Boli asociate cu poluarea aerului: Masuri de protectie, riscuri si repercusiuni asupra organismului
Aerul pe care il respiram joaca un rol esential in mentinerea sanatatii noastre datorita continutului de oxigen, esential pentru procesele metabolice ce sustin viata. Modificarile in compozitia sau calitatea aerului pot avea insa consecinte serioase asupra sanatatii. Poluarea aerului, fie ca este vorba de substante chimice, particule fizice sau agenti biologici, poate deteriora aceste procese importante, ducand la diverse probleme de sanatate, de la afectiuni respiratorii la probleme cardiovasculare.
Poluarea aerului reprezinta o problema grava in tarile industrializate, avand impact direct asupra sanatatii umane. Acesta contine o varietate de poluanti, printre care si microorganisme, particule anorganice si agenti patogeni precum ozonul, dioxidul de azot, dioxidul de sulf, monoxidul de carbon si aerosoli acizi, fiecare avand efecte specifice asupra sanatatii. Ozonul este unul dintre cei mai raspanditi poluanti atmosferici, adesea depasind nivelurile considerate sigure de organizatiile de mediu. Impactul sau asupra organismului este semnificativ, provocand formarea de radicali liberi care pot deteriora celulele mucoasei respiratorii, afectand bronhiile si alveolele. Chiar si in cantitati mici, ozonul poate afecta persoanele sanatoase, dar riscurile sunt mult mai mari pentru cei cu afectiuni preexistente ale sistemului respirator, cum ar fi astmul, emfizemul sau bronsita, putand agrava aceste conditii.
Poluarea aerului atmosferic: Ce boli si riscuri pot aparea?
Efectele negative ale ozonului includ scaderea functiei pulmonare, care poate fi evidentiata prin testari precum spirometria, cresterea hiperreactivitatii bronsice si aparitia inflamatiilor pulmonare recurente. Sportivii si persoanele care isi desfasoara activitatea in aer liber sunt deosebit de vulnerabili, observand o scadere a performantei fizice si o rezistenta redusa in fata efortului. In cazul pacientilor cu astm, expunerea la ozon poate duce la exacerbarea simptomelor si la o frecventa crescuta a vizitelor la spital. Poluarea aerului, intensificata de procesele industriale de ardere si prelucrare a combustibililor, este responsabila pentru numeroase cazuri de mortalitate si morbiditate. Substantele poluante precum dioxidul de sulf si aerosolii acizi sunt particule minuscule care pot avea un impact devastator asupra sanatatii umane. Particulele cu dimensiuni sub 10 microni prezinta un risc semnificativ, intrucat acestea pot ajunge pana la nivelul alveolelor pulmonare, unde provoaca daune majore.
Odata inhalate, aceste particule fine sunt transportate prin fluxul de aer pana in alveole. Sistemul imunitar intervine, macrofagele, un tip de celule albe din sange, incercand sa neutralizeze invadatorii prin procesul de fagocitoza. In incercarea de a elimina aceste particule, macrofagele elibereaza substante toxice, care, desi eficiente impotriva particulelor, pot afecta si celulele sanatoase inconjuratoare. Acest lucru duce la un raspuns inflamator care poate deteriora tesutul pulmonar sanatos, rezultand in probleme precum hiperreactivitatea bronsica si alte disfunctii pulmonare. Particulele mai mari sunt, de obicei, filtrate de catre mecanisme de aparare ale corpului, cum ar fi filtrarea nazala sau bariera muco ciliara a bronhiilor, impiedicandu-le sa ajunga in zonele profunde ale plamanilor.
Monoxidul de carbon, un gaz fara miros, culoare sau gust, se formeaza prin arderea incompleta a diferitelor materiale, fiind omniprezent atat in medii urbane, cat si in spatii domestice. Desi concentratiile mici din locuinte nu sunt de obicei periculoase, expunerea prelungita la niveluri ridicate, cum se intampla adesea in medii industriale sau in proximitatea unor surse majore de poluare cum ar fi traficul intens, poate duce la intoxicatii cronice. Acest tip de intoxicatie modifica structura hemoglobinei, crescand afinitatea acesteia pentru monoxidul de carbon si diminuand capacitatea de a lega oxigenul.
Aceasta transformare a hemoglobinei in carboxihemoglobina reduce semnificativ eficienta transportului de oxigen catre tesuturi, provocand o stare de hipoxie care afecteaza grav functionarea sistemului nervos si poate conduce la consecinte letale. Situatii deosebit de periculoase sunt intalnite in spatii inchise, unde concentrarea rapida a acestui gaz poate cauza pierderea cunostintei sau chiar decesul in cateva minute, exemplu fiind inhalarea monoxidului de carbon intr-un garaj inchis.
Poluarea aerului din interiorul locuintelor: cum ne afecteaza sanatatea
Cei mai cunoscuti factori de poluare care ne pot perturba imunitatea si ne pot afecta sanatatea atunci cand vorbim de confortul in propriile locuinte sunt:
- Fumul de tigara: Acesta este unul dintre cei mai nocivi poluanti, continand monoxid de carbon, o substanta cunoscuta pentru efectele sale daunatoare asupra sanatatii respiratorii si cardiovasculare.
- Dioxidul de azot: Prezent atat in aerul exterior, cat si in cel interior, dioxidul de azot poate proveni din diverse surse, inclusiv din aparatele de gatit pe gaz, contribuind la deteriorarea calitatii aerului din locuinte.
- Azbestul: Chiar daca utilizarea sa a fost limitata sau interzisa in multe tari europene, azbestul ramane o problema acolo unde materialele mai vechi nu au fost inca inlocuite. Expunerea la azbest poate duce la boli pulmonare severe, cum ar fi azbestoza si cancerul bronhopulmonar.
- Fumul de lemn: Produs prin arderea lemnului, acesta elibereaza oxizi de nitrogen si particule fine de carbon, care pot irita caile respiratorii si, in unele cazuri, pot contribui la dezvoltarea cancerului.
- Bioaerosolii: Acesti poluanti microbieni pot include virusuri, bacterii si fungi, care sunt capabili sa provoace diverse afectiuni respiratorii, de la pneumonii virale la raceli comunitare si boli grave, precum boala Legionella.
![[2025] [IUNIE] [SPRING] [3 la pret de 2] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/_/e/_eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Masuri de protectie
Un prim pas eficient este monitorizarea regulata a indicilor de poluare din zona de rezidenta. Acest lucru ne permite sa evitam activitatile in aer liber in zilele cu niveluri crescute de poluare. De asemenea, este recomandat sa limitam expunerea copiilor la aer liber in aceste conditii, pentru a proteja dezvoltarea lor pulmonara si cardiovasculara. Exercitiile fizice ar trebui planificate in locuri departe de arterele rutiere aglomerate, deoarece poluarea generata de trafic poate fi semnificativ mai mare chiar si la distante considerabile de sursele directe. In acest sens, este benefic sa ne orientam catre forme de transport ecologic, precum mersul pe jos sau bicicleta, si sa utilizam transportul public cat mai des posibil.
Un alt aspect important il reprezinta gestionarea consumului de energie in gospodarii. Prin reducerea utilizarii electricitatii, contribuim nu doar la scaderea poluarii aerului, ci si la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera, promovand totodata independenta energetica si eficienta costurilor. Purificarea aerului din interiorul locuintei este esentiala. Utilizarea purificatoarelor de aer, fie portabile, fie fixe, poate diminua semnificativ prezenta poluantilor interni si externi. In zilele cu poluare ridicata, utilizarea mastilor de protectie adecvate poate filtra eficient particulele nocive, contribuind la protectia sistemului respirator.
Evitarea arderii lemnului si a deseurilor, precum si sustinerea unor politici publice antifumat, sunt masuri esentiale pentru mentinerea unui mediu aerian curat, atat in interior, cat si in spatiile publice. Prin adoptarea acestor practici, fiecare dintre noi poate contribui activ la ameliorarea calitatii aerului si la protectia sanatatii comunitatii. Aceste masuri, promovate si sustinute de specialisti in domeniul sanatatii pulmonare, pot face diferenta in lupta impotriva poluarii aerului si a efectelor sale pe termen lung.
Bibliografie:
Choi YJ, Choi EK, Han KD, Jung JH, Park J, Lee E, Choe W, Lee SR, Cha MJ, Lim WH, Oh S. Temporal trends of the prevalence and incidence of atrial fibrillation and stroke among Asian patients with hypertrophic cardiomyopathy: A nationwide population-based study. Int J Cardiol. 2018 Dec 15;
Robert R, Porot G, Vernay C, Buffet P, Fichot M, Guenancia C, Pommier T, Mouhat B, Cottin Y, Lorgis L. Incidence, Predictive Factors, and Prognostic Impact of Silent Atrial Fibrillation After Transcatheter Aortic Valve Implantation. Am J Cardiol. 2018 Aug 01;
Tarride JE, Quinn FR, Blackhouse G, Sandhu RK, Burke N, Gladstone DJ, Ivers NM, Dolovich L, Thornton A, Nakamya J, Ramasundarahettige C, Frydrych PA, Henein S, Ng K, Congdon V, Birtwhistle RV, Ward R, Healey JS. Is Screening for Atrial Fibrillation in Canadian Family Practices Cost-Effective in Patients 65 Years and Older? Can J Cardiol. 2018 Nov;
