Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:00 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Boala polichistica hepatica: cauze, simptome ai optiuni de tratament

Boala polichistica hepatica: cauze, simptome ai optiuni de tratament

Postat in: Info sanatate
Irina Ghiniţă
de , Farmacist
Data publicării: 17 ianuarie 2025 Ultima actualizare: 17 ianuarie 2025

Boala polichistica hepatica este o conditie medicala rara caracterizata prin prezenta multiplelor chisturi pline cu lichid, care se formeaza pe suprafata ficatului. In mod normal, ficatul ar trebui sa aiba o textura neteda si omogena, dar in cazul acestei boli, el incepe sa semene cu un ciorchine de struguri de dimensiuni mari, datorita chisturilor. Desi dimensiunea si numarul chisturilor variaza, acestea pot uneori sa creasca suficient de mult pentru a provoca disconfort si alte probleme de sanatate. Cu toate acestea, este important de mentionat ca multi dintre cei diagnosticati cu aceasta afectiune nu prezinta simptome marcante si isi pot continua viata intr-un mod relativ normal. Boala polichistica hepatica este adesea o afectiune ereditara, ce se transmite in majoritatea cazurilor de la parinti la copii. Cu toate acestea, exista situatii in care boala se manifesta fara antecedente familiale clare de influente genetice. Aceasta patologie poate afecta orice individ, indiferent de sex, dar studiile sugereaza ca femeile sunt predispuse la forme mai severe ale bolii.

Interesant este ca boala polichistica renala este frecvent asociata cu persoanele care au deja rinichi polichistici, iar riscul de a dezvolta aceasta complicatie creste odata cu inaintarea in varsta si progresia afectarii renale. Majoritatea pacientilor nu sunt constienti de prezenta bolii pana nu ating etapa adulta, moment in care chisturile incep sa fie suficient de mari pentru a cauza simptome. Chisturile hepatice variaza considerabil in dimensiuni, diferind de la un pacient la altul si chiar de la un moment la altul in cazul aceluiasi individ. Desi in unele cazuri ficatul isi poate pastra dimensiunile normale, in alte situatii poate sa creasca, un fenomen cunoscut sub denumirea de hepatomegalie. Cu toate acestea, chiar si in prezenta multiplelor chisturi, functia hepatica ramane in mare parte normala si, in majoritatea situatiilor, boala nu pune viata in pericol. Avand in vedere natura ereditara a acestei boli, este important ca persoanele care sunt diagnosticate cu aceasta afectiune sa incurajeze membrii familiei sa se supuna testelor genetice. Aceasta este o masura preventiva importanta, care poate contribui la managementul timpuriu si eficient al bolii.

Simptome asociate cu boala polichistica hepatica

Aceasta patologie se caracterizeaza prin prezenta unor chisturi neregulate care, pe masura ce ficatul se mareste, pot declansa simptome specifice. Printre acestea, cele mai comune sunt balonarea sau umflarea abdomenului, durerea abdominala si o senzatie de plenitudine sau satietate care apare rapid dupa inceperea mesei. De asemenea, pacientii pot experimenta dificultati de respiratie, un simptom cunoscut sub denumirea de dispnee. Desi majoritatea persoanelor cu aceasta boala nu intampina complicatii grave, aproximativ 10% dintre pacienti se confrunta cu probleme mai severe. Complicatiile pot varia de la hemoragia unui chist la infectia acestuia. Mai mult, obstructia ductelor biliare poate conduce la icter, marcand o situatie care necesita interventie medicala prompta. Identificarea timpurie a simptomelor si monitorizarea atenta sunt esentiale pentru gestionarea eficienta a bolii polichistice hepatica si prevenirea complicatiilor sale.

Diagnosticul bolii. La ce trebuie sa fim atenti

Aceasta patologie este strans legata de boala polichistica renala, motiv pentru care pacientii cu aceasta afectiune sunt frecvent evaluati si pentru prezenta chisturilor hepatice. Ecografia abdominala reprezinta metoda principala si eficienta de detectare a chisturilor hepatice. Prin intermediul undelor sonore, aceste formatiuni pot fi vizualizate clar, insa prezenta lor nu confirma neaparat diagnosticul de boala polichistica hepatica, deoarece chisturile pot aparea si in alte boli. Factori precum istoricul familial, varsta pacientului si numarul chisturilor influenteaza diagnosticul acestei afectiuni. Un diagnostic de boala polichistica hepatica este mai probabil daca:

●          Exista un caz in familie si pacientul are sub 40 de ani si cel putin un chist;

●          Exista un caz in familie si pacientul are sub 40 de ani si cel putin trei chisturi;

●          Nu exista istoric familial si pacientul are peste 40 de ani, dar prezinta peste 20 de chisturi hepatice.

Ecografia abdominala, alaturi de factorii demografici si istoricul familial, joaca un rol important in stabilirea diagnosticului acestei boli complexe.

Tratament pentru boala polichistica hepatica

Boala polichistica hepatica nu necesita intotdeauna tratament in absenta simptomelor. Totusi, in cazul in care pacientii experimenteaza disconfort abdominal semnificativ sau alte complicatii, exista mai multe abordari terapeutice disponibile, selectate pe baza simptomelor, localizarii chisturilor si a eventualelor contraindicatii. Pentru simptomele abdominale moderate, utilizarea medicamentelor antialgice poate fi suficienta. In situatii mai complexe, cand chisturile cauzeaza obstructii sau sunt infectate, poate fi necesara interventia medicala mai invaziva. Una dintre optiuni este aspiratia chistului sub ghidaj ecografic sau radiologic, unde un ac sau cateter este folosit pentru drenarea chistului. Aceasta procedura, desi aduce un confort temporar, poate necesita repetare, deoarece chisturile tind sa se refaca. Scleroterapia, aplicata post-aspiratie, poate ajuta in prevenirea reumplerii chisturilor.

Pentru chisturile mari situate pe suprafata ficatului, fenestratia chistica permite indepartarea peretelui chistic, eliminand astfel structura necesara reconstituirii chistului. In cazuri mai severe, cand chisturile sunt localizate intr-o anumita regiune a ficatului, poate fi considerata hepatectomia, care implica rezectia chirurgicala a portiunii afectate din ficat. In cele mai grave situatii, cand calitatea vietii pacientului este profund afectata de dureri severe sau probleme nutritionale, transplantul hepatic poate deveni singura solutie viabila. Aceasta optiune este rezervata cazurilor cu manifestari clinice extrem de severe, avand in vedere complexitatea si riscurile procedurii.

Preventia bolii polichistice hepatice

Boala polichistica hepatica reprezinta o provocare medicala pentru care, din pacate, nu exista multe masuri preventive. Cercetatorii investigheaza anumite medicamente, inclusiv unele statine, care ar putea incetini progresia acestei boli, insa sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma eficacitatea acestora. Daca ati fost diagnosticat recent cu boala polichistica hepatica, este esential sa nu va ingrijorati excesiv. 

Majoritatea pacientilor continua sa duca o viata normala, implicandu-se in activitatile lor obisnuite. Este foarte important sa discutati deschis cu medicul dumneavoastra despre toate aspectele acestei afectiuni si despre modul in care ar putea sa va afecteze viata de zi cu zi. Medicul va poate oferi informatii si sfaturi utile pentru a gestiona eficient boala.

Bibliografie:

Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013; 

Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;

Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;

Articole similare
Dieta DASH: ce este si cum te poate ajuta sa-ti reglezi metabolismul Dieta DASH: ce este si cum te poate ajuta sa-ti reglezi metabolismul

Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) presupune abordari dietetice pentru a opri hipertensiunea arteriala sii este uneori prescrisa de medici pentru a ajuta la tratarea tensiunii arteriale ridicate. Tensiunea arteriala este cantitatea de presiune pe care sangele o plaseaza pe peretii arterelor. Aceasta variaza in mod normal pe tot parcursul zilei, dar daca ramane prea mare, aceasta se numeste hipertensiune arteriala. Tensiunea arteriala ridicata netratata poate duce la boli de inima, accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca congestiva, boala renala si orbire, printre altele.

10 mai 2023
Edited 11 mai 2023
citește articolul
Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund Transaminazele: De ce sunt importante, cum le masuram, ce boli ascund

Transaminazele, cunoscute si sub numele de aminotransferaze, sunt un set de enzime regasite in celulele organelor, cum ar fi inima, ficatul, muschii si rinichii. Functia sa principala este de a cataliza o reactie de transaminare intre un aminoacid si un α-ketacid, care este important in procesul de sinteza al proteinelor.

2 mai 2023
Edited 2 mai 2023
citește articolul
Hepatita serica: vaccinare impotriva acestei boli, ce trebuie sa stii Hepatita serica: vaccinare impotriva acestei boli, ce trebuie sa stii

Vaccinul impotriva hepatitei B este recomandat tuturor sugarilor, tuturor copiilor sau adolescentilor cu varsta sub 19 ani care nu au fost vaccinati. De asemenea, tuturor adultilor cu varsta cuprinsa intre 19 si 59 de ani si adultilor cu varsta de 60 de ani. Chiar si celor care prezinta factori de risc pentru infectia cu hepatita B. Adultii care au 60 de ani sau mai mult fara factori de risc cunoscuti pentru hepatita B pot primi, de asemenea, vaccinul impotriva hepatitei B.

2 mai 2023
Edited 2 mai 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.