Stenoza aortica: cauze, simptome si optiuni de tratament
Stenoza aortica reprezinta afectiunea in care valva aortica nu se deschide complet, provocand astfel ingustarea orificiului valvular. Aceasta restrictie impiedica fluxul normal al sangelui de la ventriculul stang catre aorta in timpul contractiilor inimii. Principalele cauze ale acestei afectiuni includ: valve anormale din nastere, care se deterioreaza pe parcurs datorita calitatii slabe a tesutului, schimbari degenerative frecvent intalnite la persoanele de peste 70 de ani si, mai rar in zilele noastre, febra reumatica. Stenoza aortica progresiva, daca nu este tratata, poate duce la aparitia unei triade de simptome clasice: sincopa (lesin), angina pectorala (durere in piept cauzata de ischemia miocardica) si dispnee (dificultati de respiratie), care survin in timpul efortului fizic cand oxigenarea inimii este insuficienta. In cele din urma, poate cauza insuficienta cardiaca si aritmii.
Diagnosticul se stabileste prin examen clinic si ecocardiografie. In cazurile de stenoza aortica asimptomatica, tratamentul nu este de obicei necesar. In situatiile de stenoza aortica severa sau simptomatica, este necesara inlocuirea valvei pentru a gestiona eficient boala si pentru a preveni complicatiile ulterioare. Monitorizarea regulata de catre un cardiolog este esentiala pentru cei diagnosticati cu aceasta conditie, pentru a asigura o gestionare optima si interventii la timp. Problemele valvei aortice pot fi cauzate de trei factori principali: valva aortica bicuspida, depunerile de calciu si lipide, si febra reumatica. Fiecare dintre aceste cauze are un impact semnificativ asupra functionarii inimii si poate duce la complicatii grave daca nu sunt gestionate corespunzator.
![[2025] [FEB-MAR] [SPRING] [TG] Transport Gratuit [Biessen Astenor] [2 produse]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Care sunt cauzele care duc la problemele de functionare ale valvei aortice
Valva aortica bicuspida
Valva aortica bicuspida este o malformatie congenitala in care valva aortica, in loc sa aiba trei cuspe de forma triunghiulara, are doar doua. Desi aceasta conditie poate ramane asimptomatica pana la maturitate, valva suprasolicitata poate duce in cele din urma la stenoza sau insuficienta aortica. Aceasta inseamna ca valva nu se deschide sau nu se inchide corect, afectand fluxul sanguin.
Depunerile de calciu si lipide
Pe masura ce inaintam in varsta, valvele inimii, asemenea peretilor arterelor, acumuleaza depuneri de calciu si lipide, un proces similar aterosclerozei. Calciul, un mineral prezent in sange, poate forma depozite pe cuspele valvei aortice, impiedicand deschiderea normala a acesteia si cauzand ingustarea orificiului valvular. Aceasta problema este frecventa la pacientii de peste 70 de ani, unde rigidizarea foitelor valvei datorita calciului devine evidenta si problematica.
Febra reumatica
Febra reumatica este o complicatie a scarlatinei sau amigdalitei streptococice tratate necorespunzator. Aceasta afecteaza inima, articulatiile si pielea, provocand leziuni la nivelul valvei aortice sau al altor valve cardiace. In timp, pe aceste leziuni se pot depune particule de calciu, care ingusteaza orificiul valvular aortic. Desi aceasta cauza este mult mai rara astazi datorita imbunatatirii tratamentelor medicale, ea ramane o posibilitate de luat in considerare.
Factori de risc care pot declansa stenoza aortica
Stenoza aortica este o afectiune cardiaca serioasa, influentata major de factori de risc bine definiti. Varsta avansata, in special peste 70 de ani, creste semnificativ riscul de dezvoltare a acestei conditii. Persoanele cu valve aortice bicuspidale, o anomalie cardiaca prezenta de la nastere, sunt mai predispuse la stenoza. Un alt factor de risc il constituie istoricul de infectii streptococice, care pot afecta inima pe termen lung. Factorii de risc cardiovasculari, precum diabetul, nivelurile ridicate ale colesterolului si hipertensiunea arteriala, contribuie si ei la deteriorarea sanatatii inimii si la aparitia stenozei aortice. Boala cronica de rinichi este recunoscuta pentru impactul sau asupra sanatatii cardiovasculare, accelerand degenerarea valvei aortice.
Cum recunosti simptomele stenozei aortice
Stenoza aortica evolueaza lent si poate ramane nedetectata pentru perioade indelungate. Adesea, aceasta afectiune nu prezinta simptome timp de multi ani, in special in stadiile incipiente, cand orificiul valvular este inca relativ deschis. Este posibil ca primele semne sa nu apara decat cand stenoza devine grava, cu un orificiu valvular redus la mai putin de 1 centimetru patrat. Stenoza aortica congenitala, in particular, poate sa nu produca simptome pana la adolescenta sau tinerete, incepand sa manifeste semne clinice intre 10 si 20 de ani. Pe masura ce conditia progreseaza, simptomele devin mai evidente si mai perturbatoare, mai ales in cazul eforturilor fizice.
Netratata, stenoza aortica severa poate duce la o triada de simptome alarmante in timpul efortului: sincopa (ameteli si pierderi de constienta), angina pectorala (dureri in piept) si dispnee (dificultate in respiratie), in special dupa activitati intense. Aceste manifestari sunt rezultatul suprasolicitarii inimii, care se straduieste sa pompeze sangele printr-o valva aortica ingustata. Pe termen lung, efortul cardiac sustinut poate evolua spre insuficienta cardiaca, caracterizata prin simptome precum oboseala persistenta, dificultati respiratorii si edeme la nivelul gleznelor si picioarelor. De asemenea, pacientii pot experimenta aritmii, inclusiv palpitatii, iar in cazuri grave, fibrilatia ventriculara poate provoca moarte subita.
Diagnosticul afectiunii
Pentru a stabili un diagnostic corect si a evalua severitatea acestei conditii, medicul cardiolog incepe cu o analiza a istoricului medical al pacientului si un examen clinic detaliat. Un indiciu important este detectarea unor sunete anormale, cum ar fi suflurile cardiace, pe care medicul le poate auzi folosind un stetoscop. Acest semn sugereaza o posibila problema la nivelul valvei aortice. Pentru o evaluare amanuntita, cardiologul va recomanda o serie de investigatii specifice. Ecografia cardiaca, care poate fi transtoracica sau transesofagiana, ofera imagini detaliate ale structurii inimii si ajuta la vizualizarea functionarii valvei aortice.
Electrocardiograma (ECG) este esentiala pentru a verifica ritmul cardiac si pentru a identifica orice anomalii electrice care ar putea indica stresul cardiac. Testul de efort poate dezvalui limitarile functionale ale inimii sub efort, in timp ce radiografia toracica ajuta la observarea dimensiunii si formei inimii. Investigatii suplimentare, cum ar fi tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) a inimii, sunt utilizate pentru a obtine o intelegere mai profunda a starii inimii si pentru a planifica interventiile terapeutice adecvate. Aceste metode avansate ofera imagini de inalta rezolutie care pot clarifica aspectele complexe ale stenozei aortice.
Tratament pentru stenoza aortica
Stenoza aortica necesita o abordare terapeutica atenta, ajustata in functie de progresul bolii si simptomele pacientului. In cazurile usoare sau lipsite de simptome, tratamentul se concentreaza pe monitorizarea evolutiei bolii si controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea si dislipidemia, printr-un stil de viata sanatos si renuntarea la fumat. Pentru formele avansate de stenoza aortica, tratamentul chirurgical devine esential. Chirurgia clasica pe cord deschis implica inlocuirea valvei afectate cu o varianta mecanica sau biologica, alegerea tipului de valva fiind influentata de varsta pacientului, stilul de viata si preferintele personale. Valvele mecanice, desi durabile, necesita terapie anticoagulanta pe viata, in timp ce valvele biologice, avand o durata de functionare limitata la aproximativ 15-20 de ani, pot necesita inlocuire ulterioara.
In ultimii ani, au fost dezvoltate tehnici chirurgicale minim-invazive, care reduc semnificativ disconfortul postoperator si accelereaza recuperarea. Printre acestea se numara chirurgia video-asistata si chirurgia robotica, care permit interventii prin incizii mici, oferind beneficii multiple, precum scaderea riscului de infectie si reducerea timpului de spitalizare. Unul dintre cele mai promitatoare tratamente este implantarea percutanata de valva aortica transcateter (TAVI). Aceasta metoda se adreseaza pacientilor cu stenoza aortica severa care nu sunt candidati pentru chirurgia clasica, avand o rata de succes impresionanta de aproximativ 95%. Procedura TAVI se realizeaza prin introducerea unei valve biologice prin intermediul unui cateter, fara a necesita indepartarea valvei native, ceea ce minimizata timpul de recuperare si imbunatateste considerabil calitatea vietii pacientului.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
