Acidul acetilsalicilic: beneficii si riscuri ale utilizarii pe termen lung
Timp de multi ani, s-a presupus ca administrarea unei doze mici de aspirina zilnica a fost o modalitate buna de a preveni accidentele vasculare cerebrale sau atacurile de cord sau de a proteja sanatatea inimii. Cu toate acestea, in timp, mai multe studii au aratat ca acest obicei ar putea provoca complicatii grave, inclusiv un risc crescut de sangerare interna. Aceste riscuri sunt acum recunoscute in noile recomandari despre cine ar trebui (si cine nu ar trebui) sa ia zilnic aspirina.
Aspirina este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) care are proprietati anticoagulante si analgezice. Este utilizata in principal pentru tratarea durerii si a inflamatiei, dar si pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale (AVC), a atacurilor de cord si a altor afectiuni cardiovasculare. Nu incepeti sa luati o doza mica de aspirina zilnica daca:
Nu ati avut niciodata probleme sau evenimente legate de inima, cum ar fi un stent sau un atac de cord.
Aveti un risc crescut de sangerare.
Aveti peste 60 de ani si nu luati aspirina zilnic.
Specialistii afirma faptul ca majoritatea oamenilor care nu au avut niciodata un eveniment legat de sanatatea inimii nu ar trebui sa ia aspirina pentru prevenirea afectiunilor cardiace. Aceste noi linii directoare vin un pic mai aproape de ceea ce toata lumea a recomandat de foarte mult timp.
Intr-adevar, aceste noi recomandari nu vin de nicaieri, ci de la medici cu experienta. Medicii au inceput sa fie mult mai precauti in ceea ce priveste recomandari pentru utilizarea aspirinei ca tratament preventiv. In 2019, Colegiul American de Cardiologie a lansat, de asemenea, propriile orientari revizuite. In acel moment, profesionistii au recomandat ca aspirina sa nu fie utilizata in mod obisnuit pentru prevenirea bolilor de inima la adultii de orice varsta cu risc crescut de sangerare sau la adultii cu varsta peste 70 de ani.
Este sigur sa luati aspirina zilnic?
Numai in anumite cazuri afirma medicii si doar daca aveti boli de inima preexistente sau aveti un risc ridicat de a dezvolta o problema legata de inima - si numai dupa ce ati vorbit cu medicul curant.
Majoritatea oamenilor nu ar trebui sa ia aspirina, deoarece riscul de sangerare contrabalanseaza aproape orice beneficiu in cazul unui atac de cord sau accident vascular cerebral, potrivit expertilor. Poate aparea si o sangerare, care poate fi in tractul gastro-intestinal sau, chiar mai grav, sangerarea poate aparea in creier. Cei mai multi specialisti recomanda persoanelor cu varsta cuprinsa intre 40 si 59 de ani care nu au probleme cardiace anterioare sa discute cu medicul lor daca administrarea zilnica a aspirinei este potrivita pentru ei.
Cu toate acestea, medicii subliniaza ca varsta nu este cel mai bun indicator pentru determinarea utilizarii aspirinei. In schimb, este mult mai important sa luati in considerare daca ati avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral in trecut sau daca aveti probleme cardiace pre-existente, cum ar fi boala coronariana. Aspirina administrata pe termen lung nu contribuie la obtinerea unei sanatati optime, deoarece exista dovezi ca pentru pacientii care nu au avut niciodata un eveniment cardiovascular, administrarea zilnica de aspirina prezinta la fel de multe riscuri ca si beneficiile.
Persoanele care au fost diagnosticate cu boli de inima ar trebui sa ia in continuare o doza mica de aspirina zilnica, definita ca o doza care este de obicei de 81 miligrame. (O doza normala de aspirina este, in general, de 325 miligram per pastila.) Acest lucru se datoreaza faptului ca aspirina are efecte anti-trombocite, anti-coagulare, care pot ajuta la mentinerea in stare optima a arterelor pacientilor care au suferit interventii la nivelul inimii, motiv pentru care se pare ca aspirina este mai benefica celor care deja boli de inima.
Trombocitele joaca un rol cheie in coagulare, iar apirina este un agent antiplachetar foarte puternic, deoarece inhiba permanent capacitatea trombocitelor de a se lipi impreuna printr-un anumit mecanism de aderenta. De aceea, este util in prevenirea secundara, unde riscurile sunt foarte mari.
In plus fata de ameliorarea durerii, scaderea febrei si reducerea inflamatiei, aspirina poate preveni formarea cheagurilor de sange. Cheagurile de sange, principala cauza a atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale, se formeaza atunci cand o placa (colesterol si alte substante depozitate pe peretii arterelor) se rupe si corpul incearca sa contina daunele prin crearea unui cheag. Atunci cand arterele sunt deja ingustate de acumularea placii, un cheag poate bloca un vas de sange si poate opri fluxul de sange catre creier sau inima.
Administrarea unei doze regulate de aspirina diminueaza capacitatea sangelui de a se aduna impreuna in cheaguri prin tintirea celor mai mici celule sanguine ale organismului. In timp ce calitatea aspirinei de a subtia sangele poate preveni atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale, va poate pune, de asemenea, la un risc mai mare pentru alte evenimente daunatoare.
Efectele secundare ale aspirinei
Cel mai grav efect secundar al administrarii aspirinei este un risc crescut de sangerare. Studiile au constatat un risc mai mare de hemoragie in tractul gastro-intestinal superior. Un alt studiu a sugerat ca adultii sanatosi in varsta care iau zilnic aspirina au avut un risc crescut de deces din orice cauza, inclusiv cancer. Alte riscuri asociate utilizarii aspirinei pe termen lung:
Hemoragiile cerebrale, deoarece aspirina poate subtia sangele si poate creste riscul de hemoragie cerebrala.
Rezistenta la aspirina, care poate aparea dupa o perioada lunga de utilizare, ceea ce poate reduce eficacitatea aspirinei in prevenirea accidentelor vasculare cerebrale si a atacurilor de cord.
In 2018, cercetatorii au publicat rezultatele unui studiu de cinci ani care a implicat aproape 20.000 de adulti sanatosi in varsta de peste 70 de ani, care au luat fie 100 mg de aspirina in fiecare zi, fie o pastila placebo. Rezultatul? Ei au descoperit ca grupul care a luat aspirina a avut o rata mai mare de sangerare, fara a avea beneficii cardiovasculare. Acesta a fost un studiu de inalta calitate, efectuat ca un studiu randomizat.
Se poate lua zilnic aspirina?
Depinde de fiecare caz, practic, totul se reduce la faptul daca aveti un risc ridicat de a avea o problema legata de inima - factori ar putea include hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, a fi fumator sau a avea diabet - si istoricul medical anterior. Daca ati avut un atac de cord, un stent, o interventie chirurgicala de bypass sau o alta manifestare a bolii coronariene, atunci aspirina este recomandata pentru a preveni un eveniment recurent, potrivit specialistilor in cardiologie.
Ceea ce cu siguranta nu ar trebui sa faceti este sa opriti sau sa incepeti sa luati aspirina fara a va consulta mai intai medicul. Nimic in medicina nu este vreodata alb-negru, iar ingrijirea individualizata este intotdeauna o idee buna. Discutati cu medicul dumneavoastra pentru a afla daca este necesar sa luati aspirina.
Cum se efectueaza o angiografie?
Inainte de procedura de angiografie, persoana este rugata sa se abtina de la a manca si a bea in ultimele 12 de ore. Pentru procedura, persoana se afla pe o masa cu raze X (una prin care razele X pot trece cu usurinta). Deoarece masa poate fi inclinata, curelele sunt plasate pe piept si pe picioare. Camerele cu raze X sunt pozitionate dupa cum este necesar. Electrozii sunt plasati in piept pentru a monitoriza inima, iar tensiunea arteriala si concentratiile de oxigen sunt, de asemenea, monitorizate.
Dupa injectarea unui anestezic local, medicul face o mica incizie, de obicei in zona inghinala si, uneori, in brat. Un tub subtire, flexibil (numit cateter) este apoi introdus, de obicei, intr-o artera si introdus prin vasele de sange in zona evaluata. Cand cateterul este in locul potrivit, se injecteaza un mediu de contrast radiopac (un lichid care contine iod si poate fi vazut pe imaginea cu raze X, acest lichid este denumit si ”substanta de contrast”). Materialul de contrast curge prin vasele de sange si le evidentiaza, pentru ca medicii sa observe cu usurinta eventualele probleme. Imaginile apar pe un ecran video si sunt inregistrate. Astfel, medicul poate evalua structura vaselor de sange si poate identifica orice anomalii prezente.
Tu ai folosit vreodata acest tip de analiza?
Bibliografie:
1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;
2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;
3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;
4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;
5. Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
6. Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;