Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Arteriografia periferica: Ce este si cand se recomanda pentru diagnosticarea si tratarea bolilor vasculare

Arteriografia periferica: Ce este si cand se recomanda pentru diagnosticarea si tratarea bolilor vasculare

Postat in: Info sanatate
Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 9 ianuarie 2025 Ultima actualizare: 9 ianuarie 2025

Arteriografia periferica reprezinta o tehnica radiologica esentiala in evaluarea starii arterelor, oferind o imagine detaliata a vaselor sanguine care nu sunt vizibile prin metode radiografice conventionale. Procedura consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul circulator, permitand vizualizarea precisa a arterelor si identificarea eventualelor anomalii, cum ar fi stenozele sau obstructiile. Aceasta metoda diagnostic este deosebit de utila in examinarea arterelor care iriga creierul (arterele carotide), rinichii (arterele renale) si membrele inferioare, jucand un rol esential in detectarea conditiilor care pot reduce sau intrerupe fluxul sanguin, provocand ischemie la nivelul tesuturilor afectate.

Exista doua tipuri principale de arteriografie: globala si selectiva. Arteriografia globala, sau aortografia, implica injectarea substantei de contrast in aorta principala, in timp ce arteriografia selectiva se concentreaza pe artere specifice, cum ar fi artera renala, prin injectarea directa in ramura respectiva. Imaginile obtinute, denumite angiograme, ofera o vizualizare clara a starii arterelor, facilitand diagnosticarea precisa a diferitelor afectiuni periferice. Aceasta metoda avansata de diagnosticare este esentiala pentru identificarea precoce si tratamentul adecvat al bolilor vasculare, asigurand o ingrijire medicala optima.

Tipuri de arteriografie periferica

Aceasta procedura medicala sofisticata se adapteaza in functie de specificul zonei investigata, fiind clasificata in mai multe categorii:

  •  Arteriografia membrelor inferioare: Aceasta vizeaza arterele din picioare si gambe, fiind indispensabila in detectarea afectiunilor care afecteaza circulatia sangelui in aceasta zona.
  • Arteriografia membrelor superioare sau a arterei subclavii: Se concentreaza pe arterele care asigura vascularizatia bratelor si mainilor, esentiala pentru functionarea optima a acestor membre.
  • Arteriografia renala: Are ca obiectiv arterele renale, oferind informatii importante despre modul in care sangele ajunge la rinichi, organ esential in filtrarea si eliminarea deseurilor din organism.
  • Aortografia: Aceasta procedura se axeaza pe artera aorta, cea mai mare artera din corp, esentiala in distributia sangelui oxigenat catre diversele organe.

Fiecare tip de arteriografie periferica este adaptat pentru a oferi o imagine detaliata a starii vaselor de sange in zonele specifice, fiind un instrument valoros in diagnosticarea si tratamentul afectiunilor vasculare.

Principalele avantaje ale acestei tehnici radiologice

Arteriografia ofera specialistilor unelte esentiale pentru diagnosticarea si tratamentul eficient al bolilor vasculare periferice. Aceasta tehnica se distinge prin capacitatea sa de a genera imagini de inalta rezolutie ale vaselor de sange, ceea ce permite medicilor sa detecteze cu acuratete si sa inteleaga complexitatea problemelor vasculare. Unul dintre cele mai notabile avantaje ale arteriografiei periferice este acuratetea diagnosticului pe care il furnizeaza. Detaliile fine pe care le evidentiaza fac posibila identificarea precisa a obstructiilor sau a altor anomalii vasculare, contribuind semnificativ la elaborarea unui plan de tratament personalizat si eficient.

In situatiile in care interventia chirurgicala devine necesara, arteriografia periferica joaca un rol foarte important in pregatirea si ghidarea chirurgilor. Aceasta le ofera o perspectiva detaliata asupra retelei vasculare, asistandu-i in navigarea cu precizie si evitarea potentialelor complicatii pe parcursul procedurilor chirurgicale complexe. Arteriografia periferica este valoroasa pentru monitorizarea pacientilor post-tratament. Prin repetarea procedurii, medicii pot evalua progresul terapiei, identifica orice semne de recidiva sau modificari in starea vaselor de sange, asigurand astfel o ingrijire continua si adaptata evolutiei bolii.

Inainte, in timpul si dupa procedura de arteriografie periferica

Procesul incepe cu alegerea locului de punctie, fie in artera femurala situata la nivelul inghinal, fie in artera radiala la brat sau antebrat, in functie de zona ce trebuie investigata. Utilizand tehnici imagistice avansate, medicul cardiolog introduce un cateter prin artera, ghidandu-l cu atentie spre zonele de interes. Odata ajuns la destinatie, se injecteaza o substanta de contrast, bazata pe iod, pentru a evidentia parcursul sangelui prin artere si a detecta orice anomalii, cum ar fi stenozele sau ocluziile. Prepararea pacientului pentru aceasta procedura este esentiala. Se recomanda evitarea alimentelor si lichidelor in ziua interventiei, iar accesoriile personale, cum ar fi ochelarii sau bratarile, trebuie inlaturate. 

In sala de angiografie, pacientul este pozitionat pe masa speciala, mentinand sterilitatea zonei de interventie. Anestezia locala, de obicei cu xilina 1%, minimizeaza disconfortul pacientului, care ramane constient si poate comunica cu echipa medicala.Daca, pe parcursul arteriografiei, se descopera obstructii ale fluxului sanguin, medicul poate opta pentru efectuarea unei angioplastii cu balon, cu posibilitatea de a introduce un stent, pentru a restabili circulatia adecvata a sangelui catre tesuturi.  Finalizarea procedurii presupune indepartarea cateterului si aplicarea unei presiuni pe zona de punctie pentru a preveni sangerarile, urmata de un pansament compresiv ce trebuie mentinut timp de 24 de ore.

Recuperarea implica repaus la pat pentru cateva ore, cu restrictii de miscare specifice zonei intervenite, iar pacientul poate fi externat in ziua urmatoare, dupa evaluarea de catre medic. Este important de stiut ca, desi arteriografia este o procedura invaziva si implica anumite riscuri minime, consimtamantul informat al pacientului este obligatoriu inainte de efectuarea acesteia. Aceasta investigatie ofera informatii valoroase pentru stabilirea unui tratament adecvat in cazul problemelor circulatorii arteriale.

Posibile riscuri si contraindicatii

Desi este larg recunoscuta pentru eficienta si siguranta sa, procedura nu este lipsita de riscuri. Printre acestea se numara reactiile adverse la substanta de contrast utilizata, posibilele sangerari sau formarea de hematoame la locul de insertie a cateterului, infectiile, precum si complicatiile vasculare, inclusiv ruperea arterelor sau formarea de trombi. Exista si anumite contraindicatii care trebuie luate in calcul. Persoanele cu alergii cunoscute la substanta de contrast sau cu afectiuni renale preexistente sunt considerate a fi la risc crescut, necesitand evaluari atente sau chiar alternative la procedura.

Cu toate aceste precautii, beneficiile arteriografiei in evaluarea si interventia asupra bolilor vasculare periferice adesea depasesc riscurile. Oferind o imagine clara a starii vaselor de sange, acesta permite medicilor sa elaboreze planuri de tratament precise si eficiente. In ciuda riscurilor si contraindicatiilor posibile, arteriografia periferica ramane o unealta importanta in lupta impotriva bolilor vasculare, jucand un rol cheie in mentinerea sanatatii sistemului circulator.

Bibliografie:

Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;

Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;

Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;

Articole similare
Sindromul Laron: Cauze si optiuni de tratament pentru aceasta boala rara Sindromul Laron: Cauze si optiuni de tratament pentru aceasta boala rara

Sindromul Laron, numit si nanismul Laron sau hipopituitarismul ereditar de tip Laron, este o boala genetica rara care afecteaza in principal cresterea si dezvoltarea fizica. Aceasta afectiune este cauzata de mutatii in gena care codifica receptorul hormonului de crestere (GH). Simptomele sindromului Laron includ statura mica, proportii corporale neobisnuite, probleme dentare, dezvoltare sexuala intarziata si un risc crescut de diabet si alte probleme metabolice.

26 august 2024
Edited 26 august 2024
citește articolul
Sindromul Gilbert: Cum apare, simptome, metode de tratament Sindromul Gilbert: Cum apare, simptome, metode de tratament

Icterul este un termen folosit pentru a descrie o nuanta galbena a pielii si a albului ochiului. Culoarea pielii si a albului ochilor variaza in functie de nivelurile de bilirubina, un material rezidual acumulat in sange. Atunci cand apare icterul poate fi asociat cu sindromul Gilbert.

2 februarie 2023
Edited 2 februarie 2023
citește articolul
Sindromul lui Adam-Stokes: Cum apare si cum se poate evita Sindromul lui Adam-Stokes: Cum apare si cum se poate evita

Sindromul lui Adam-Stokes este de fapt un accident neurologic cauzat de o diminuare brusca a irigarii cerebrale. Sindromul lui Adam-Stokes atinge mai ales barbatii trecuti de varsta de 50 ani.

11 iulie 2022
Edited 13 ianuarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.