un mod inadecvat, leucopenia poate duce la complicatii. Infectia severa poate evolua in sepsis, o reactie inflamatorie generalizata a organismului la infectie. Sepsisul este o afectiune foarte grava, care poate pune viata in pericol si necesita tratament medical imediat. Persoanele care sufera de leucopenie pot intampina dificultati in timpul tratamentelor medicale, cum ar fi chimioterapia pentru cancer sau alte terapii care pot afecta numarul de leucocite.
Bibliografie:
Adams LA, George J, Bugianesi E, Rossi E, De Boer WB, van der Poorten D, et al. Complex non-invasive fibrosis models are more accurate than simple models in non-alcoholic fatty liver disease. Journal of Gastroenterology and Hepatology. 2011;
Adams LA, Sanderson S, Lindor KD, Angulo P. The histological course of nonalcoholic fatty liver disease: a longitudinal study of 103 patients with sequential liver biopsies. Journal of Hepatology. 2005;
Aida Y, Abe H, Tomita Y, Nagano T, Seki N, Sugita T, et al. Serum cytokeratin 18 fragment level as a noninvasive biomarker for non-alcoholic fatty liver disease. International Journal of Clinical and Experimental Medicine. 2014;
Aithal GP, Thomas JA, Kaye PV, Lawson A, Ryder SD, Spendlove I, et al. Randomized, placebo-controlled trial of pioglitazone in nondiabetic subjects with nonalcoholic steatohepatitis. Gastroenterology. 2008;
Akcam M, Boyaci A, Pirgon O, Kaya S, Uysal S, Dundar BN. Therapeutic effect of metformin and vitamin E versus prescriptive diet in obese adolescents with fatty liver. International Journal for Vitamin and Nutrition Research. 2011;
Al-Jiffri O, Al-Sharif FM, Abd El-Kader SM, Ashmawy EM. Weight reduction improves markers of hepatic function and insulin resistance in type-2 diabetic patients with non-alcoholic fatty liver. African Health Sciences. 2013;
Alisi A, Bedogni G, Baviera G, Giorgio V, Porro E, Paris C, et al. Randomised clinical trial: The beneficial effects of VSL#3 in obese children with non-alcoholic steatohepatitis. Alimentary Pharmacology and Therapeutics. 2014;