Placa de aterom: ce este, cum recunosti simptomele, cum se poate preveni

Placa de aterom este o leziune care se dezvolta pe peretii vaselor de sange, in special pe arterele mari. Este o conditie caracterizata prin depunerea de grasimi, colesterol, calciu si alte substante pe peretele interior al arterelor. Aceste depozite se numesc placi ateromatoase. Placa de aterom apare atunci cand exista o cantitate mare de colesterol acumulat in peretii arterelor care impiedica circulatia normala a sangelui. Formarea are loc atunci cand colesterolul ”rau” din sange (cunoscut sub numele de LDL) capata niveluri ridicate si este concentrat pe stratul interior al vaselor de sange.

Exista apoi un factor de risc cardiovascular care, daca nu este tratat la timp, poate duce la un accident cardiovascular. Aceasta acumulare de colesterol face ca o parte din globulele albe din sange sa se lipeasca de zona si sa devina macrofage. Daca colesterolul LDL este prezent in cantitati mari in zona leziunii, macrofagele devin celule spumoase si nu il elimina. Cele mai nocive placi ateromatoase sunt cele mai mici, deoarece sunt cele mai imprevizibile si instabile si pot ajunge sa formeze un tromb.

De ce apare placa de aterom?

Pe masura ce corpul imbatraneste, intarirea arterelor devine frecventa in randul pacientilor: placile se construiesc si ingusteaza arterele, facandu-le mai rigide. Cheagurile se pot forma in aceste artere inguste si pot bloca fluxul de sange, dar fragmentele de placa se pot rupe si se pot deplasa catre alte vase mai mici si pot bloca trecerea sangelui si a oxigenului.

Desi nu sunt cunoscute cauzele exacte, exista anumite circumstante care pot deveni factori de risc si pot provoca aparitia acestei afectiuni, cum ar fi:

Niveluri ridicate de colesterol si trigliceride. Hipertensiunea arteriala. Fumatul. Obezitate. Sedentarism. Consum de alimente cu un procent ridicat de grasimi saturate. Obstructia vaselor de sange este o cauza comuna a infarctului miocardic (atac de cord). Accident vascular cerebral.

Aparitia placilor in arterele coronare este o consecinta a afectarii peretilor, care apare ca urmare a actiunii diferitilor factori de risc cardiovascular. Mecanismul principal este inflamatia peretelui coronarian, cu infiltrarea celulelor care sunt incarcate cu lipide si sfarsesc prin a se contopi intr-o matrice lipidica mare.

Evolutia placilor de aterom este foarte caracteristica, deoarece apare in doua faze. In prima faza, artera creste ca marime pentru a adapta tot acest volum de placa care este produs. Acest fenomen se numeste remodelare pozitiva si este un fenomen protector. Intr-o a doua etapa, capacitatea de adaptare a arterei este depasita. Infarctul miocardic apare atunci cand placa se rupe si matricea lipidica, care este extrem de trombogena, intra in contact cu sangele, produce tromboza si ocluzie usoara.

Procesul de formare a unei placi ateromatoase implica de obicei o leziune sau deteriorare a peretelui arterial. Acest lucru poate fi cauzat de diferite factori, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arteriala, nivelurile ridicate de colesterol LDL (colesterolul ”rau"), diabetul si inflamatia cronica. Odata ce peretele arterial este lezat, substantele grase incep sa se acumuleze in zona respectiva, formand placa.

Pe masura ce placa de aterom se dezvolta, aceasta poate creste in dimensiune si provoca ingustarea lumenului arterial, restrictionand fluxul sanguin normal. De asemenea, placa poate deveni vulnerabila si se poate rupe, declansand o reactie inflamatorie si formarea unui cheag de sange (tromb) in zona respectiva. Daca un cheag se formeaza si blocheaza complet artera, poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Placile de aterom pot afecta diferite artere din organism, inclusiv cele din inima, creier, picioare si alte zone. Acestea reprezinta o componenta principala a bolii arteriale coronariene si a bolii arteriale periferice. Diagnosticul placilor de aterom se poate realiza prin diverse metode, inclusiv prin teste de sange pentru a evalua nivelurile de colesterol si prin imagistica medicala, precum angiografia, tomografia computerizata (CT) sau ecografia.

Tratamentul pentru placa de aterom implica adesea schimbari ale stilului de viata, cum ar fi renuntarea la fumat, adoptarea unei alimentatii sanatoase si exercitiile fizice regulate. In cazurile severe, pot fi necesare medicamente pentru controlul nivelurilor de colesterol si hipertensiunii arteriale. In unele situatii, proceduri interventionale sau chirurgicale, cum ar fi angioplastia coronariana sau bypass-ul arterial, pot fi necesare pentru a restabili fluxul sanguin normal in artere.

Modalitati de preventie si de evitare a placilor de aterom

Asa cum am vazut deja, colesterolul, desi este generat in mod natural, poate fi foarte daunator pentru organism. Reducerea placilor de aterom este un proces complex si implica in primul rand adoptarea unui stil de viata sanatos si gestionarea factorilor de risc. Este important sa consultati intotdeauna un medic pentru evaluarea si recomandarile specifice situatiei individuale.

Adoptati o dieta sanatoasa: Optati pentru alimente bogate in nutrienti si sarace in grasimi saturate si trans. Includeti in alimentatie fructe si legume proaspete, cereale integrale, peste gras (cum ar fi somonul si sardinele), nuci si seminte sanatoase. Evitati alimentele procesate, bogate in zahar si grasimi nesanatoase. O dieta echilibrata bazata pe multe legume si fructe va poate reduce colesterolul. In plus, se recomanda consumul de produse cu fibre sau nuci.

Este foarte important sa consumati tipuri de peste care au o cantitate mare de acizi grasi omega3 (pastrav, somon, de exemplu), deoarece permit reducerea nivelului de trigliceride din sange. Reduceti consumul de grasimi nesanatoase: Evitati alimentele prajite, fast-food-ul si produsele de patiserie care contin grasimi trans si grasimi saturate. Includeti in dieta surse sanatoase de grasimi, cum ar fi uleiul de masline extra-virgin, avocado si nuci.

Mentineti un nivel sanatos de colesterol: Continutul ridicat de colesterol LDL ("colesterolul rau") poate contribui la formarea placilor de aterom. Reduceti consumul de alimente bogate in colesterol, cum ar fi carnea rosie, produsele lactate grase si alimentele procesate. In schimb, optati pentru surse de proteine slabe, cum ar fi legumele, puiul fara piele si pestele.

Combateti sedentarismul: Exercitiile regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, inotul sau ciclismul, pot ajuta la imbunatatirea sanatatii cardiovasculare si la reducerea placilor de aterom. Se recomanda sa efectuati zilnic intre 20 si 30 de minute de exercitiu (mers, exercitii aerobice, alergare), deoarece nu doar ca va va ajuta la pierderea in greutate, ci va va reduce si nivelul de colesterol rau. In plus, veti imbunatati elasticitatea arterelor, ceea ce va ingreuna acumularea colesterolului in pereti.

Renuntati la fumat: Fumatul detine unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru dezvoltarea placilor de aterom. Renuntarea la fumat aduce numeroase beneficii pentru sanatatea cardiovasculara si ajuta la prevenirea complicatiilor asociate aterosclerozei.

Gestionarea stresului: Stresul cronic poate afecta sanatatea cardiovasculara.
Respectati tratamentul medicamentos primit: Daca medicul considera ca este necesar, poate recomanda medicamente pentru controlul nivelurilor de colesterol, tensiunii arteriale sau alte afectiuni asociate. Este important sa urmati intocmai tratamentul prescris si indicatiile medicului, respectand efectuarea de controale regulate.
Controlul greutatii: Acest aspect are doua actiuni pozitive principale. Pe deoparte, reduce cantitatea de colesterol ”rau”, iar pe de alta parte, creste cantitatea de colesterol bun.

Efectele colesterolului asupra arterelor si vaselor de sange

Colesterolul devine nociv organismului daca nu se incadreaza in valorile de mai sus, caz in care ne confruntam cu o crestere a sa, numita in termeni medicali hipercolesterolemie. Aceasta afecteaza peste jumatate din populatia Romaniei si, din pacate, studiile au evidentiat ca, desi este o boala a inaintarii in varsta, tot mai multi tineri sunt afectati. Hipercolesterolemia nu prezinta semne si simptome clinice, insa sta la baza aparitiei problemelor cardiovasculare, deoarece surplusul de colesterol se depune sub forma de placa de aterom pe peretii vaselor.

 Astfel, acestea isi pierd elasticitatea si se ingusteaza, afectand fluxul de oxigen catre inima. In plus, in momentul in care o placa se desprinde, ia nastere un cheag de sange. In functie de marimea sa, acesta poate bloca total sau partial fluxul de sange, dand nastere infarctului sau anginei pectorale. Colesterolul este, de asemenea, cauza importanta in aparitia AVC-ului, accidentul vascular cerebral.

Cu toate ca hipercolesterolemia are si o componenta genetica, caz in care organismul nu stie sa metabolizeze corect colesterolul, alimentatia ramane principala cauza, adesea spunandu-se ca este „boala generatiei fast-food”. Atat ca preventie, cat si ca tratament, exista o serie de alimente care trebuie excluse din meniul zilnic. In aceasta categorie intra produsele de tip fast-food, grasimile hidrogenate, alimentele intens procesate ca, de exemplu, untul, smantana sau ciocolata, dar si carnea grasa, ficatul si ouale. 

Cum poti sa ai grija de nivelul de colesterol din sange?

Bibliografie:

Jones PJH, Rideout T. Lipids, sterols, and their metabolites. In: Ross AC, Caballero B, Cousins RJ, Tucker KL, Ziegler TR, eds. Modern Nutrition in Health and Disease. 11th ed. Baltimore, 2014.

Jones PJH, Papamandjaris AA. Lipids: cellular metabolism. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012.

Harris WS. Omega-3 fatty acids. In: Coates PM, Betz JM, Blackman MR, et al., eds. Encyclopedia of Dietary Supplements. 2nd ed. London and New York: Informa Healthcare; 2010.

Lichtenstein AH, Jones PJH. Lipids: absorption and transport. In: Erdman JW, Macdonald IA, Zeisel SH, eds. Present Knowledge in Nutrition. 10th ed. Washington, DC: Wiley-Blackwell; 2012.

Institute of Medicine, Food and Nutrition Board. Dietary reference intakes for energy, carbohydrate, fiber, fat, fatty acids, cholesterol, protein, and amino acids (macronutrients). Washington, DC: National Academy Press; 2005.