Colposcopie: ce este, cand se recomanda si ce rol are in depistarea cancerului de col uterin

Colposcopia este un procedeu medical care implica examinarea detaliata a colului uterin, vaginului si vulvei utilizate un instrument numit colposcop. Aceasta este o importanta de diagnosticare si monitorizare a modificarilor anormale ale tesuturilor cervicale, depistarea precoce a leziunilor precanceroase sau canceroase si investigarea afectiunilor ginecologice.
Cand trebuie sa facem colposcopia
Decizia de a efectua o colposcopie poate depinde de mai multi factori si trebuie luat in considerare de medicul ginecolog in urma unei evaluari individuale a pacientului. In general, colposcopia poate fi recomandata in urmatoarele situatii:
Rezultate anormale la testul Papanicolau
Daca testul Papanicolau (examen citologic cervico-vaginal) arata rezultate anormale, medicul poate recomanda efectuarea unei colposcopii pentru a investiga si a evalua mai detaliat modificarile celulare sau leziunile la nivelul colului uterin.
Leziuni vizibile sau simptome anormale
Daca in timpul unui examen ginecologic de rutina sau din cauza unor simptome, cum ar fi sangerare vaginala neobisnuita, dureri pelvine sau secretii vaginale anormale, medicul constata prezenta unor leziuni sau zone suspecte, poate recomanda colposcopia pentru a examina mai atent aceste zone.
Istoric de leziuni precanceroase sau cancer cervical
Daca ati avut anterior leziuni precanceroase (displazie cervicala) sau cancer cervical si sunteti supuse monitorizarii periodice, colposcopia poate fi utilizata pentru a verifica evolutia afectiunilor si eficacitatea tratamentului.
Infectii cu transmitere sexuala (ITS)
In cazul in care exista suspiciunea sau diagnosticul de infectie cu transmitere sexuala, colposcopia poate fi recomandata pentru a evalua posibilele leziuni la nivelul tractului genital superior.
Screening pentru cancer cervical
Unele femei pot fi supuse colposcopiei ca parte a screeningului pentru depistarea precoce a cancerului cervical, mai ales daca au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
Evaluarea eficacitatii tratamentelor anterioare
Daca ati urmat tratament pentru afectiunile cervicale sau genitale, colposcopia poate fi folosita pentru a evalua si pentru a confirma vindecarea sau reaparitia leziunilor.
Prevenirea cancerului de col uterin
Colposcopia nu poate fi prevenita in totalitate, prin aplicarea procedurii medicale importante in diagnosticarea si afectiunilor cervicale si genitale, cum ar fi leziunile precanceroase sau canceroase. Cu toate acestea, exista anumite masuri preventive si de mentinere a sanatatii care pot contribui la reducerea riscului de a necesita colposcopie sau de a dezvolta probleme grave la nivelul colului uterin:
Screening regulat pentru cancer cervical
Efectuarea regulata a testului Papanicolau (examen citologic cervico-vaginal) este esentiala pentru depistarea precoce a modificarilor celulare anormale la nivelul colului uterin. Aceasta poate permite interventia timpurie si tratarea leziunilor precanceroase, reducand riscul de progres catre cancer cervical.
Vaccinarea impotriva HPV
Vaccinurile impotriva virusului papiloma uman (HPV) sunt disponibile pentru a proteja impotriva tipurilor de HPV care sunt asociate in mod obisnuit cu cancerul cervical. Administrarea vaccinului poate contribui la prevenirea infectiei cu aceste tipuri de virus si, implicit, a riscului de dezvoltare a leziunilor cervicale.
Utilizarea prezervativelor
Folosirea prezervativelor in timpul actului sexual poate ajuta la reducerea riscului de transmitere a infectiilor cu transmitere sexuala, inclusiv a HPV, care poate fi un factor de risc pentru leziunile cervicale.
Stil de viata sanatos
Adoptarea unui stil de viata sanatos poate contribui la mentinerea sanatatii generale si la reducerea riscului de anumite afectiuni, inclusiv a celor ginecologice. Un regim alimentar echilibrat, renuntarea la fumat, limitarea consumului de alcool si mentinerea unei greutati corporale sanatoase pot fi factori benefici.
Relatii sexuale responsabile
Evitarea comportamentelor de risc in ceea ce priveste ce priveste viata sexuala si mentiunea relatiilor sexuale in cadrul parteneriatelor stabile si de incredere pot contribui la prevenirea infectiilor cu transmitere sexuala si a problemelor ginecologice asociate.
Cum se face colposcopia
Colposcopia este o procedura medicala care se efectueaza de obicei in cabinetul ginecologic si implica examinarea atenta a colului uterin, vaginului si vulvei cu ajutorul unui dispozitiv special numit colposcop. Iata pasii principali ai procedurii de colposcopie:
Pozitionarea pacientului
Pacienta va fi asezata pe masa de examinare ginecologica, cu picioarele in saibe si picioarele usor ridicate in stirape. Aceasta pozitie permite medicului sa aiba acces la zona genitala in vederea examinarii.
Examinarea genitala externa
Medicul va incepe examinarea prin inspectarea zonei genitale externe pentru a identifica orice leziuni, umflaturi sau alte aspecte neobisnuite.
Introducerea speculului vaginal
Pentru a permite vizualizarea colului uterin si a vaginului, medicul va introduce cu grija un instrument numit specul vaginal in vagin. Acesta mentine deschis canalul vaginal, permitand accesul colposcopului.
Vizualizarea colului uterin
Colposcopul este un instrument prevazut cu o lumina puternica si o lentila pentru marire. Medicul va indrepta colposcopul spre colul uterin si il va examina cu atentie, cautand eventuale zone anormale, decolorate sau cu aspect neobisnuit.
Aplicarea solutiei de acid acetic
Pentru a evidentia zonele cu modificari anormale ale tesuturilor, medicul poate aplica o solutie de acid acetic (o solutie de otet) pe colul uterin. Aceasta solutie poate face ca zonele anormale sa devina mai vizibile prin schimbarea culorii.
Biopsii
Daca medicul identifica zone suspecte sau anormale in timpul examinarii colposcopice, pot fi efectuate biopsii. Aceasta presupune prelevarea de mici fragmente de tesut din zona respectiva cu ajutorul unor instrumente speciale.
Examinarea tesuturilor la microscop
Mostrele de tesut prelevate prin biopsie vor fi trimise la laborator pentru analiza la microscop, in vederea stabilirii unui diagnostic precis.
Rolul pe care il are colposcopia in depistarea cancerului de col uterin
Colposcopia joaca un rol esential in depistarea cancerului de col uterin si a leziunilor precanceroase asociate acestuia. Prin aceasta procedura, medicul poate examina cu atentie colul uterin, identificand zonele potentiale anormale si, in unele cazuri, poate efectua biopsii pentru analiza ulterioara a tesutului. Colposcopia contribuie la depistarea cancerului de col uterin:
Detectarea modificarilor anormale
Colposcopia permite medicului sa vizualizeze suprafata colului uterin, vaginului si vulvei cu ajutorul unui colposcop, un dispozitiv optic special. Cu acest instrument, medicul poate detecta modificari neobisnuite ale tesuturilor, cum ar fi zone decolorate, ulcerate, erodate sau cu alte aspecte atipice. Aceste modificari pot fi semne ale unei posibile displazii cervicale (leziuni precanceroase) sau chiar ale cancerului de col uterin.
Identificarea zonelor pentru biopsie
Daca medicul observa zone suspecte in timpul colposcopiei, poate decide sa efectueze biopsii. Aceasta inseamna prelevarea unor mici fragmente de tesut din zonele respective pentru a fi analizate la microscop. Biopsiile permit stabilirea unui diagnostic precis si determinarea gradului de severitate a leziunilor.
Monitorizarea pacientului cu risc crescut
Femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer de col uterin, cum ar fi cele cu infectii recurente cu HPV (virusul papiloma uman) sau cu antecedente de leziuni precanceroase, pot fi supuse colposcopiei regulate pentru a monitoriza starea colului uterin. si a depista eventualele schimbari in timp.
Evaluarea eficacitatii tratamentului
Pentru femeile care au fost tratate anterior pentru leziuni precanceroase sau pentru cancer cervical, colposcopia poate fi utilizata pentru evaluarea rezultatelor tratamentului si pentru a asigura ca zonele tratate s-au vindecat. Prin colposcopiei, se pot identifica leziuni precanceroase intr-un stadiu precoce, ceea ce permite initierea unui tratament adecvat pentru prevenirea evolutiei cancerului de col uterin. Astfel, colposcopia are un rol esential in depistarea si prevenirea cancerului cervical, oferind oportunitatea de a interveni inainte ca afectiunea sa se agraveze. In consecinta, este important ca femeile sa efectueze controale ginecologice regulate si sa respecte programul de screening recomandat de medic pentru a monitoriza sanatatea colului uterin.
Cum ajuta acidul folic femeile care au tulburari menstruale?
Acidul folic este necesar pentru buna funcționare a organismului, fiind implicat în producția de material genetic (ADN) și în alte funcții ale organismului. Acesta contribuie la producerea de energie, la metabolizarea carbohidraților, reglează funcționarea sistemului nervos și transformările proteinelor și lipidelor în organism. Acidul folic este transformat în vitamina B odată ce ajunge în organism, putem vorbi în continuare de beneficiile acesteia pentru organism. Astfel, printre principalele beneficii se numără:
Previne malformațiile congenitale - nivelul scăzut de folați în primele stadii ale sarcinii au fost asociate cu un risc crescut de apariție a malformațiilor la nivelul creierului, coloanei vertebrale sau măduvei osoase. Din acest motiv este important ca femeile însărcinate să consume suplimente alimentare cu acid folic atât înainte, cât și în timpul sarcinii.
Susține sistemul nervos - un nivel optim de acid folic este benefic pentru prevenirea tulburărilor de dezvoltare neurologică sau emoțională. Totodată, acesta poate preveni apariția demenței și poate ajuta la scăderea declinului cognitiv.
Reduce nivelul de homocisteină - homocisteina este o moleculă care se află în strânsă legătură cu apariția problemelor cardiovasculare, aterosclerozei sau trombozelor venoase, dar și cu apariția stărilor depresive. Astfel, acidul folic ajută la reducerea nivelului de homocisteină și previne apariția acestor probleme de sănătate. Previne apariția depresiei - nivelul scăzut de acid folic este asociat cu depresia. Suplimentele pe bază de acid folic stimulează astfel receptorii de serotonină de la nivelul creierului și pot fi recomandate împreună cu tratamentul împotriva depresiei.
Susține sistemul imunitar - deficitul de acid folic poate duce la slăbirea sistemului imunitar și la apariția anemiei megaloblastice. Administrarea unei doze optime de acid folic crește rezistența organismului împotriva infecțiilor.
REFERINTE:
1. Prevention of neural tube defects: results of the Medical Research Council Vitamin Study. MRC Vitamin Study Research Group, authors. Lancet. 1991;
2. Rieder MJ. Prevention of neural tube defects with periconceptional folic acid. Clin Perinatol. 1994;
3. Pitkin RM. Folate and neural tube defects. Am J Clin Nutr. 2007;85:285S–288S.
4. De Wals P, Tairou F, Van Allen MI, et al. Reduction in neural-tube defects after folic acid fortification in Canada. N Engl J Med. 2007;
5. Pietrzik K, Bailey L, Shane B. Folic acid and l-5-methyltetrahydrofolate: comparison of clinical pharmacokinetics and pharmacodynamics. Clin Pharmacokinet. 2010;
6. Bodnar LM, Himes KP, Venkataramanan R, et al. Maternal serum folate species in early pregnancy and risk of preterm birth. Am J Clin Nutr. 2010;
7. Suh JR, Herbig AK, Stover PJ. New perspectives on folate catabolism. Annu Rev Nutr. 2001;