Sindromul de hipotensiune intracraniana: Ce este, de ce apare, complicatii ale bolii
Sindromul de hipotensiune intracraniana (IH) reprezinta o conditie medicala rara, dar semnificativa, caracterizata printr-o scadere a presiunii lichidului cefalorahidian (LCR). Acest lichid vital, transparent si incolor, umple cavitatea sistemului nervos central, inclusiv creierul si maduva spinarii. Rolul sau principal este de a proteja aceste structuri esentiale impotriva impacturilor fizice si a fluctuatiilor bruste de presiune, functionand ca un amortizor in cadrul spatiilor subarahnoidiene. Pe langa aceasta, LCR faciliteaza si schimburile metabolice intre sange si tesutul cerebral, jucand un rol foarte important in mentinerea echilibrului volumetric si presional la nivelul craniului, conform principiului Monro-Kellie. Normativ, volumul acestui lichid se situeaza intre 70 si 160 mL, fiind esential pentru buna functionare a creierului si pentru protectia acestuia in fata diferitelor agresiuni externe sau interne. Lichidul cefalorahidian (LCR) este un fluid vital, produs in principal la nivelul plexurilor coroide din ventriculii laterali, III si IV. In fiecare zi, corpul produce aproximativ 500 ml de LCR, ceea ce inseamna ca volumul total de LCR este reinnoit de 4-5 ori pe zi.
Formarea LCR este un proces activ si dependent de energie, implicand secretia de electroliti si glucoza in spatiul ventricular si subarahnoidian. Ionii de sodiu (Na+) sunt eliberati prin pompele ionice Na+/K+ situate la polul apical al celulelor plexului coroid. Alti compusi ionizati, precum hexozele si aminoacizii, patrund lent printr-un sistem de transport transmembranar specific. Electrolitii si proteinele se difuzeaza in functie de gradientul de concentratie. Productia de LCR poate fi influentata de diverse substante. Pilocarpina, eterul, solutiile saline izotone si hipotone stimuleaza productia de LCR, in timp ce solutiile hipertone o inhiba. Circulatia LCR, denumita "a treia circulatie" de Harvey Cushing, se desfasoara de la plexurile coroide din ventriculii laterali, prin ventriculul III, apeductul Sylvius, ventriculul IV si orificiile Magendie si Luschka, catre spatiile subarahnoidiene din jurul trunchiului cerebral si maduvei spinarii. De acolo, LCR circula in jurul emisferelor cerebrale si este resorbit in mare parte la nivelul vilozitatilor arahnoidiene. Resorbtia LCR are loc prin vilozitatile arahnoidiene, care sunt prelungiri microscopice ale membranelor arahnoidiene ce penetreaza dura si se extind in sinusul sagital superior si alte structuri venoase. Acest proces asigura mentinerea unui echilibru constant al LCR, esential pentru functionarea corecta a sistemului nervos central.
-
Tonico Forte 10 ml, tonic pentru organism, 10 flacoane, BenesioPret 28,28 RON Pret vechi 40,40 RON
![[2025] [SPRING] [TG] Transport Gratuit Beres](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Cauzele sindromului de hipotensiune intracraniana
Printre cauzele recunoscute se numara leziunile la nivelul capului si creierului, precum traumatismele cranio-cerebrale, tumori cerebrale, interventiile chirurgicale la nivelul craniului sau coloanei vertebrale, infectiile si anumite medicamente. In situatii in care nu se poate identifica o cauza clara, conditia este etichetata ca hipotensiune intracraniana idiopatica. Din punct de vedere etiologic, hipotensiunea intracraniana se clasifica in doua categorii principale:
1. Primara - cunoscuta si sub denumirea de hipotensiune intracraniana spontana, aceasta apare fara o cauza externa evidenta.
2. Secundara - aceasta poate fi rezultatul unor proceduri medicale, cum ar fi punctia lombara sau chirurgia, a shuntarii excesive a lichidului cerebrospinal sau poate fi legata de evenimente posttraumatice.
Adesea intalnita la persoanele in varsta de mijloc (30-50 de ani), hipotensiunea intracraniana spontana prezinta o incidenta mai mare la femei.
Simptomele simptomului de hipotensiune intracraniana
Hipotensiunea intracraniana este o afectiune medicala ce implica scaderea presiunii lichidului cefalorahidian (LCR), avand ca rezultat simptome multiple si uneori severe. Pacientii pot experimenta dureri de cap ortostatice, care se intensifica in pozitie verticala si se amelioreaza in repaus, alaturi de greata, varsaturi si probleme vizuale cum ar fi vederea incetosata sau dubla. Un factor comun in aparitia acestei conditii este efectuarea unei punctii lombare, care poate provoca o scurgere continua de LCR. De asemenea, episoduri aparent minore, cum ar fi o tuse sau un stranut, pot precede debutul simptomelor. Alte manifestari ale hipotensiunii intracraniene includ hipoacuzia, tinitusul si durerile de gat. In cazurile de durata, severitatea simptomelor poate creste, afectand capacitatea pacientului de a mentine pozitia verticala fara a resimti dureri accentuate, in special cand se apleaca sau se intinde.
Diagnosticul si investigarea acestei afectiuni
Diagnosticul sindromului de hipotensiune intracraniana (IH) poate fi adesea dificil, deoarece simptomele sale se suprapun cu cele ale altor afectiuni, cum ar fi migrenele sau sindromul de apnee in somn. Un diagnostic precis necesita o evaluare detaliata a istoricului medical al pacientului, inclusiv medicatia utilizata si eventualele traume recente. Confirmarea diagnosticului se face prin masurarea presiunii lichidului cefalorahidian, care trebuie sa fie sub 6 cm H2O in cazul unei punctii lombare. Pentru a clarifica diagnosticul, se utilizeaza si explorari imagistice avansate. Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) poate evidentia ingrosarea si sporirea pachimeningeana, angajarea venoasa durala, hernia amigdalelor cerebeloase si colectiile subdurale. Tomografia computerizata (CT) poate arata colectii subdurale, ectopia amigdalelor cerebeloase dobandita si dilatarea sinusurilor venoase durale. Aceste investigatii imagistice sunt esentiale pentru confirmarea si completarea diagnosticului de sindrom de hipotensiune intracraniana.
Tratament pentru sindromul de hipotensiune intracraniana
Pentru cazurile initiale, tratamentul poate fi relativ simplu si consta in repaus la pat si hidratare corespunzatoare pentru a sprijini echilibrul lichidului cerebrospinal. Medicamentele analgezice sunt adesea prescrise pentru a usura durerea de cap severa asociata cu aceasta conditie. In situatiile in care tratamentele mai blande nu sunt eficiente, se poate recurge la metode mai invasive, cum ar fi aplicarea unui plasture epidural de sange. Aceasta procedura implica injectarea a aproximativ 20 ml de sange venos al pacientului in spatiul epidural, in apropierea locului unei punctii lombare anterioare. Aceasta tehnica poate ajuta la comprimarea sacului tecal si la cresterea presiunii subarahnoidiene, oferind adesea o ameliorare rapida a simptomelor prin stoparea temporara a scurgerii de lichid cerebrospinal (LCR) si favorizand vindecarea duralei si arahnoidei.
Pentru cazurile mai severe sau in situatii de urgenta, cum ar fi aparitia unei come sau prezenta unor hematoame subdurale extinse, tratamentul necesita masuri rapide si decisive. In aceste conditii critice, interventiile chirurgicale pot deveni esentiale. Acestea pot viza oprirea scurgerii de LCR sau stimularea productiei acestuia, pentru a restabili echilibrul presiunii intracraniene si a preveni complicatiile pe termen lung.
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
