Angiografia: Cand se recomanda si de ce
Cum se efectuează o angiografie?
Inainte de procedura de angiografie, persoana este rugata sa se abtina de la a manca si a bea in ultimele 12 de ore. Pentru procedura, persoana se afla pe o masa cu raze X (una prin care razele X pot trece cu usurinta). Deoarece masa poate fi inclinata, curelele sunt plasate pe piept si pe picioare. Camerele cu raze X sunt pozitionate dupa cum este necesar. Electrozii sunt plasati in piept pentru a monitoriza inima, iar tensiunea arteriala si concentratiile de oxigen sunt, de asemenea, monitorizate.
Dupa injectarea unui anestezic local, medicul face o mica incizie, de obicei in zona inghinala si, uneori, in brat. Un tub subtire, flexibil (numit cateter) este apoi introdus, de obicei, intr-o artera si introdus prin vasele de sange in zona evaluata. Cand cateterul este in locul potrivit, se injecteaza un mediu de contrast radiopac (un lichid care contine iod si poate fi vazut pe imaginea cu raze X, acest lichid este denumit si ”substanta de contrast”). Materialul de contrast curge prin vasele de sange si le evidentiaza, pentru ca medicii sa observe cu usurinta eventualele probleme. Imaginile apar pe un ecran video si sunt inregistrate. Astfel, medicul poate evalua structura vaselor de sange si poate identifica orice anomalii prezente.
Un sedativ intravenos este de obicei administrat inainte de angiografie pentru a ajuta persoana sa se relaxeze si sa ramana calma, desi individul ramane constient in timpul procedurii. In acest timp, persoana poate fi rugata sa respire adanc, sa-si tina respiratia sau sa tuseasca. Persoana trebuie sa raporteze orice disconfort pe care il simte. Angiografia poate dura de la mai putin de o ora la mai multe ore, in functie de zona corpului care este evaluata si de tipul de examinare sau procedura care se efectueaza.
Daca un cateter este introdus intr-o artera, locul de punctie trebuie comprimat constant timp de 10 pana la 20 minute dupa ce toate instrumentele sunt indepartate. Compresia reduce sangerarea si vanataile. Alternativ, un dispozitiv de inchidere mic poate fi utilizat pentru a sigila gaura din vasul de sange. De asemenea, persoana poate fi nevoita sa se intinda timp de cateva ore dupa procedura pentru a preveni sangerarea. Foarte rar este necesar sa petreceti noaptea in spital. Este recomandat sa va odihniti pentru restul zilei si beti multe lichide, pentru a favoriza eliminarea substantei de contrast din organism.
Angiografia utilizeaza raze X pentru a produce imagini detaliate ale vaselor de sange. Este uneori numita angiografie conventionala pentru a o distinge de angiografia tomografica computerizata (CT) si angiografia prin rezonanta magnetica nucleara. In timpul angiografiei, medicul poate trata, de asemenea, anomalii ale vaselor de sange. Acest test, desi invaziv, este relativ sigur. Aceasta analiza poate furniza imagini statice sau filme. Cand se recomanda aceasta metoda de investigatie si analiza medicala si ce trebuie sa stim inaine de aceasta procedura descopera in acest material.
Cum se efectuează o angiografie?
Inainte de procedura de angiografie, persoana este rugata sa se abtina de la a manca si a bea in ultimele 12 de ore. Pentru procedura, persoana se afla pe o masa cu raze X (una prin care razele X pot trece cu usurinta). Deoarece masa poate fi inclinata, curelele sunt plasate pe piept si pe picioare. Camerele cu raze X sunt pozitionate dupa cum este necesar. Electrozii sunt plasati in piept pentru a monitoriza inima, iar tensiunea arteriala si concentratiile de oxigen sunt, de asemenea, monitorizate.
Dupa injectarea unui anestezic local, medicul face o mica incizie, de obicei in zona inghinala si, uneori, in brat. Un tub subtire, flexibil (numit cateter) este apoi introdus, de obicei, intr-o artera si introdus prin vasele de sange in zona evaluata. Cand cateterul este in locul potrivit, se injecteaza un mediu de contrast radiopac (un lichid care contine iod si poate fi vazut pe imaginea cu raze X, acest lichid este denumit si ”substanta de contrast”). Materialul de contrast curge prin vasele de sange si le evidentiaza, pentru ca medicii sa observe cu usurinta eventualele probleme. Imaginile apar pe un ecran video si sunt inregistrate. Astfel, medicul poate evalua structura vaselor de sange si poate identifica orice anomalii prezente.
Un sedativ intravenos este de obicei administrat inainte de angiografie pentru a ajuta persoana sa se relaxeze si sa ramana calma, desi individul ramane constient in timpul procedurii. In acest timp, persoana poate fi rugata sa respire adanc, sa-si tina respiratia sau sa tuseasca. Persoana trebuie sa raporteze orice disconfort pe care il simte. Angiografia poate dura de la mai putin de o ora la mai multe ore, in functie de zona corpului care este evaluata si de tipul de examinare sau procedura care se efectueaza.
Daca un cateter este introdus intr-o artera, locul de punctie trebuie comprimat constant timp de 10 pana la 20 minute dupa ce toate instrumentele sunt indepartate. Compresia reduce sangerarea si vanataile. Alternativ, un dispozitiv de inchidere mic poate fi utilizat pentru a sigila gaura din vasul de sange. De asemenea, persoana poate fi nevoita sa se intinda timp de cateva ore dupa procedura pentru a preveni sangerarea. Foarte rar este necesar sa petreceti noaptea in spital. Este recomandat sa va odihniti pentru restul zilei si beti multe lichide, pentru a favoriza eliminarea substantei de contrast din organism.
Care este scopul angiografiei?
Angiografia este utilizata pentru a examina vasele de sange in zonele cheie ale corpului, cum ar fi:
Creier
Gat
Inima
Piept
Abdomen (rinichi si ficat)
Pelvis
Picioare si brate
Totodata, medicii mai folosesc procedura pentru urmatoarele situatii:
Identifica anomalii, cum ar fi anevrisme, in aorta, atat in piept, cat si in abdomen sau in alte artere.
Detecta placile aterosclerotice in artera carotida a gatului, deoarece acest lucru poate limita fluxul sanguin catre creier si poate provoca un accident vascular cerebral.
Identificarea unei malformatii arteriovenoase in interiorul creierului sau in alta parte.
Detectarea placilor care au cauzat ingustarea arterelor la picioare
Detectarea prezentei bolii in artere la rinichi sau vizualizarea fluxul sanguin
Ghidarea medicilor pentru a remedia vasele de sange bolnave
Detectarea leziunilor la una sau mai multe artere ale gatului, pieptului, abdomenului, pelvisului sau membrelor
Evaluarea detaliilor de la nivelul arterelor care transporta sange. Angiografia se face pentru a evalua tumorilor inainte de operatie sau alte proceduri, cum ar fi chemoembolizarea sau radioterapia interna selectiva
Identificarea unei disectii dentificati sau a unei divizari a aortei in piept sau abdomen sau intr-una dintre ramurile sale principale.
Aratarea gradului si severitatea bolii coronariene si efectele acesteia, planificarea unei interventii, cum ar fi chirurgia by-pass coronarian si plasarea stentului.
Examinarea arterelor din plamani pentru embolie pulmonara
Observarea anomaliilor congenitale la nivelul vaselor de sange, in special la nivelul arterelor copiilor (de exemplu malformatii ale inimii sau ale altor vase de sange din cauza defectelor congenitale).
Evaluarea stenozei si a obstructiilor vaselor (de exemplu, cheaguri in plamani).
Angiografia se face pentru a diagnostica problemele vaselor de sange din creier, cum ar fi anevrismul, malformatia vasculara, vasculita sau ingustarea arterelor din creier. De asemenea, poate fi necesar sa se evalueze arterele capului si gatului inainte de o interventie chirurgicala, sa se evalueze fluxul de sange catre o tumoare sau sa se detecteze un cheag care ar fi putut provoca un accident vascular cerebral.
Care sunt afecțiunile în care este necesară efectuarea unei angiografii?
O angiografie se face atunci cand se doreste examinarea si studierea vaselor de sange (artere sau vene) pentru oricare dintre aceste probleme:
Obstructia partiala sau completa a vasului de sange: Orice artera sau vena poate avea o obstructie, iar cea mai frecventa cauza este formarea placilor de colesterol. Unele dintre consecintele acestei tulburari sunt infarctul cardiac, cerebral, dar orice organ poate fi afectat in functie de vasul de sange obstructionat;
Sangerare interna: Uneori nu este usor sa se identifice punctul in care apare pierderea de sange, iar angiografia permite obserbarea rupturii arterei sau venei prin care se scurge contrastul radiologic;
Identificarea tumorii: O angiografie poate ajuta la localizarea tumorilor maligne, deoarece circulatia in ele este foarte neregulata si poate fi vazuta prin intermediul acestei investigatii;
Stenoza arteriala: Stenoza este o ingustare a arterelor care depinde direct de intregul vas, spre deosebire de obstructii, care apar prin formarea obstacolelor in interior. Una dintre cele mai frecvente si importante stenoze este stenoza arterei renale;
Malformatie arteriala: Studiul angiografic permite vizualizarea ramurilor arterelor, care pot fi uneori dezorganizate si slabe. Aceste anomalii pot fi prezente de la nastere sau pot aparea pe tot parcursul vietii;
Planificarea chirurgiei: In unele situatii speciale, este necesar sa se efectueze o angiografie pentru a studia anatomia circulatiei sangelui in zona care urmeaza sa fie operata, desi in prezent se utilizeaza foarte putin, datorita dezvoltarii tomografiei axiale computerizate (CT);
Boala Buerger: In aceasta patologie arterele bratelor si picioarelor sufera de reactii fibrotice care le deformeaza, impiedicand astfel fluxul sanguin. Cauza sa principala este tutunul, iar angiografia permite vizualizarea formelor caracteristice ale arterelor in forma de tirbuson;
Bibliografie:
1. Fleischmann D, Chin AS, Molvin L, Wang J, Hallett R. Computed Tomography Angiography: A Review and Technical Update. 2016 Jan;
2. Hartung MP, Grist TM, François CJ. Magnetic resonance angiography: current status and future directions. J Cardiovasc Magn Reson. 2011;
3. Campens L, Demulier L, De Groote K, Vandekerckhove K, De Wolf D, Roman MJ, Devereux RB, De Paepe A, De Backer J. Reference values for echocardiographic assessment of the diameter of the aortic root and ascending aorta spanning all age categories. Am J Cardiol. 2014 Sep 15;
4. Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 1995 Apr 01;
5. Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
6. Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
7. Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
8. Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
9. Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;
10. Cigarroa RG, Lange RA, Williams RH, Hillis LD. Dosing of contrast material to prevent contrast nephropathy in patients with renal disease. Am J Med. 1989 Jun;
11. Gurm HS, Dixon SR, Smith DE, Share D, Lalonde T, Greenbaum A, Moscucci M., BMC2 (Blue Cross Blue Shield of Michigan Cardiovascular Consortium) Registry. Renal function-based contrast dosing to define safe limits of radiographic contrast media in patients undergoing percutaneous coronary interventions. J Am Coll Cardiol. 2011 Aug 23;
![[DEC] [SPRING][Cadou][Stada] Pin eticheta](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-cadou-rotund_5.png)
