Ortopnee: cauze, simptome si optiuni de gestionare a afectiunii
Ortopneea este o conditie caracterizata prin dificultatea de a respira in pozitie culcata, care poate necesita adoptia unei pozitii verticale sau semiverticale pentru a se simti mai bine. Aceasta problema respiratorie poate fi insotita de alte simptome, in functie de cauza subiacenta. Ortopneea apare de obicei ca rezultat al unei disfunctii respiratorii sau cardiace. Cauzele comune ale acesteia pot include urmatoarele:
Insuficienta cardiaca congestiva: Este cea mai frecventa cauza a ortopneei si se caracterizeaza prin faptul ca inima nu pompeaza indeajuns sange astfel incat sa satisfaca cererea organsimului. Acest lucru duce la acumularea de lichid in plamani (edem pulmonar) si la dificultati respiratorii in pozitie culcata. Boli pulmonare: Afectiuni pulmonare precum boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), fibroza pulmonara, astmul sau pneumoniile severe pot provoca ortopnee. Aceste boli afecteaza capacitatea plamanilor de a functiona corect si pot determina dificultati respiratorii in pozitie culcata.
Afectiuni neuromusculare: Anumite afectiuni neuromusculare pot afecta muschii implicati in procesul respirator. Aceasta poate duce la slabirea musculaturii respiratorii si, implicit, la dificultati respiratorii in pozitie culcata. Insuficienta cardiaca dreapta: In cazul in care insuficienta cardiaca afecteaza ventriculul drept al inimii, poate aparea ortopneea. Aceasta se datoreaza acumularii de lichid in sistemul venos, inclusiv in venele jugulare, ceea ce determina dificultati respiratorii in pozitie culcata.
Factori externi: Unele conditii externe pot contribui la aparitia ortopneei. Acestea pot include excesul de greutate, care exercita o presiune suplimentara asupra sistemului respirator si poate provoca dificultati respiratorii in pozitie culcata. De asemenea, sarcina sau acumularea excesiva de lichid in corp (retentia de apa) pot agrava simptomele de dificultate respiratorie.
Exista mai multi factori de risc care pot creste sansele de dezvoltare a ortopneei. Acesti factori de risc pot varia in functie de cauza subiacenta a afectiunii. Pe langa insuficienta cardiaca si afectiunile pulmonare, exista si factorii cardiovasculari. Hipertensiunea arteriala, boala coronariana, diabetul sau tulburarile de ritm cardiac, pot contribui la dezvoltarea ortopneei.
Acesti factori de risc pot afecta functia inimii si sistemul circulator, determinand acumularea de lichid in plamani si dificultati respiratorii. Mai mult, fumatul, obezitatea si sedentarismul pot creste riscul de dezvoltare a ortopneei. Acesti factori pot afecta sanatatea cardiaca si pulmonara si pot contribui la aparitia problemelor respiratorii in pozitie culcata. De asemenea, persoanele in varsta sunt mai predispuse sa dezvolte afectiuni cardiovasculare si pulmonare, care sunt adesea asociate cu ortopneea.
Simptome ale bolii
Ortopneea se manifesta prin dificultati de respiratie in pozitie culcata, iar simptomele pot varia in functie de severitatea si cauza subiacenta a afectiunii:
Dificultati de respiratie in pozitie culcata: Persoana afectata resimte o senzatie de sufocare sau lipsa de aer in momentul in care se aseaza in pat sau incearca sa doarma pe spate sau pe o parte. Aceasta dificultate de respiratie ii determina sa se ridice in pozitie verticala sau semiverticala pentru a se simti mai bine si pentru a putea respira mai usor.
Nevoia de a sta in pozitie verticala sau semiverticala: Pacientii cu ortopnee se simt mai confortabil si pot respira mai usor cand stau in picioare, asezati pe marginea patului sau folosesc perne suplimentare pentru a sta mai ridicat. Aceasta ajuta la deschiderea cailor respiratorii si la ameliorarea simptomelor.
Respiratie suieratoare sau grea: In timpul ortopneei, respiratia poate deveni dificila si se poate auzi o respiratie suieratoare sau grea. Aceasta poate fi cauzata de obstructia cailor respiratorii sau de efortul suplimentar depus pentru a respira.
Agitatie si neliniste: Pacientii cu ortopnee pot prezenta agitatie si neliniste din cauza senzatiei de sufocare sau a dificultatii de respiratie. Acestia pot deveni anxiosi si pot resimti teama de a sufoca. Manifestarile ortopneei pot varia de la persoana la persoana si pot fi influentate de cauza subiacenta si de starea generala de sanatate a individului.
Optiuni de gestionare a ortopneei
Tratamentul pentru ortopnee depinde de cauza subiacenta si poate implica o combinatie de interventii medicale si modificari ale stilului de viata. In primul rand, este important sa se identifice si sa se trateze cauza principala a ortopneei. De exemplu, in cazul insuficientei cardiace congestive, se pot utiliza medicamente precum diureticele pentru a reduce acumularea de lichid in plamani si pentru a imbunatati functia cardiaca. In cazul bolilor pulmonare, pot fi prescrise bronhodilatatoare, corticosteroizi sau antibiotice, in functie de afectiunea specifica.
In unele cazuri, utilizarea terapiei cu oxigen suplimentar poate ajuta la ameliorarea simptomelor de ortopnee si la imbunatatirea nivelului de oxigen din sange. In cazul bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC) sau a altor afectiuni respiratorii, pot fi prescrise medicamente bronhodilatatoare pentru a dilata caile respiratorii si a facilita respiratia. Adoptarea unui stil de viata sanatos poate avea un impact semnificativ in gestionarea ortopneei.
Aceasta poate include renuntarea la fumat, mentinerea unei greutati sanatoase, reducerea consumului de sare si lichide pentru a controla retentia de apa, precum si exercitii fizice regulate si ingrijirea generala a sanatatii. In anumite cazuri, fizioterapia poate fi utila pentru a imbunatati forta musculara si capacitatea respiratorie. Pacientii vor adopta si modificarea pozitiei de somn. In plus, utilizarea pernelor suplimentare pentru a mentine o pozitie mai ridicata in timpul somnului poate facilita respiratia si poate reduce simptomele ortopneei. Ortopneea este o afectiune care poate fi tratata de mai multi specialisti medicali, in functie de cauza subiacenta. Iata cativa medici specialisti care pot trata ortopneea:
Medicul cardiolog: Daca ortopneea este cauzata de o afectiune cardiaca, cum ar fi insuficienta cardiaca congestiva sau insuficienta cardiaca dreapta, cardiologul este medicul specialist potrivit. Acestia se ocupa de diagnosticarea, tratamentul si gestionarea afectiunilor sistemului cardiovascular. Medicul pneumolog: Daca ortopneea este rezultatul unei boli pulmonare, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), pneumonie sau fibroza pulmonara, pneumologul este medicul specializat in tratarea afectiunilor respiratorii si pulmonare. Acestia pot efectua evaluari si teste respiratorii, precum si prescrie tratamentul adecvat.
Medicul internist: Medicul internist poate fi implicat in evaluarea si gestionarea ortopneei in cazul in care nu este clara cauza subiacenta sau daca exista multiple afectiuni medicale asociate. Acestia au cunostinte cuprinzatoare in diagnosticarea si tratamentul diferitelor afectiuni medicale. In cazuri de ortopnee acuta si severa, care poate fi o urgenta medicala, pacientii pot solicita ingrijire la un departament de medicina de urgenta. Ei pot oferi evaluare rapida, gestionare a simptomelor si ingrijire de urgenta adecvata. Este important sa se faca consulturi regulate cu medicul curant si sa se urmeze planul de tratament recomandat pentru gestionarea ortopneei.
Care sunt mecanismele de aparare impotriva bolilor?
Pentru a intelege care sunt mecanismele de aparare impotriva bolilor, este necesar sa cunoastem structura sistemului imunitar, dar si organele care contribuie din exterior la sustinerea imunitatii. Timusul. Timusul este o glanda mixta care este localizata in spatele sternului, se dezvolta in copilarie si este activa pana la maturitate, cand incepe sa se micsoreze treptat. Timusul este responsabil de productia celulelor T, acele celule care lupta cu virusurile si infectiile si care, totodata, protejeaza organismul de afectiunile autoimune, acele afectiuni in care organismul isi ataca propriile tesuturi.
Maduva. Maduva osoasa este responsabila de producerea globulelor albe, acele globule care anihileaza agentii patogeni cu care intra in contact organismul. Acestea sunt, de fapt, produse din celule stem. Ganglionii limfatici. Ganglionii limfatici au rolul de a filtra limfa, de a produce si depozita celulele care lupta cu agentii patogeni, motiv pentru care, atunci cand in organism exista o infectie, acestia isi maresc considerabil volumul. Sunt localizati in zona gatului, in zona inghinala, la axila, in zona cervicala, toracica si abdominala.
Splina. Splina filtreaza sangele si elimina celulele rosii care trebuie inlocuite, dar produce si celule albe si este cel mai mare organ al sistemului limfatic. Avand in vedere rolul sau extrem de important in imunitatea organismului este lesne de inteles ca persoanele care-si scot splina sunt mai expuse riscului de imbolnavire.
Bibliografie:
National Institutes of Health. Intracranial Hemorrhage. (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3443867/);
American Stroke Association. (https://www.stroke.org/en/about-stroke/types-of-stroke/hemorrhagic-strokes-bleeds);
Brain Aneurysm Foundation. (https://bafound.org/about-brain-aneurysms/brain-aneurysm-basics/brain-aneurysm-statistics-and-facts/);
The Joint Cerebrovascular Section of the American Association of Neurological Surgeons and the Congress of Neurological Surgeons. Cerebrovascular Diseases.
