Sonda urinara: Cand se recomanda utilizarea ei, ce trebuie sa stim despre ea

O sonda urinara este un dispozitiv medical flexibil si subtire utilizat pentru a permite drenarea urinei din vezica urinara in afara corpului. Sonda urinara este introdusa in vezica printr-un orificiu uretral. Sondele urinare pot fi utilizate intr-o varietate de situatii medicale, inclusiv in cazul persoanelor care nu pot urina in mod normal din cauza unei afectiuni, interventii chirurgicale sau leziuni ale sistemului urinar. Acestea pot fi, de asemenea, utilizate pentru a masura cantitatea de urina eliminata sau pentru a monitoriza compozitia urinei. Introducerea si gestionarea unei sonde urinare trebuie efectuata de catre personal medical calificat pentru a minimiza riscul de infectii sau leziuni ale tractului urinar.
Exista doua tipuri principale de sonde urinare: intermitente si permanente. Printre cele mai comune se regaseste sonda Foley. Aceasta este o sonda cu balon care este introdusa in vezica si umflata cu apa sterila pentru a mentine sonda in loc si a preveni scurgerea urinei. Odata ce balonul este umflat, sonda este conectata la o punga de colectare a urinei prin intermediul unui tub. Punga este fixata la nivelul piciorului pacientului si colecteaza urinele in mod continuu. Un alt timp frecvent utilizat este sonda care nu are un balon si astfel nu necesita fixare precum tipul Foley. O astfel de sonda este conectata direct la o punga de colectare a urinei.
In ce situatii se foloseste sonda urinara
Sonda urinara poate fi utilizata intr-o serie de situatii medicale in care este necesara drenarea urinei sau monitorizarea fluxului urinar. Iata cateva dintre situatiile in care se poate folosi o sonda urinara:
- Retentie urinara: Atunci cand o persoana nu poate urina in mod normal sau are dificultati in golirea vezicii urinare, o sonda urinara poate fi utilizata pentru a drena urinele si pentru a elibera presiunea acumulata in vezica. Interventii chirurgicale: In timpul anumitor interventii chirurgicale, precum cele care implica tractul urinar sau organele pelvine, o sonda urinara poate fi introdusa pentru a asigura drenarea adecvata a urinei si pentru a monitoriza productia de urina.
- Monitorizarea productiei de urina: In anumite situatii, cum ar fi dupa interventii chirurgicale majore, in cazurile de insuficienta renala sau in terapia intensiva, se poate utiliza o sonda urinara pentru a masura cantitatea de urina eliminata si pentru a monitoriza functia renala.
- Diagnostic si tratament: Unele proceduri diagnostice, cum ar fi urografia sau cistografia, pot necesita introducerea unei sonde urinare pentru a permite introducerea de substante de contrast si pentru a obtine imagini clare ale tractului urinar. De asemenea, in unele cazuri, medicamente sau solutii terapeutice pot fi administrate prin intermediul unei sonde urinare.
- Ingrijire paliativa: In cazurile in care o persoana are o boala terminala sau o afectiune grava care afecteaza capacitatea de a urina in mod normal, o sonda urinara poate fi utilizata pentru a asigura confortul si a preveni disconfortul asociat acumularii de urina.
Cum actioneaza sonda urinara
Sonda urinara actioneaza prin introducerea unui tub flexibil in tractul urinar pentru a permite drenarea urinei din vezica urinara in afara corpului. Iata cum functioneaza procesul:
- Introducere: Sonda urinara este introdusa in tractul urinar prin intermediul meatusului urinar (deschiderea uretrala). La barbati, meatusul urinar se afla la varful penisului, in timp ce la femei se afla in apropierea deschiderii vaginale. In cazul sondelor suprapubice, sonda este introdusa printr-o mica incizie in abdomen, deasupra osului pubian, si apoi in vezica urinara.
- Stabilizare: Odata introdusa, sonda urinara este stabilizata pentru a preveni miscarile sau extragerea accidentala. In cazul sondelor Foley, se umfla un balon cu apa sterila in interiorul vezicii urinare pentru a mentine sonda in loc. Balonul este prevazut cu un canal separat, prin care se introduce apa pentru a umfla sau dezumfla balonul la inceputul si la sfarsitul utilizarii. In cazul altor tipuri de sonde, acestea pot fi fixate la nivelul uretrei cu ajutorul unor metode specifice, cum ar fi un sistem de prindere.
- Drenare: Dupa ce sonda este corect stabilizata, urina se scurge din vezica prin intermediul tubului sondei si este colectata intr-o punga de colectare a urinei. Punga este fixata la nivelul piciorului pacientului sau pe un suport si permite monitorizarea cantitatii de urina eliminata.
- Ingrijire si intretinere: In timpul utilizarii sondei urinare, este importanta mentinerea igienei adecvate a zonei uretrale si a sondelor, pentru a preveni infectiile. Sonda trebuie schimbata periodic si zona de insertie trebuie curatata conform indicatiilor medicale pentru a preveni riscul de infectii sau iritatii.
Cum trebuie sa ai grija de o sonda urinara
Grija adecvata pentru o sonda urinara este esentiala pentru a preveni infectiile si complicatiile asociate. Inainte de a manipula sonda urinara sau zona in care aceasta este inserata, asigura-te ca iti speli bine mainile cu apa si sapun pentru a preveni raspandirea bacteriilor. Curata cu grija zona in jurul uretrei si a sondelor urinare utilizand solutii de curatare recomandate de medic sau o solutie antiseptica, conform instructiunilor medicale. Evita utilizarea sapunurilor parfumate sau a produselor iritante care pot afecta pielea sensibila. Asigura-te ca punga de colectare a urinei este bine fixata si curata. Verifica periodic daca este plina si goleste-o atunci cand este necesar. Urmeaza instructiunile medicale pentru inlocuirea pungii de colectare a urinei si curatarea acesteia. Evita tractiunea sau incordarea sondei, deoarece acest lucru poate cauza disconfort sau dislocarea acesteia. Stabileste un sistem adecvat de fixare pentru sonda Foley sau urmeaza instructiunile medicale pentru fixarea corecta a sondelor uretrale. Bea suficienta apa, deoarece consumul adecvat de apa poate ajuta la mentinerea unui flux urinar normal si poate ajuta la prevenirea complicatiilor asociate cu o sonda urinara, cum ar fi infectiile urinare. Discuta cu medicul tau despre necesitatea de a mentine o hidratare corespunzatoare. Urmareste cu atentie instructiunile medicului sau asistentei medicale referitoare la ingrijirea si intretinerea sondei urinare. Respecta si programeaza controale regulate pentru revizuirea si evaluarea situatiei.
In momentul introducerii sondei urinare, pacientul poate simti o usoara senzatie de disconfort sau presiune in timp ce sonda este introdusa in uretra si vezica urinara. Aceasta poate fi similara unei senzatii de arsura sau de presiune temporara. Unele persoane pot experimenta disconfort sau iritatie la nivelul uretrei in timpul utilizarii unei sonde urinare, mai ales in primele zile de la introducere. Aceasta poate fi cauzata de frecarea sondelor impotriva peretilor uretrei sensibili sau de iritarea cauzata de contactul prelungit cu sonda. In cazul sondelor Foley, umflarea balonului in vezica urinara poate cauza disconfort usor sau senzatie de presiune. Este important ca balonul sa fie umflat la o presiune adecvata pentru a mentine sonda in loc, dar nu excesiv, pentru a evita disconfortul excesiv. In unele cazuri, o sonda urinara poate creste riscul de infectie a tractului urinar. Simptomele asociate unei infectii urinare pot include durere, senzatie de arsura sau nevoia frecventa de a urina. In astfel de cazuri, poate exista si un disconfort suplimentar cauzat de infectie. In cazul in care pacientul observa orice simptom anormal, cum ar fi durere, roseata, senzatie de arsura sau scurgeri in jurul zonei uretrale sau a sondei, este esential sa contacteze imediat medicul pentru evaluare si tratament adecvat.
De ce apare Boala Addison si cum afecteaza productia de urina?
Boala Addison, numita si insuficienta suprarenala sau adrenala, este o afectiune a glandelor suprarenale. Boala apare atunci cand acestea nu produc suficienti hormoni steroidieni, cortizol si aldosteron. Acesti hormoni sunt implicati intr-un numar impresionant de procese din organism, astfel ca imbolnavirea glandelor suprarenale afecteaza, in timp, majoritatea sistemelor din corp.
Boala Addison este o tulburare in care glandele suprarenale – care stau deasupra rinichilor – nu produc suficienti hormoni cortizol si aldosteron. (Homonii sunt substante chimice care controleaza functia tesuturilor sau organelor.) Cortizolul ajuta organismul sa raspunda la stres, inclusiv stresul cauzat de boala, rani sau interventii chirurgicale. De asemenea, ajuta la mentinerea tensiunii arteriale, a functiei inimii, a sistemului imunitar si a nivelului de glucoza (zahar) din sange.
Aldosteronul afecteaza echilibrul de sodiu si potasiu din sange. Aceasta, la randul sau, controleaza cantitatea de lichid pe care rinichii o indeparteaza sub forma de urina, ceea ce afecteaza volumul si tensiunea arteriala. Boala Addison este numita si „insuficienta suprarenala primara”. O tulburare asociata, „insuficienta suprarenala secundara”, apare atunci cand hipofizarul, o glanda mica de la baza creierului, nu secreta suficient hormon adrenocorticotrop (ACTH), care activeaza glandele suprarenale pentru a produce cortizol. In Statele Unite, boala Addison afecteaza 1 din 100.000 de oameni. Apare atat la barbati, cat si la femei in mod egal si la toate grupele de varsta, dar este cel mai frecvent in intervalul de varsta 30-50 de ani.
Bibliografie:
Wolff K, et al. Eczema/Dermatitis. In: Fitzpatrick's Color Atlas and Synopsis of Clinical Dermatology. 8th ed. New York, N.Y.: McGraw-Hill Education; 2022;
Hand and foot dermatitis. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/dermatitis/hand-and-foot-dermatitis. 2022;