Astmul Bronsic : Simptome, cauze, tratament, preventie
Conform celor mai recente studii, astmul afecteaza aproximativ 300 de milioane de oameni la nivel mondial. De cele mai multe ori, afectiunea se instaleaza in copilarie, dar poate sa se manifeste la orice varsta. Astmul este o conditie medicala incurabila, o boala inflamatorie a cailor respiratorii. Inflamarea cailor respiratorii le face deosebit de sensibile la diversi factori si predispune la declansarea reactiilor alergice. Totodata, apare obstructia acestora care ingreuneaza fluxul de aer catre si de la plamani, producand episoade recurente de respiratie suieratoare, durere toracica, dispnee si tuse.
Ce este astmul bronșic?
Care sunt cauzele?
Care sunt simptomele?
Cum se stabileste un diagnostic si tipuri de astm?
Cum se trateaza si cum se poate preveni?
Ce este astmul bronsic?
Astmul bronsic este considerat de catre multi specialisti o boala cronica. Practic astmul este o afectiune de lunga durata a cailor respiratorii superioare. Acestea sufera o inflamatie permanenta care, in anumite situatii, poate ingreuna respiratia si afecteaza fluxul de oxigen care ajunge in organism si modul in care se oxigeneaza creierul. Cum afecteaza astmul tractul respirator? Caile respiratorii devin atat de inguste, incat aerul nu se mai poate misca liber si are blocaje. In momentele acute, respiratia este suieratoare, uneori, insotita de o stare de panica si de o scadere a saturatiei de oxigen din sange si da totodata senzatia de sufocare in cazuri extreme, simptome asemanatoare unei persoane care sufera un soc anafilactic.
Din pacate, boala nu are un remediu, dar exista solutii care pot ameliora rapid simptomele, in fazele acute, astfel ca, in perioadele de acalmie, se elimina complet manifestarea suferintei, iar viata celor suferinzi este normala. Numarul celor care au astm este in continua crestere, la nivel mondial.
Care sunt cauzele?
Unii considera ca o cauza o reprezinta poluarea si factorii toxici din mediul inconjurator, dar si igiena generala din ce in ce mai buna. In mod paradoxal, astmul ar putea fi provocat de faptul ca, in primii ani de viata, copii fac mai putine infectii, ceea ce are ca efect pe termen lung un sistem imunitar slab dezvoltat, fapt care ar putea reprezenta un factor de risc pentru instalarea astmului.
De obicei, astmul apare in copilarie, dar poate afecta, pentru prima data, persoane de orice varsta. La copii, incidenta este mai mare in cazul baietilor, dar la varsta adulta, apare mai des la femei. Astmul este totuna cu astmul bronsic, aceasta fiind denumirea pentru cel mai frecvent tip de astm. Daca nu este mentionata o forma clinica particulara, referintele care se fac la astm au in vedere astmul bronsic.
Pentru declansarea astmului sunt incriminati foarte multi factori, de la predispozitia genetica pana la fumul de tigara.
Alergiile – majoritatea bolnavilor de astm au un fond alergic; cercetarile arata ca peste 25% din persoanele care sufera de „febra fanului” vor dezvolta si astm. Declansarea reactiilor alergice se manifesta in cele mai multe cazuri prin inflamarea cailor respiratorii, simptom asociat astmului.
importanta masurarii saturatiei de oxigen
Unele alimente și aditivi - sunt al doilea factor declansator al crizelor de astm. Alergiile alimentare pot provoca reactii minore sau severe, care sa puna viata in pericol. In cazul persoanelor care au alergii, astmul face parte din reactiile severe care pun viata in pericol. Cele mai frecvente alimente asociate cu simptomele alergice sunt: ouale, laptele de vaca, arahidele, nucile, soia, graul, pestele, crevetii si crustaceele, unele fructe, dar si conservantii alimentari, in special bisulfitul de sodiu si de potasiu, metabisulfitul de sodiu si de potasiu si sulfitul de sodiu, care sunt utilizati, in mod obisnuit, in procesarea sau prepararea alimentelor. Pe lista se mai afla, ca factor declansator, si monoglutamatul de sodiu.
Fumul de tigara este un factor de risc pentru astm, chiar si pentru nefumatori, daca sunt expusi constant acestuia. De asemenea, copiii ale caror mame fumeaza sunt mult mai expusi afectiunii.
Factorii de mediu – reactiile alergice si astmul sunt adesea rezultatul calitatii aerului respirat, fie ca vorbim de poluare sau chiar de schimbarile atmosferice.
Astmul poate fi indus de exercitii fizice. Peste jumatate din persoanele care au astm pot face o criza acuta dupa ce fac sport. Simptomele apar la 15-30 de minute dupa antrenament si dispar in urmatoarele 30-60 de minute. Mai rar, un atac de astm poate sa apara la cateva ore dupa antrenament. Efectuarea unor exercitii mai lente si progresive poate preveni crizele astmatice.
Arsurile la stomac pot declansa astmul. Majoritatea celor care au astm au extrem de frecvent arsuri gastrice severe. Boala de reflux gastroesofagian este un factor declansator pentru crizele de astm. Acizii din stomac pot irita esofagul si, ocazional, pot ajunge la nivelul mucoaselor cailor respiratorii, ceea ce duce la o criza acuta de astm. Anumiti doctori considera refluxul gastro-esofagian drept cauza principala a astmului care debuteaza la varsta adulta, in lipsa unui istoric familial de astm, alergii sau bronsita.
Obezitatea – adultii cu indicele de masa corporala intre 25 si 30 sunt cu 38% mai predispusi astmului, fata de persoanele cu greutate normala. Iar daca indicele depaseste 30, riscul se dubleaza.
Perioada sarcinii – studii recente arata ca nasterea prin cezariana creste cu 20% posibilitatea instalarii astmului fata de nasterea normala. De asemenea, fumatul in timpul sarcinii si nasterea prematura scad functia pulmonara, un alt factor determinant.
Stresul este recunoscut pentru rolul negativ pe care il are in declansarea conditiei medicale.
Informatia genetica – este posibil ca 100 de gene sa fie legate de instalarea astmului, desi sunt necesare mai multe date pentru a determina mecanismele care duc la acest lucru. Cifrele arata totusi ca 3 din 5 cazuri sunt mostenite genetic.
Astmul si medicamentele. Exista anumite substante active in anumite medicamente care pot creste sensibilitatea cailor respiratorii si productia de mucus. Acestea sunt: aspirina, unele medicamente cu efect antiinflamator (ibuprofen) si beta-blocante (utilizate pentru tratarea bolilor de inima, a tensiunii arteriale crescute si a glaucomului).
Care sunt simptomele?
Simptomele astmului sunt provocate de obstructia cailor respiratorii si se manifesta prin respiratie suieratoare,
durere toracica, dispnee si tuse. Cand simptomele sunt mai intense decat de obicei si apar neasteptat, bolnavul
resimte un atac de astm. Criza de astm poate fi usoara, moderata, severa si grava, cea din urma punand viata in
pericol.
[product id="2828"]
Cum se stabileste un diagnostic si tipuri de astm?
Tocmai am discutat despre faptul ca cel mai frecvent tip de astm este astmul bronsic, dar exista, in functie de cauzele ce declanseaza crizele, mai multe tipuri de astm si fiecare are propriul diagnostic.
Astmul alergic (sau atopic) este declansat de alergeni precum polenul, animalele de companie si acarienii.
Astmul „sezonier” se manifesta prin crize astmatice doar in anumite perioade din an, cel mai des in timpul sezonului cu explozie de polen sau in perioada ambroziei ori cand este frig.
Astmul profesional este cauzat direct de munca desfasurata, fiind un tip specific de astm alergic. Vorbim aici de persoanele care lucreaza in mine, cariere de piatra, vopsitorii sau folosesc diferiti solventi in curatenie, care lucreaza in spalatorii chimice sau in agricultura si se ocupa de stropirea pomilor cu diferite substante.
Astmul adultului. Cel mai adesea, boala apare in copilarie, dar in unele cazuri, afectiunea debuteaza la varsta adulta. De regula, este vorba despre un astm profesional sau evenimente stresante.
Astmul copilariei afecteaza milioane de copiii. Diagnosticat corect si tratat, starea generala a copilului se imbunatateste, iar foarte des, afectiunea dispare la pubertate. Uneori, adultii care au avut astm in copilarie pot recidiva cu forme severe.
Cum se trateaza si cum se poate preveni
Astmul este o conditie medicala incurabila, iar cand vorbim de tratamentul astmului, ne referim, de fapt, la medicamente si metode de a ameliora simptomele si a controla evolutia afectiunii. Tratamentul medicamentos este recomandat de catre medicul specialist si consta in produse pentru controlarea astmului, cu actiune pe termen lung, medicamente pentru crize, cu actiune de scurta durata, si remedii pentru astmul indus de alergii. Informatii complementare gasiti si in acest material video.
In loc de final, cateva informatii interesante despre respiratia noastra.
1. Paradoxal, avem nevoie sa respiram nu pentru a primi oxigen ci pentru a elimina mai curand dioxidul de carbon din sange care este toxic. Aerul are 21% oxigen si peste 78% azot, iar organismul are nevoie doar de 5%. Totul tine de cantitatea de dioxid de carbon care trebuie evacuat.
2. Respiratia pe gura poate, in timp, crea o micsorare a maxilarului – de aici rezultand dinti strambi (sau o recadere a maxilarului dupa ce aparatul dentar este eliminat). De aceea e important sa invatam sa respiram corect pe nas si daca este nevoie sa facem operatie pentru deviatie de sept.
3. Respiratia pe gura este principala cauza la copiii care sunt peltici, atunci cand vorbesc.
4. Trezitul in timpul noptii pentru a urina este, cel mai probabil, o urmare a respiratiei cu gura deschisa. Respiratia pe gura provoaca micsorarea vezicii urinare, ceea ce face sa se simta ca si cum ai avea nevoie urgent la baie.
5. Cu cat respiri mai des (hiperventilatie) cu atat mai infometat te vei simti si cu atat mai acidic va deveni corpul tau. De aceea e important sa existe un echilibru in procesele respiratorii.
6. Respiratia ar trebui sa se realizeze doar la intensitatea in care puteti tine gura inchisa. Pentru ca e important ca ea sa se realizeze pe nas pentru ca acolo se pot filtra particulele periculoase.
7. in mod natural noi ne schimbam partile pe care dormim aproximativ la fiecare 30 de minute, iar acest lucru se datoreaza in principal echilibrarii respiratiei prin fiecare dintre nari.
8. Nasul are un sistem de filtrare cu 4 etape. Prin respiratia pe gura mergi direct la etapa a 4-a. Acest lucru duce cu usurinta la dureri in gat, amigdalita si chiar infectii ale urechii.
Sursa foto: Shutterstock
Surse documentare:
https://www.webmd.com/asthma/asthmatic-bronchitis-symptoms-treatment
https://www.medicinenet.com/what_is_the_treatment_for_asthmatic_bronchitis/article.htm
Referinte:
1. Adams PF, Hendershot GE, Marano MA., Centers for Disease Control and Prevention/National Center for Health Statistics. Current estimates from the National Health Interview Survey, 1996. Vital Health Stat 10. 1999 Oct;
2. Pulia M, Redwood R, May L. Antimicrobial Stewardship in the Emergency Department. Emerg Med Clin North Am. 2018 Nov;
3. Saust LT, Bjerrum L, Siersma V, Arpi M, Hansen MP. Quality assessment in general practice: diagnosis and antibiotic treatment of acute respiratory tract infections. Scand J Prim Health Care. 2018 Dec;
5. Braman SS. Chronic cough due to acute bronchitis: ACCP evidence-based clinical practice guidelines. Chest. 2006 Jan;
6. Kronman MP, Zhou C, Mangione-Smith R. Bacterial prevalence and antimicrobial prescribing trends for acute respiratory tract infections. Pediatrics. 2014 Oct;
7. Bai L, Su X, Zhao D, Zhang Y, Cheng Q, Zhang H, Wang S, Xie M, Su H. Exposure to traffic-related air pollution and acute bronchitis in children: season and age as modifiers. J Epidemiol Community Health. 2018 May;
8. Wenzel RP, Fowler AA. Clinical practice. Acute bronchitis. N Engl J Med. 2006 Nov 16;
9. Altiner A, Wilm S, Däubener W, Bormann C, Pentzek M, Abholz HH, Scherer M. Sputum colour for diagnosis of a bacterial infection in patients with acute cough. Scand J Prim Health Care. 2009;
10. Ward JI, Cherry JD, Chang SJ, Partridge S, Lee H, Treanor J, Greenberg DP, Keitel W, Barenkamp S, Bernstein DI, Edelman R, Edwards K., APERT Study Group. Efficacy of an acellular pertussis vaccine among adolescents and adults. N Engl J Med. 2005 Oct 13;
11. Smucny J, Becker L, Glazier R. Beta2-agonists for acute bronchitis. Cochrane Database Syst Rev. 2006 Oct 18;
12. Becker LA, Hom J, Villasis-Keever M, van der Wouden JC. Beta2-agonists for acute cough or a clinical diagnosis of acute bronchitis. Cochrane Database Syst Rev. 2015 Sep 03;