Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Acalazia cardiei: Cum apare aceasta afectiune, factori de risc, cum o putem preveni

Acalazia cardiei: Cum apare aceasta afectiune, factori de risc, cum o putem preveni

Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 21 ianuarie 2025 Ultima actualizare: 21 ianuarie 2025

Acalazia cardiei reprezinta o disfunctie a sfincterului esofagian inferior, un inel muscular situat la intersectia esofagului cu stomacul. In mod normal, acest sfincter se relaxeaza pentru a permite alimentelor sa treaca din esofag in stomac, insa in cazul acalaziei, el nu se deschide suficient. Aceasta incapacitate de relaxare perturba tranzitul alimentar normal, provocand acumularea mancarii in esofag. Esofagul, un tub fibromuscular de aproximativ 25 de centimetri, serveste ca canal de transport al alimentelor de la nivelul gatului pana la stomac. La intrarea in stomac, esofagul se termina cu o structura numita cardia, unde se gaseste sfincterul esofagian inferior.  Functia principala a acestui sfincter este de a preveni refluxul continutului gastric, acizii si alimentele, inapoi in esofag. Contributia la eficienta sa vine si din presiunea intraabdominala, care ajuta la strangerea esofagului, si din unghiul ascutit format la jonctiunea dintre esofag si stomac.

Procesul de deglutitie activeaza o serie de contractii ritmice ale musculaturii esofagiene, denumite contractii peristaltice, care propulseaza alimentele spre stomac. In timpul inghitirii, sfincterul trebuie sa se relaxeze corespunzator pentru a facilita acest transfer. In absenta unei functionari adecvate, cum se intampla in acalazie, alimentele raman blocate in esofag, ceea ce poate duce la dificultati in inghitire si alte simptome digestive. Acalazia este o afectiune digestiva caracterizata printr-o disfunctie a sfincterului esofagian inferior, ce implica un proces complex la nivelul peretelui esofagian. Aceasta este guvernata de doua plexuri nervoase esentiale: plexul mienteric Auerbach, situat in stratul muscular, si plexul submucos Meissner. Aceste structuri sunt esentiale pentru transmiterea impulsurilor nervoase care coordoneaza miscarile esofagului, facilitand contractia si relaxarea musculara necesara pentru ingestia alimentelor.

Cum apare acalazia acardiei? Ce o declanseaza?

Problemele incep cand plexul submucos Meissner este afectat de un proces inflamator care duce la deteriorarea progresiva a neuronilor. Consecinta directa a acestui declin neuronal este incapacitatea sfincterului esofagian inferior de a se relaxa adecvat. In loc sa permita trecerea lina a alimentelor spre stomac, sfincterul devine spastic si excesiv de contractat, creand un blocaj functional la jonctiunea dintre esofag si stomac. Pe masura ce boala progreseaza, esofagul pierde capacitatea de a produce contractii peristaltice in segmentul sau distal. Aceasta duce la dilatarea patologica a portiunii inferioare a esofagului si la stagnarea alimentelor in aceasta zona, ceea ce poate provoca simptome precum dificultati in inghitire si regurgitatie.Cauzele exacte ale deteriorarii neuronilor din aceste plexuri nu sunt complet intelese, dar exista teorii care sugereaza un posibil mecanism autoimun, in care sistemul imunitar al corpului ataca propriii neuroni. Alte ipoteze includ influente genetice sau declansarea bolii de catre infectii virale.

Simptomele asociate cu acalazia cardiei

Acalazia cardiei este caracterizata prin dificultati de inghitire sau disfagie. Aceasta conditie evolueaza lent, manifestandu-se initial prin probleme la inghitirea alimentelor solide si, pe masura ce progreseaza, afecteaza si consumul de lichide. Acest simptom principal, disfagia, poate duce la stagnarea alimentelor in esofag, ceea ce provoaca adesea regurgitarea continutului nedigerat. Pe langa aceste probleme cu deglutitia, pacientii pot experimenta si alte simptome precum dureri toracice severe, similare arsurilor, care pot aparea si disparea sporadic. Alte semne includ tusea persistenta pe timpul noptii, sughitul frecvent, dificultatea de a eructa si varsaturi ce includ alimente nemiscate din esofag.

Cum putem gestiona si evita aparitia acalaziei cardia

Pentru a gestiona aceasta conditie, exista multiple optiuni de tratament, fie chirurgicale, fie nonchirurgicale, in functie de specificul si severitatea cazului fiecarui pacient.

●          Terapie medicamentoasa - Medicamentele cum ar fi nitratii (de exemplu, isosorbid dinitrat) si blocantele de canale de calciu, precum nifedipina, sunt utilizate pentru relaxarea musculaturii netede a SEI. Cu toate acestea, acestea pot sa nu fie intotdeauna eficace si sa prezinte efecte secundare, cum ar fi hipertensiunea, edemele si cefaleea.

●          Dilatatie pneumatica cu balon - Aceasta metoda implica introducerea endoscopica a unui balon la nivelul SEI, care este ulterior umflat pentru a dilata orificiul ingustat. Aceasta este considerata una dintre cele mai eficiente abordari nonchirurgicale.

●          Injectii cu toxina botulinica - Aceasta terapie implica injectarea directa a toxinei botulinice la nivelul SEI pentru a induce paralizia temporara a musculaturii. Aceasta optiune este adesea rezervata pentru pacientii care nu sunt candidati pentru tratament chirurgical sau dilatatie cu balon, dar necesita tratamente repetate la intervale de 6-12 luni din cauza eficacitatii limitate in timp.

●          Miotomie Heller - Aceasta interventie presupune sectionarea fibrelor musculare circulare ale SEI pentru a facilita relaxarea acestora. Procedura poate fi efectuata prin tehnici clasice sau laparoscopic. Un dezavantaj major este riscul crescut de reflux esofagian postoperator, care poate fi mitigat prin adaugarea unei fundoplicaturi partiale.

●          Miotomie perorala endoscopica (POEM) - O tehnica minim invaziva ce permite sectionarea fibrelor musculare ale SEI printr-o abordare endoscopica. Aceasta procedura moderna este din ce in ce mai preferata datorita caracterului sau minim invaziv si eficacitatii ridicate. Fiecare optiune de tratament vine cu avantajele si limitarile sale, decizia finala depinzand de evaluarea amanuntita a fiecarui caz in parte de catre un specialist gastroenterolog.

Diagnosticul afectiunii

Printre principalele metode de diagnostic se numara tranzitul baritat esofagian, manometria esofagiana si endoscopia digestiva superioara.Tranzitul baritat esofagian este un test imagistic in care pacientul ingereaza o substanta baritata cu textura argiloasa. Aceasta opacifiaza esofagul, permitand vizualizarea acestuia cu ajutorul razelor X.

In cazul acalaziei, se observa o ingustare caracteristica la nivelul sfincterului esofagian inferior, descrisa adesea ca un "cioc de pasare". Absenta miscarilor peristaltice in partea inferioara a esofagului ofera indicii suplimentare importante. Manometria esofagiana este considerata testul standard pentru diagnosticarea acalaziei. Prin introducerea unui cateter nazal in esofag, se masoara activitatea musculara si presiunea sfincterului esofagian inferior. 

In cazul acalaziei, peristaltica este diminuata sau absenta in esofagul distal, iar presiunile inregistrate sunt anormal de ridicate, sugerand incapacitatea sfincterului de a se relaxa corespunzator in timpul inghitirii. Endoscopia digestiva superioara permite o inspectare directa a esofagului si stomacului prin introducerea unui tub flexibil echipat cu o camera video si o sursa de lumina. Aceasta investigatie ofera o vizualizare clara a posibilelor blocaje si permite colectarea de probe pentru biopsie in cazul suspiciunii de leziuni maligne.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;

Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;

Articole similare
Capsula endoscopica: Ce este si cand se recomanda in diagnosticarea bolilor digestive Capsula endoscopica: Ce este si cand se recomanda in diagnosticarea bolilor digestive

Capsula endoscopica reprezinta o avansare semnificativa in tehnologia medicala, oferind o metoda moderna si minim invaziva pentru explorarea detaliata a tractului digestiv. Aceasta capsula, comparabila ca dimensiune cu un comprimat de vitamine, este dotata cu una sau doua camere video, care capteaza imagini in timp ce traverseaza esofagul, stomacul, intestinul subtire si colonul. Lumina necesara vizualizarii este furnizata de surse proprii de iluminare, iar energia este asigurata de o baterie incorporata. Procesul incepe odata cu ingestia capsulei, care trece dincolo de stomac in aproximativ 30 de minute si parcurge intregul intestin subtire in jur de 4-5 ore. 

23 decembrie 2024
Edited 23 decembrie 2024
citește articolul
Sindromul Sheehan: Simptomele bolii, cum apare afectiunea, ce metode de tratament exista Sindromul Sheehan: Simptomele bolii, cum apare afectiunea, ce metode de tratament exista

Ingrijirea medicala avansata in obstetrica a redus semnificativ incidenta necrozei pituitare postpartum in tarile dezvoltate, transformand-o intr-o raritate. Cu toate acestea, aceasta afectiune continua sa reprezinte o problema serioasa in tarile in curs de dezvoltare, fiind o cauza importanta de hipopituitarism. Necroza pituitara este adesea declansata de hemoragii severe in timpul sau imediat inainte de nastere. In aceste momente critice, alimentarea cu sange a glandei pituitare, care este deja marita, este drastic redusa, mai ales din cauza vasospasmelor care provoaca o scadere acuta a volumului circulant. Dimensiunea crescuta a glandei si presiunea redusa in sistemul venos portal contribuie la vulnerabilitatea acesteia la hipoperfuzie si, in final, la infarct.

5 decembrie 2024
Edited 5 decembrie 2024
citește articolul
Punctia lombara: Cand se recomanda, ce boli pot fi depistate cu ajutorul acestei interventii Punctia lombara: Cand se recomanda, ce boli pot fi depistate cu ajutorul acestei interventii

Punctia lombara, cunoscuta si sub numele de punctie spinala, este o metoda diagnostica folosita frecvent pentru a colecta lichid cefalorahidian direct din canalul spinal. Aceasta tehnica a fost introdusa in practica medicala de catre chirurgul german Heinrich Quincke, la finalul secolului al XIX-lea, marcand un progres semnificativ in domeniul medical. Cu toate ca este considerata o procedura relativ invaziva, punctia lombara este recunoscuta drept standardul de aur in diagnosticarea unor afectiuni serioase precum meningita, hemoragia subarahnoidiana si diverse alte conditii neurologice. 

20 noiembrie 2024
Edited 20 noiembrie 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.