Dementa senila: ce este, cum se manifesta si care sunt solutiile pentru gestionarea bolii
Dementa senila, cunoscuta si sub numele de dementa asociata varstei inaintate, este un termen care defineste o scadere semnificativa a functiilor cognitive, spre exemplu memoria, gandirea, rationamentul si capacitate de a lua decizii, care apar odata cu inaintarea in varsta. Este necesar de mentionat faptul ca, termenul „ senil” a capatat o conotatie negativa si poate fi considerat insensibil. Dementa senila poate fi cauzata de mai multe afectiuni, cea mai comuna fiind boala Alzheimer.
Alte cauze posibile includ boala cerebrovasculara, leziuni cerebrale, boli neurodegenerative si alte conditii medicale ce pot sa afecteze creierul. Simptomele dementei senile pot sa fie diferite de la om la om, insa pot sa includa confuzie, pierderea memoriei pe termen scurt, dificultati in gasirea cuvintelor, dificultati in realizarea activitatilor zilnice si schimbari de personalitate. Este important sa se realizeze o evaluare medicala amanuntita cu scopul de a stabili cauza specifica a simptomelor cognitive si pentru a exclude alte conditii medicale reversibile ce pot sa prezinte simptome similare. In aceeasi masura, exista strategii de gestionare si tratament ce pot contribui la imbunatatirea calitatii vietii persoanelor care sunt afectate de dementa senila si la sustinerea familiilor acestora.
Cum se manifesta dementa senila?
Dementa senila, se manifesta prin deteriorare treptata a functiilor cognitive si comportamentale ale unui om. Simptomele pot sa fie diferite de la individ la individ si pot avea intensitati diferite. Cateva moduri in care se poate manifesta dementa senila sunt urmatoarele:
- Dificultati de memorie - Una dintre primele manifestari ale acestei afectiuni este reprezentata de pierderea memoriei pe termen scurt. Persoana poate sa uite informatii recente, spre exemplu numele cunoscutilor sau evenimente recente.
- Dificultati in comunicare - Persoanele care sufera de dementa senila pot sa aiba dificultati in gasirea cuvintelor potrivite sau in urmarirea unei conversatii. Acestia pot sa para confuzii sau pot sa repete de multe ori aceeasi intrebare.
- Dificultati in rezolvarea problemelor - Capacitatea lor de a gandi in mod logic si de a rezolva probleme poate sa fie afectata. Persoana poate avea dificultati in efectuarea sarcinilor simple ce implica rationament sau planificarea.
- Confuzie si dezorientare - Oamenii care sufera de dementa senila pot deveni dezorientati in timp si spatiu. Acestia pot sa uite ziua saptamanii, anul sau chiar locul in care se afla in momentul respectiv.
- Dificultati in luarea deciziilor - Capacitatea lor de a lua decizii poate sa fie si aceasta afectata, astfel persoanele pot prezenta dificultati in a face alegeri in viata de zi cu zi, cum ar fi legat de ceea ce sa manance sau cum sa se imbrace.
- Schimbari de comportament - Persoanele cu dementa senila pot prezenta schimbari de personalitate sau de comportament. Schimbarile de acest tip pot sa includa anxietate, agitatie, retragere sociala sau iritabilitate.
- Dificultati in indeplinirea activitatilor zilnice - Activitati cum ar fi baia, imbracatul, mancatul, folosirea toaletelor pot sa devina mai grele pentru persoanele care sufera de aceasta boala.
- Pierderea abilitatilor motorii - Pe masura ce boala avanseaza, persoana poate sa sufere de dificultati in coordonarea miscarilor si poate sa ajunga pana la pierderea abilitatilor motorii fine.
- Dificultati in recunoasterea persoanelor cunoscute - Oamenii care sufera de aceasta afectiune pot avea dificultati in recunoasterea membrilor familiei sau chiar a prietenilor apropiati.
Este necesar sa se realizeze o evaluare medicala corespunzatoare si detaliata cu scopul de a determina cauza exacta a simptomelor si pentru a elabora un plan adecvat de ingrijire si management al simptomelor.
Cum se ingrijeste un pacient cu dementa senila?
Ingrijirea unui pacient care sufera de dementa senila necesita o abordare atenta si multa compasiune. Este necesar sa se creeze un mediu sigur si sa se ofere sprijin cu scopul de a ajuta persoana sa se descurce cu simptomele si dificultatile care sunt asociate cu boala. Cateva sfaturi pentru ingrijirea unei persoane care sufera de dementa senila sunt urmatoarele:
- Comunicare clara si simpla - In momentul in care discutati cu un pacient care are dementa senila, este recomandat sa utilizati un limbaj clar si simplu. Vorbiti cu calm si rabdare, incercand sa evitati confuziile sau informatiile complexe. Contactul vizual si tonul bland pot contribui la mentinerea atentiei persoanei respective.
- Rutina stabila - Stabiliti rutine previzibile pentru persoana cu dementa senila. Rutina respectiva poate contribui la diminuarea anxietatii si confuziei.
- Mediu sigur - Asigurati-va ca mediul in care traieste persoana respectiva este sigur si lipsit de potentiale riscuri. Eliminati obiectele periculoase sau confuze si instalati bare de sustinere acolo unde este necesar pentru a preveni posibilele caderi.
- Ajutor cu activitatile zilnice - Fiti pregatiti sa dati o mana de ajutor in ceea ce sunt privite activitatile de baza, spre exemplu imbracatul, mancatul si baia. Trebuie sa fiti rabdatori si sa-i incurajati sa faca cat mai mult posibil singuri.
- Alimentatie sanatoasa – Asigurati-va ca persoana care sufera de dementa senila sa aiba parte de o alimentatie echilibrata si de o hidratare corespunzatoare. In cazul in care apar dificultati in a manca sau a bea, discutati cu un medic sau cu un specialist in nutritie.
- Activitati stimulative - Implicati omul respectiv in activitati simple si placute, spre exemplu plimbari, completarea de puzzle-uri sau chiar ascultarea muzicii. Aceste activitati pot sa stimuleze mintea si pot aduce bucurie.
- Sprijin emotional - Fiti pregatiti sa fiti o sursa de sprijin emotional pentru persoana respectiva. Incurajati-i sa isi exprime sentimentele si gandurile, oferind asigurari de dragoste si ingrijire.
- Asistenta medicala regulata - Pentru persoanele care sufera de dementa senila este indicat sa mearga la vizite regulate la medic pentru a monitoriza starea de sanatate.
- Gestionarea comportamentului - Daca persoana prezinta schimbari de comportament, spre exemplu agitatie sau agresivitate, incercati sa intelegeti cauzele si sa aplicati strategii de calmare si redirectionare.
- Sprijin pentru ingrijitor - Ingrijirea unei persoane care sufera de dementa senila poate fi solicitanta. Fiti siguri ca aveti propriul sprijin si ca luati pauze pentru a va ingrijii si pe voi insiva.
Ce este apraxia si in ce conditii este asociata cu dementa senila
Atunci cand avem intentia de a efectua o anumita sarcina, creierul transmite informatia pentru functionarea normala a musculaturii si rezolvarea acelei comenzi. Dar cand apare apraxia, din punct de vedere biologic vorbim de o disfunctie a lobului parietal din zona emisferelor cerebrale. Cea mai comuna forma de manifestare este apraxia bucofaciala sau orofaciala, descrisa ca incapacitatea de a realiza miscari ale mimicii precum: lingerea buzelor, suflatul, tusitul sau lacrimarea.
Poate fi insotita de o alta disfunctie a limbajului ce poarta numele de afazie (afectarea exprimarii sau a intelegerii limbajului vorbit sau scris). Dintre celelalte tipuri de apraxie se pot mentiona: apraxia membrelor, apraxia verbala, apraxia constructionala si apraxia oculomotorie. Apraxia limbajului sau apraxia verbala este o tulburare a limbajului in care o persoana are probleme si nu poate comunica coerent. Ca sa intelegem mai bine, e ca atunci cand ne intoarcem de la dentist si daca acesta a gresit cantitatea de anestezic si ne-a amortit limba, nu mai putem rosti cuvintele corect.
Exista doua tipuri de apraxie verbala - cea mostenita si cea dobandita. Apraxia dobandita poate debuta la orice varsta. Sunt afectate portiuni cerebrale implicate in vorbire, fapt care conduce la reducerea abilitatilor conversationale. Forma congenitala este evidenta la copii si, dupa cum ii spune si numele, apare de la nastere. Este mai frecventa la baieti. Cauzele raman inca necunoscute, dar se speculeaza o alterare a capacitatii creierului de a transmite semnale corespunzatoare miscarii muschilor implicati in vorbire. Mai sunt cazuri cand apraxia poate aparea si daca in timpul procedurilor de nastere copilul este privat de oxigen pentru o perioada de timp.
In apraxie sunt afectate conexiunile neurologice intre anumite regiuni cerebrale. Din acest motiv, comenzile sunt, in general, intelese fara posibilitatea de a le efectua. La initierea actiunilor, miscarile vor fi stangace, necontrolate si, deseori, neadecvate. Se pare ca apraxia are legatura cu anumite regiuni din creier. Prin afectarea lobilor parietali si a conexiunilor dintre acestia, se pierde amintirea tiparelor de miscare. Degenerescenta ganglionara corticobazala determina tipuri diverse de apraxie, mai ales la varstnici.
Bibliografie:
Adams LA, Sanderson S, Lindor KD, Angulo P. The histological course of nonalcoholic fatty liver disease: a longitudinal study of 103 patients with sequential liver biopsies. Journal of Hepatology. 2005;
Aida Y, Abe H, Tomita Y, Nagano T, Seki N, Sugita T, et al. Serum cytokeratin 18 fragment level as a noninvasive biomarker for non-alcoholic fatty liver disease. International Journal of Clinical and Experimental Medicine. 2014;
Aithal GP, Thomas JA, Kaye PV, Lawson A, Ryder SD, Spendlove I, et al. Randomized, placebo-controlled trial of pioglitazone in nondiabetic subjects with nonalcoholic steatohepatitis. Gastroenterology. 2008;
Akcam M, Boyaci A, Pirgon O, Kaya S, Uysal S, Dundar BN. Therapeutic effect of metformin and vitamin E versus prescriptive diet in obese adolescents with fatty liver. International Journal for Vitamin and Nutrition Research. 2011;
Al-Jiffri O, Al-Sharif FM, Abd El-Kader SM, Ashmawy EM. Weight reduction improves markers of hepatic function and insulin resistance in type-2 diabetic patients with non-alcoholic fatty liver. African Health Sciences. 2013;
Alisi A, Bedogni G, Baviera G, Giorgio V, Porro E, Paris C, et al. Randomised clinical trial: The beneficial effects of VSL#3 in obese children with non-alcoholic steatohepatitis. Alimentary Pharmacology and Therapeutics. 2014;
