Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Reumatita Sistemica: Cum sa gestionati aceasta afectiune autoimuna

Reumatita Sistemica: Cum sa gestionati aceasta afectiune autoimuna

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 16 mai 2023

Sindromul Sjogren (pronuntat show-grins) este o afectiune care afecteaza parti ale corpului care produc fluide, cum ar fi lacrimile si saliva. De obicei, incepe la persoanele cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani si este mult mai frecventa la femei decat la barbati. Este o afectiune pe termen lung care va poate afecta viata de zi cu zi, dar exista tratamente pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor.

Ce este Reumatita Sistemica si cum afecteaza bolnavul?

Sjogren este o boala reumatica sistemica, autoimuna, care poate afecta multe parti diferite ale corpului, in special glandele producatoare de umiditate, si poate provoca uscaciune pe scara larga si alte probleme grave. Desi gura uscata si ochii uscati sunt cele mai frecvente simptome, uscaciunea poate aparea si in nas, sinusuri, urechi, gat, piele, iar in cazul femeilor, in vagin.

Exista speculatii conform carora, la barbatii cu Sjogren, prostata ar putea fi afectata in mod similar cu alte organe. Aceste probleme pot interfera cu munca, activitatile sociale si calitatea vietii. Pacientii pot observa iritatii, senzatie de mancarime sau arsura dureroasa in ochi; ochii uscati prezinta un risc crescut de infectie si sunt susceptibili la leziuni corneene daca nu sunt tratati.

Gura uscata poate duce la dificultati in a manca si a inghiti alimente uscate. Aceasta conditie poate duce la carii dentare, ruperea si pierderea dintilor. Gura uscata poate creste gingivita (inflamatia gingiilor) si infectiile orale (candida), care pot provoca durere si arsura. Sjogren provoaca frecvent umflarea glandelor parotide (glandele de sub urechi si se desfasoara de-a lungul liniei maxilarului). Uscaciunea poate creste infectiile la nivelul ochilor, gurii, sinusurilor, plamanilor si vaginului.

Sjogren poate afecta, de asemenea, articulatiile, muschii, sistemul nervos (sistemul nervos central si sistemul nervos periferic, inclusiv sistemul nervos autonom), tractul gastro-intestinal (inclusiv pancreasul si ficatul), pielea, vasele de sange, plamanii si rinichii. Durerea articulara si rigiditatea cu umflaturi usoare sunt frecvente, chiar si la cei fara artrita reumatoida. Pot aparea eruptii cutanate, inclusiv inflamatia vaselor mici de sange, cel mai frecvent pe picioarele inferioare. Eruptiile cutanate sensibile la soare sunt mai frecvente pe spate, piept, fata si brate.

Neuropatia periferica poate provoca amorteala si furnicaturi, in special la nivelul picioarelor, si  pot aparea frecvent simptome de uscaciune, oboseala, disfunctia cognitiva si dificultati de somn Pacientii trebuie, de asemenea, monitorizati pentru depresie si anxietate. Sjogren poate fi insotit de alte tulburari autoimune ale tesutului conjunctiv, cum ar fi lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, sclerodermia, boala tiroidiana autoimuna, sindromul antifosfolipidic, sarcoidoza si boala celiaca. Poate fi uneori confundata cu fibromialgia, scleroza multipla.

Cauzele sindromului Sjogren
Sindromul Sjogren este cauzat de sistemul imunitar (apararea organismului impotriva infectiilor), afectand parti sanatoase ale corpului. Acest lucru este cunoscut ca o conditie autoimuna. Patologi afecteaza, de obicei, zone ale corpului care produc fluide, cum ar fi lacrimile si saliva. Dar alte parti ale corpului, cum ar fi nervii si articulatiile, pot fi, de asemenea, afectate.

Nu este clar de ce sistemul imunitar nu mai functioneaza corect, insa acest lucru poate fi legat de:

Genetica – unii oameni se pot naste cu gene care ii fac mai susceptibili de a avea o afectiune autoimuna.
Hormonii – hormonul feminin estrogen poate juca un rol, deoarece conditia este mult mai frecventa la femei decat la barbati.
Uneori, persoanele cu sindrom Sjogren au si alte afectiuni autoimune, cum ar fi artrita reumatoida sau lupusul. Acest lucru este cunoscut sub numele de sindromul Sjogren secundar. Sindromul Sjogren primar este in cazul in care nu aveti alte conditii conexe.

Simptome
Simptomele generale ale sindromului Sjogren includ:

Ochii uscati
Gura uscata
Piele uscata
Oboseala
In cazul femeilor, uscaciune vaginala
Dureri musculare sau articulare
Umflarea glandelor salivare
Eruptii cutanate (mai ales dupa expunerea la soare)

Tratament si gestionarea bolii Sjogren
Consultati un medic de familie daca aveti simptome ale sindromului Sjogren care nu dispar sau va deranjeaza. Exista multe lucruri care pot provoca simptome similare. Medicul de familie poate verifica unele dintre cele mai frecvente cauze, cum ar fi umflarea pleoapelor (blefarita), diabetul sau efectele secundare ale medicamentelor. Daca este necesar, va poate trimite la un specialist pentru teste suplimentare.

Lucruri pe care le puteti face daca aveti sindromul Sjogren
Pentru a ajuta la ameliorarea simptomelor sindromului Sjogren:

Evitati locurile uscate, cu fum sau cu vant
Evitati sa cititi, sa va uitati la televizor sau sa va uitati la ecrane pentru o lunga perioada de timp
Asigurati-va ca mentineti o buna igiena orala
Nu fumati si nu beti alcool

Tratament
In prezent nu exista niciun tratament pentru sindromul Sjogren, dar exista mai multe tratamente care pot ajuta, cum ar fi:

Picaturi pentru ochi care iti mentin ochii umezi (lacrimi artificiale)
Inlocuitori de saliva

Medicamente care ajuta corpul sa produca mai multe lacrimi si saliva
Pacientii cu probleme sistemice, cum ar fi febra, eruptii cutanate severe, boli pulmonare, problemele neurologice sau afectarea rinichilor pot necesita tratament cu corticosteroizi si/sau medicamente imunosupresoare. Ochii uscati raspund, de obicei, la lacrimile artificiale aplicate in mod regulat in timpul zilei sau la unguentul aplicat noaptea. Picaturile oculare care reduc inflamatia glandelor din jurul ochilor pot imbunatati semnificativ simptomele si pot reduce nevoia de lacrimi artificiale.

Consumul de apa si inlocuitorii de saliva poate ameliora gura uscata. Multi pacienti beneficiaza de utilizarea medicamentelor eliberate pe baza de prescriptie medicala care stimuleaza fluxul de saliva. Daca pacientii dezvolta infectii orale, pot fi necesare terapii antifungice. Umidificatoarele si irigarea cu solutie salina nazala pot imbunatati uscaciunea nazala. Medicamentele care reduc acidul gastric (cum ar fi inhibitorii pompei de protoni si blocantii H2) pot reduce simptomele refluxului de acid gastric.

Sindromul Sjogren este o afectiune pe termen lung care nu se amelioreaza de obicei de la sine, desi simptomele pot fi adesea tratate. Pentru unele persoane, simptomele le cauzeaza doar un mic disconfort, in timp ce pentru altele poate avea un impact mare asupra vietii lor de zi cu zi. Unii oameni pot dezvolta complicatii ale sindromului Sjogren, cum ar fi probleme cu vederea sau plamanii. Exista, de asemenea, un risc usor crescut de a dezvolta un tip de cancer numit limfom non-Hodgkin. Daca sunteti diagnosticat cu sindromul Sjogren, adresati-va medicului dumneavoastra pentru a afla la ce anume sa va asteptati si cum puteti gestiona simptomele.

Bolile sistemului nervos. Ce legatura exista intre cortexul cerebral si meningita

Orice disfunctie a sistemului nervos se poate manifesta prin tulburari de vedere, vorbire, mers, perceptie sau gandire. Dintre cele mai comune boli amintim boala Parkinson, maladia Alzheimer, boala Huntington, epilepsia, paralizia, scleroza, autismul, meningita, nevroza, sciatica si hipertensiune intracraniana. Totodata, depresia, anxietatea, hiperactivitatea si durerile de cap pot fi manifestari care atesta o dereglare la nivelul sistemului nervos. De asemenea, o serie de factori pot sta la baza declansarii tulburarilor nervoase. In aceasta categorie intra traumatismele, tumorile si tulburarile vasculare, metabolice sau nutritionale. Intoxicarea cu diferite substante sau medicamente si consumul de droguri pot provoca leziuni sistemului nervos si pot afecta calitatea vietii.

Depistarea timpurie a dereglarilor nervoase poate preveni eficient instalarea ulterioara a bolilor sistemului nervos. Este important sa se mearga la un medic specialist, neurolog sau psihiatru, pentru a se pune diagnosticul corect si a se administra tratamentul necesar. Este, de asemenea, important de punctat ca abordarea unui stil de viata sanatos contribuie la optimizarea sistemului nervos si, implicit, la prevenirea bolilor asociate. Se recomanda odihna suficienta, inlaturarea stresului si evitarea surmenajului, evitarea consumului excesiv de tutun, alcool, cafea si droguri si, nu in ultimul rand, o nutritie sanatoasa. Pentru sanatatea psihica, creierul are nevoie de anumite substante, impactul cel mai mare avandu-l magneziul, vitaminele B, in special vitamina B6 si B9, antioxidantii si lecitina, prin urmare, suplimentele alimentare adecvate sunt absolut indicate in prevenirea bolilor sistemului nervos.

Tu ce stii despre meningita?

Articole similare
Ritmul Circadian: Ce este, cum impacteaza metabolismul Ritmul Circadian: Ce este, cum impacteaza metabolismul

Somnul este pentru creier o etapa care se defineste ca o stare a constiintei, inhibarea activitatii senzoriale si lipsa de activitate a aproape tuturor muschilor voluntari. Somnul limiteaza, in acelasi timp, si interactiunea persoanei cu mediul si lasa mintea si corpul sa se refaca si sa se relaxeze.

7 februarie 2023
Edited 7 februarie 2023
citește articolul
Gonartroza: Simptome ale bolii, metode de tratament Gonartroza: Simptome ale bolii, metode de tratament

Specialistii sunt de parere ca 3 - 6% dintre persoanele de peste 30 ani sufera de gonartroza, iar modificarile evidentiate la radiografii sunt de 2 - 3 ori mai frecvente. Intre 35 si 60 de ani frecventa acestei boli creste de 2 - 10 ori.

1 februarie 2023
Edited 1 februarie 2023
citește articolul
Boli metabolice: ce sunt, care sunt acestea si cum pot fi tratate Boli metabolice: ce sunt, care sunt acestea si cum pot fi tratate

Tu stiai ca stomacul face zgomot tot timpul? Zgomotele facute de stomac, sunt rezultatele peristaltismului din stomac si intestinul subtire — adica se datoreaza digestiei normale a hranei, a fluidelor si a gazelor care strabat tractul gastrointestinal. 

20 ianuarie 2023
Edited 30 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina