Lucruri pe care le poti face atunci cand suferi de artrita

Artrita sau artrita reumatoida este o tulburare cronica inflamatorie care afecteaza mai mult decat articulatiile. Articulatia este legatura intre doua sau mai multe oase cum ar fi genunchii, soldurile sau umerii. Artrita reumatoida provoaca durere, inflamare si rigiditate. Din cauza durerilor articulare apar probleme si in restul organismului. Atrita influenteaza inclusiv capacitatea de functionare in parametrii pentru sistemul imunitar.
Articulatiile mici pot avea in timp din cauza artritei deformari articulare si simptome de durere apasatoare in zona articulatiilor si a ligamentelor. Artrita modifica structura cand vine vorba de membrana sinoviala a articulatiei in zone in care avem cea mai mare nevoie precum articulatiile mainilor si picioarelor.
In unele stadii, la anumite persoane, o manifestare a bolii a fost remarcata ca ataca si alte zone precum pielea, ochii, plamanii, inima si vasele sangvine. Fiind o boala autoimuna, aceasta apare datorita faptului ca sistemul imunitar ataca in mod eronat tesuturile corpului. Artrita reumatoida este o boala care poate degenera in poliartrita reumotoida. Spre deosebire de uzura in timp provocata de osteoporoza, artrita reumatoida poate provoca eroziune osoasa si diformitate articulara datorita inflamarii provocate.
Reducerea inflamatiilor si reducerea durerilor in aceasta afectiune are legatura cu o multitudine de factori. Altfel spus, artrita reumatoida este o boala si care are ca factori de risc o multime de elemente conexe. In România cat si in alte tari europene s-a constatat o crestere a cazurilor de bolnavi de artrita. Medicii recomanda ca atunci cand apar primele simptome, in cazul in care vorbim de artrita sau poliartrita reumatoida, e timpul sa luam deja masuri de preventie si tratament.
Care sunt cauzele
Din pacate nici azi nu sunt stiute cu exactitate cauzele producerii artritei reumatoide. se stie insa ca in acest tip de artrita, sistemul imunitar al persoanei ataca propriile tesuturi ale corpului. in mod normal sistemul imunitar lupta impotriva organismelor straine cum ar fi virusi si bacterii. prin urmare, artrita reumatoida poate fi greu de diagnosticat deoarece nu exista un test anume pentru aceasta boala, simptomele pot fi aceleasi cu alte boli articulare, iar alte simptome se pot dezvolta pe o perioada lunga de timp.
Care sunt cele mai comune simptome
Artrita reumatoida se manifesta printr-o serie de articulatii umflate pe ambele parti ale corpului, de exemplu atat incheietura dreapta a mainii cat si incheietura stanga. Vine totodata cu o stare de oboseala, durere si rigiditate care dureaza mai mult de 30 de minute dimineata sau dupa o odihna indelungata. Cu timpul incep sa apara articulatii umflate si in alte zone cum ar fi gat, umeri, solduri, glezne, genunchi.
In plus, o parte dintre persoanele care sufera de artrita reumatoida prezinta si simptome care nu afecteaza articulatiile. Acest lucru este datorat faptului ca boala poate afecta si structuri nearticulare ale corpului cum ar fi ochii, plamanii, pielea, inima, rinichii, glandele salivare, tesuturi nervoase, maduva osoasa, vase sangvine.
Care sunt grupele de risc
Din pacate, oricine poate suferi de artrita reumatoida, dar ca prevalenta sunt mai multe cazuri inregistrate la femei fata de barbati. In ceea ce priveste varsta, atat copiii cat si adultii pot suferi de aceasta boala, insa cele mai multe cazuri se inregistreaza la persoanele trecute de 45 de ani. In plus, sa nu uitam ca chiar daca artrita reumatoida este o boala autoimuna, unii cercetatori sunt de parere ca pot fi implicati si factori care nu tin de sistemul imunitar, mai exact felul in care corpul raspunde la stres. Persoanele care sufera de aceasta boala mentioneaza des prezenta unui eveniment traumatic sau stresant cu putin timp inainte de aparitia artritei reumatoide. Un alt factor cu grad mare de risc este fumatul. Conform studiilor, fumatul a fost evidentiat ca cel mai mare factor extrinsec de aparitie si severitate a artritei reumatoide.
Metode de tratament si preventie
Tratamentul pentru artrita reumatoida poate implica medicamente, operatie chirurgicala, terapii complementare. Scopul tratementelor este de a inlatura durerea, de reducere a inflamatiei si de a ajuta in mentinerea unei vieti active. In cazul medicamentelor, acestea sunt folosite pentru a inlatura durerea, a trata inflamarea si pentru a impiedica evolutia bolii. Medicamentele prescrise de medicul specialist vor depinde de starea generala de sanatatea a persoanei, de gravitatea artritei reumatoide, perioada de tratament si efecte secundare posibile. Totodata sunt importante si terapiile complementare care includ de obicei diete speciale, vitamine, dar mai ales exercitii. Si daca tot am vorbit de exercitii, iata 5 tipuri de miscare care ajuta bolnavii de artrita.
5 exercitii ca sa combati impactul artritei asupra organismului
Cercetarile au aratat ca exercitiile fizice pot reduce durerile articulare si rigiditatea, imbunatatind in acelasi timp flexibilitatea, mobilitatea, dispozitia si starea de spirit generala pentru cei care sufera de artrita. Altfel spus, exercitiile de stretching, aerobic ajuta organismul.
1. De la A la Z
Traseaza alfabetul cu piciorul in aer. Incepe cu litera "A" si inainteaza pana la "Z". Asigura-te ca utilizezi intreg piciorul, nu doar degetul mare. Acest lucru te poate ajuta sa iti mentii raza de miscare a gleznei si sporeste lubrifierea articulatiei.
2. Intinderea genunchiului
In timp ce esti asezat, intinde un picior in fata. Incordeaza muschii coapsei pentru 10 secunde apoi relaxeaza timp de 10 secunde. Se repeta de 3 pana la 5 ori pe fiecare parte.
3. Ridicarea piciorului in lateral
Stai cu toata greutatea pe piciorul stang. Stai drept si ridica piciorul drept in lateral. Pastreaza-l drept cu muschii piciorului incordati. Mentine trei secunde, dupa care elibereaza usor. Repeta de trei ori. Repeta si cu celalalt picior.
4. Exercitii cu degetele de la picioare
Intinde gambele in spate sub genunchi. Tine de spatarul unui scaun. Ridica-te pe varfurile picioarelor astfel incat calcaiele sa fie deasupra solului. Pauza pentru doua secunde, dupa care lasa picioarele jos.
5. Exercitii cu spatele
Stai cu spatele lipit de un perete. Apleaca-te usor in fata, pana atingi degetele de la picioare. Revin-o usor in pozitia initiala. Repeta de 5 ori. Controleaza-ti miscarile de fiecare data si nu te grabi.
In concluzie, miscarea fizica usoara facuta cu regularitate, alaturi de baile fierbinti, masajul de relaxare, streatching-ul si odihna contribuie la imbunatatirea starii generale atunci cand esti diagnosticat cu artrita. In cazul durerilor de articulatii si oase se recomanda si tratamentele balneare, bai de sare si namol, dar si terapiile complementare cu ultrasunete, laser sau raze infrarosii.
Legatura dintre ruptura de menisc si artrita
Ruptura de menisc reprezinta o leziune, des intalnita, a cartilajului situat in interiorul genunchiului, numit menisc. Meniscurile sunt doua structuri semilunare de cartilaj care actioneaza ca amortizoare intre osul femurului, sau femur, si osul shin, sau tibie, in articulatia genunchiului. Acestea au rolul de a proteja articulatia si de a distribui presiunea in timpul miscarii.
Ruptura de menisc apare in general in urma unor miscari bruste si fortate a genunchiului sau a unui traumatism direct, cum ar fi o cadere sau un accident sportiv. Aceasta leziune poate afecta atat tinerii, mai ales in cazul activitatilor sportive, cat si persoane in varsta, pe masura ce meniscurile se subtiaza si devin mai susceptibile la rupere.
In cazul unei rupturi de menisc, tratamentul poate fi diferit in functie de gravitatea leziunii, locatia si activitatile individuale ale pacientului. Tratamentul poate include odihna, aplicarea de gheata, administrarea de medicamente antiinflamatoare, terapie fizica sau, in cazuri mai grave, interventii chirurgicale cu scopul de a repara sau de a indeparta meniscul afectat. Este foarte important sa discutati cu un medic sau specialist in ortopedie daca experimentati simptome sugestive de ruptura de menisc pentru a primi un diagnostic corespunzator si pentru a incepe tratamentul de care aveti nevoie.
Bibliografie:
Goldman L, et al., eds. Malignant tumors of bone, sarcomas and other soft tissue neoplasms. In: Goldman-Cecil Medicine. 25th ed. Philadelphia, Pa.: Saunders Elsevier; 2016.
Questions and answers about bone cancer. Centers for Disease Control and Prevention. https://www.cdc.gov/nceh/radiation/phase2/mbone.pdf. Accessed Dec. 26, 2017.
Ferri FF. Bone tumor, primary malignant. In: Ferri's Clinical Advisor 2018. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2018. https://www.clinicalkey.com. Accessed Dec. 26, 2017.
Kliegman RM, et al. Neoplasms of bone. In: Nelson Textbook of Pediatrics. 20th ed. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2016. https://www.clinicalkey.com. Accessed Dec. 27, 2017.
Azar FM, et al. Malignant tumors of bone. In: Campbell's Operative Orthopaedics. 13th ed. Philadelphia, Pa.: Elsevier; 2017. https://www.clinicalkey.com. Accessed Dec. 27, 2017.