Convulsiile: Cum apar, factori care le declanseaza, masuri de prim ajutor si preventie

Convulsiile, cunoscute si sub denumirea de crize epileptice, sunt evenimente caracterizate printr-o activitate electrica anormala in creier, care determina convulsii si perturbari temporare ale functiei normale a acestuia. Aceasta activitate electrica anormala poate implica o parte specifica a creierului (convulsiile partiale) sau poate afecta intregul creier (convulsiile generalizate). Unele dintre cauzele convulsiilor pot include:

Epilepsia: Este cea mai frecventa cauza a convulsiilor si se caracterizeaza prin activitate electrica anormala recurenta in creier. Epilepsia poate avea multiple cauze, inclusiv tulburari genetice, leziuni cerebrale dobandite, anomalii congenitale ale creierului sau cauze necunoscute.
Leziuni cerebrale: Traumatismele craniene, tumori cerebrale, accidentele vasculare cerebrale (AVC) si infectiile cerebrale pot provoca convulsii.
Anomalii genetice: Anumite tulburari genetice, cum ar fi sindromul Down, sindromul de X fragil si sindromul de Rett, pot fi asociate cu aparitia convulsiilor.
Tulburari metabolice: Dezechilibrele chimice in organism, cum ar fi nivelurile anormale de glucoza sau calciu, pot determina aparitia convulsiilor.
Afectiuni neurologice: Anumite afectiuni neurologice, cum ar fi boala Alzheimer, scleroza multipla sau meningita, pot fi asociate cu convulsii.
Consumul excesiv de alcool sau droguri: Abuzul de alcool sau consumul de droguri poate determina aparitia convulsiilor, in special in cazul unor droguri stimulante sau a retragerii bruste a acestora.

Masuri de prim-ajutor in caz de convulsii acute

Mentineti-va calmul: Este important sa ramaneti calm si sa va pastrati cumpatul in timpul unei convulsii. Pastrati o atitudine linistita si ajutati si pe altii sa ramana calmi.
Protejati zona din jur: Asigurati-va ca persoana se afla intr-un mediu sigur, departe de obiecte ascutite sau suprafete dure care ar putea provoca vatamari. Eliminati orice obiecte periculoase din jur.

Nu incercati sa tineti persoana imobila: In general, nu trebuie sa incercati sa imobilizati persoana sau sa opriti miscarile convulsive. Permiterea miscarilor convulsive sa aiba loc intr-un spatiu liber este mai sigur decat sa incercati sa restrictionati miscarile prin forta. Asigurati-va doar ca nu se loveste de obiecte sau suprafete periculoase. Protejati capul: Daca este posibil, puneti un obiect moale sub capul persoanei pentru a preveni leziuni ale capului.

Ajutati persoana sa se intinda pe o suprafata plana, cum ar fi podeaua, pentru a preveni caderea si pentru a-i oferi un spatiu mai larg pentru miscari. Asazati-o intr-o pozitie de siguranta pe o parte, cu capul usor inclinat in fata pentru a permite ca orice lichid sa se scurga in mod natural si pentru a preveni aspiratia.

Urmariti durata convulsiilor: Incercati sa observati cat timp dureaza convulsiile. Daca convulsiile dureaza mai mult de 5 minute sau se repeta intr-un interval scurt de timp, este necesara asistenta medicala de urgenta.

Lasati persoana sa respire: Asigurati-va ca caile respiratorii ale persoanei sunt libere. Nu introduceti nimic in gura in timpul convulsiilor, deoarece acest lucru poate provoca leziuni. Dupa ce convulsiile se opresc, plasati persoana in pozitia de siguranta de recuperare.

Nu restrangeti miscarile: Evitati sa restrangi miscarile persoanei in timpul convulsiei. Nu incercati sa-i tineti limba, deoarece exista un risc de a-i provoca rani. De asemenea, nu incercati sa opriti convulsiile prin forta.

Cautati ajutor medical: Daca persoana este necunoscuta si nu are un istoric de convulsii sau daca convulsiile sunt severe sau se repeta, solicitati imediat asistenta medicala de urgenta.
Mentineti o monitorizare atenta: Dupa ce convulsiile se opresc, monitorizati starea persoanei si asigurati-va ca respira normal.

Ajutati persoana sa stea pe podea daca incepe sa piarda controlul muschilor. Plasati persoana intr-o parte, pentru a o ajuta sa respire mai bine. De asemenea, acest lucru va ajuta persoana sa se inece prin aspiratia fluidelor. Protejati capul persoanei asezand ceva moale sub el, cum ar fi hainele pliate. De asemenea, tineti departe toate obiectele din apropiere. Daca persoana poarta ochelari, dati-i jos.

Asigurati persoana afectata de faptul ca este in siguranta. Suferindul poate fi confuz, somnoros odata ce convulsiile au luat sfarsit.
Acoperiti persoana sau oferiti-i imbracaminte daca spasmele musculare au provocat pierderea controlului vezicii urinare.

Asigurati-va ca starea mentala a persoanei s-a normalizat. O modalitate de a face acest lucru este sa ii intrebati numele, anul curent si unde va aflati. Pot aparea leziuni la nivelul capului, gurii, limbii sau corpului.

Sunati imediat la 112 daca se intampla urmatoarele:

Convulsiile dureaza mai mult de 5 minute.
O a doua criza are loc.
Persoana ramane inconstienta.
Persoana este insarcinata, are diabet sau are boli de inima.
Persoana nu are istoric de convulsii.
Persoana a fost ranita in timpul convulsiilor.
Cand vine vorba de oameni care au epilepsie, dar nu au avut niciodata o astfel de convulsie sau nu a durat la fel de mult ca respectiva convulsie.
Cand este un pacient cu epilepsie nu-si ia medicamentele antiepileptice.
Cand apare in timpul unui proces infectios sau este insotit de febra.
Cand dupa un minut de la sfarsitul crizei nu incepe sa respire. In acest caz, respiratia asistata trebuie efectuata pe langa apelarea unei ambulante.
Daca suferindul are crize repetate, fara ca intre acestea sa isi recapete cunostiinta. 
Daca pacientul solicita prin orice mijloace de comunicare asistenta medicala.

Ce sa nu faci inainte de o criza epileptica?

Este important de mentionat ce nu ar trebui sa facem in fata unei crize epileptice. Iata lista lucrurilor pe care nu ar trebui sa le facem:

Nu efectuati resuscitarea decat daca pacientul a incetat sa convulseze si nu respira sau nu are puls.
Nu puneti nimic in gura ( alimente, apa sau medicamente ) decat daca persoana este constienta.
Nu incercati sa mutati persoana, cu exceptia cazului in care este in pericol sau exista obiecte care i-ar putea provoca rau, in acest caz, fiti atenti in special.
Nu ar trebui sa opriti persoana de la manifestarea convulsiilor.

Desi convulsiile sunt principalul simptom al epilepsiei, acestea se pot datora altor cauze, prin urmare, nu trebuie facute presupuneri. Cel mai important lucru este sa se acorde primul ajutor si sa se solicite asistenta medicala.

Boli asociate cu emisferele cerebrale. Cand si cum sunt declansate convulsiile?

Functiile creierului sunt pe cat de admirabile, pe atat de extraordinare. Acestea depind de miliarde de neuroni si de comunicarea interna dintre ei. Creierul genereaza gandire, credinte, amintiri, comportament si dispozitie. Este, de asemenea, ”sediul gandirii si inteligentei si centrul de control al intregului organism. Coordoneaza capacitatea de miscare, atingere, mirosul, gustul, auzul si vederea. Permite oamenilor sa formeze cuvinte, sa vorbeasca si sa comunice, sa inteleaga si sa efectueze operatii numerice, sa compuna si sa aprecieze muzica, sa vizualizeze si sa inteleaga formele geometrice, sa planifice si chiar sa-si imagineze lucruri.

Creierul analizeaza toti stimulii, atat cei care provin din organele interne, cat si cei care vin din exterior, suprafata corpului, ochii, urechile, nasul si gura. Apoi reactioneaza la acesti stimuli prin corectarea posturii corpului, a miscarii membrelor si a frecventei functiei organelor interne. Este, de asemenea, organul care determina starea de spirit, nivelurile de constiinta si vigilenta.

Capacitatea creierului uman este unica, nici macar computerele nu se apropie de abilitatile sale. Cu toate acestea, o astfel de sofisticare vine la un pretꓽ creierul are nevoie de ”hrana” constanta. Aceasta necesita un flux foarte mare si continuu de sange si oxigen, care reprezinta aproximativ 25% din productia cardiaca. Consumul total de energie al creierului nu se schimba prea mult in timp, dar anumite zone ale creierului consuma mai multa energie in perioadele de activitate crescuta (de exemplu, atunci cand incercati sa invatati o limba noua sau cand invatati o sarcina noua, cum ar fi patinajul). O intrerupere a fluxului de sange catre creier pentru mai mult de 10 de secunde cauzeaza pierderea constiintei.

Tot ce vrei sa stii despre creierul uman

Bibliografie:

 Selimbeyoglu, Aslihan; Parvizi, J (2010). "Electrical stimulation of the human brain: perceptual and behavioral phenomena reported in the old and new literature". 2010;
 Schwartz, J.H. Appendix D: Consciousness and the Neurobiology of the Twenty-First Century. In Kandel, E.R.; Schwartz, J.H.; Jessell, T.M.  Principles of Neural Science, 4th Edition, 2020;
 Lilienfeld, S.O.; Lynn, S.J.; Ruscio, J.; Beyerstein, B.L. 50 Great Myths of Popular Psychology: Shattering Widespread Misconceptions about Human Behavior. John Wiley & Sons. 2011;
 McDaniel, M. (2005). "Big-brained people are smarter" (PDF). Intelligence. 33 (4): 337–346. doi:10.1016/j.intell.2004.11.005. Archived (PDF) from the original on September 6, 2014;