Dieta low FODMAP: De ce se recomanda aceasta dieta pentru sindromul de colon iritabil
Alimentatia pe care o adoptam joaca un rol foarte important in mentinerea sanatatii digestive, o preocupare comuna pentru persoanele de toate varstele. Printre multiplele abordari nutritionale recomandate pentru ameliorarea disconfortului digestiv se numara dieta cu continut scazut de FODMAP. Termenul „FODMAP” descrie anumite tipuri de carbohidrati prezenti in diverse alimente, inclusiv cereale si leguminoase. Studiile sugereaza o conexiune directa intre consumul de FODMAP si manifestarea simptomelor neplacute cum ar fi balonarea, flatulenta, durerile abdominale, diareea si constipatia. Adoptarea unei diete reduse in FODMAP poate aduce imbunatatiri semnificative pentru cei afectati de tulburari digestive, inclusiv sindromul de colon iritabil. Este esential sa intelegi principiile acestei diete si modul in care aceasta poate contribui la ameliorarea starii de sanatate.
- Ce inseamna conceptul de dieta FODMAP
- Ce elemente contine planul nutritional FODMAP
- Ce impact are dieta FODMAP asupra organismului
Ce inseamna conceptul de dieta FODMAP
FODMAP, un acronim ce reprezinta grupuri de carbohidrati fermentabili, este esential in dieta persoanelor cu sindrom de colon iritabil sau alte tulburari gastrointestinale. Acesti carbohidrati se gasesc in diverse alimente si pot fi dificil de digerat de catre unii oameni, provocand simptome precum balonare, dureri abdominale si gaze.
Ce elemente contine planul nutritional FODMAP
In planul nutritional FODMAP gasim urmatoarele elemente precum:
1. Oligozaharide (precum fructanii si galacto-oligozaharidele) intalnite in alimente cum ar fi grau, ceapa si leguminoase.
2. Dizaharide (lactoza) prezente in lactate.
3. Monozaharide (fructoza) care se regasesc in exces in anumite fructe si siropuri.
4. Polioli (sorbitol, manitol), zaharuri care apar in mod natural in fructe si legume, dar si adaugate in alimente procesate si medicamente.
Fiecare grup are propriile caracteristici de absorbtie si efecte asupra sistemului digestiv. Pentru persoanele afectate, FODMAP pot ajunge in colon nereabsorbite, unde sunt fermentate de bacterii, acest proces provocand simptomele neplacute asociate sindromului de colon iritabil. Lactoza, de exemplu, este un carbohidrat comun care necesita enzima lactaza pentru a fi digerata. Deficienta acestei enzime duce la simptome precum balonare si dureri abdominale la scurt timp dupa consumul de produse lactate. Fructoza, pe de alta parte, poate fi problematica pentru digestie daca nu este echilibrata cu glucoza in dieta, provocand simptome similare cu cele ale intolerantei la lactoza. Fructanii si galactanii sunt dificil de digerat deoarece lipsesc enzimele necesare pentru a descompune legaturile lor complexe, rezultand in acumularea gazelor si disconfort abdominal.
![[2025] [MAR] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Ce impact are dieta FODMAP asupra organismului
Dieta FODMAP s-a dovedit a fi o strategie eficienta pentru ameliorarea simptomelor asociate cu sindromul colonului iritabil (SCI), o afectiune complexa ale carei cauze exacte nu sunt pe deplin intelese, dar se stie ca factorii alimentari si stresul joaca un rol semnificativ in exacerbarea simptomelor. Cercetarile indica faptul ca aproximativ 74% dintre persoanele cu SCI experimenteaza o ameliorare notabila a simptomelor dupa adoptarea acestei diete. Acest lucru conduce la o imbunatatire marcanta a calitatii vietii lor. Mai mult decat atat, exista indicii ca dieta FODMAP ar putea beneficia si persoanele care sufera de alte conditii gastrointestinale, precum boala Crohn sau colita ulcerativa. Totusi, este esential sa se realizeze studii suplimentare pentru a valida eficacitatea dietei in tratamentul acestor afectiuni.
Dieta low FODMAP este conceputa special pentru a ameliora simptomele sindromului de colon iritabil prin limitarea temporara a alimentelor bogate in anumite carbohidrati, denumiti FODMAP. Aceasta dieta nu vindeca conditia, ci doar ajuta la gestionarea simptomelor printr-un regim controlat si etapizat. Durata recomandata a dietei este de 6-8 saptamani si include trei faze principale: eliminarea, reintroducerea si personalizarea dietei. Faza de eliminare presupune reducerea consumului de alimente cu continut ridicat de FODMAP pentru a identifica ce alimente declanseaza simptomele. Acest proces dureaza intre 6 si 8 saptamani, timp in care este esential sa se monitorizeze orice schimbare in simptome. Uneori, in aceasta perioada se recomanda includerea de probiotice de calitate pentru a sprijini sanatatea digestiva.
Faza de reintroducere este foarte importanta pentru a determina toleranta la diferite tipuri de FODMAP. Alimentele sunt reintroduse gradual, fiecare categorie de FODMAP fiind testata individual, de doua ori pe saptamana, pentru a observa eventualele reactii. Acest proces permite identificarea alimentelor specifice care provoaca simptome, precum si a celor care sunt bine tolerate. Faza de personalizare urmeaza dupa ce alimentele problematice au fost identificate. Aceasta consta in ajustarea dietei pentru a exclude alimentele care cauzeaza disconfort, revenind treptat la o dieta cat mai normala si echilibrata posibil, fara a provoca simptome.
Aceasta dieta nu este recomandata ca solutie permanenta, deoarece este foarte restrictiva si elimina multe alimente care sunt nutritive si sanatoase. Este important de retinut ca dieta low FODMAP este destinata persoanelor care sufera de sindromul de colon iritabil si nu aduce beneficii persoanelor sanatoase. Inainte de a incepe orice dieta restrictiva, este esential sa consultati un specialist pentru a va asigura ca aceasta este adecvata nevoilor individuale.
Ce alimente sunt permise in dieta FODMAP?
Dieta FODMAP se concentreaza pe gestionarea eficienta a sindromului de colon iritabil prin ajustarea consumului de anumite alimente. Nu este vorba despre eliminarea completa a acestora, ci despre reducerea la un nivel care sa nu mai provoace disconfort. Aceste alimente, desi pot declansa simptome neplacute, sunt esentiale pentru aportul nutritiv si trebuie echilibrate cu atentie in dieta. Principalele recomandari includ:
● Proteine slabe: Carnea slaba, pestele si ouale sunt excelente, atata timp cat nu sunt combinate cu cereale sau alimente imbogatite cu fructoza sau alte indulcitori.
● Grasimi: Atat grasimile vegetale, cat si cele animale sunt permise, fiind o sursa buna de energie si nutrienti.
● Condimente si mirodenii: Acestea pot fi folosite pentru a adauga gust, fara a risca sa creasca aportul de FODMAP-uri.
● Nuci si seminte: Optiuni precum migdalele, alunele si nucile macadamia sunt recomandate, dar este bine sa eviti fisticul si caju, care sunt bogate in FODMAP-uri.
● Fructe: Bananele, afinele si alte fructe cu continut scazut de FODMAP cum ar fi pepenele galben, grapefruitul sau kiwi sunt optiuni sigure.
● Indulcitori alternativi: Siropul de artar, melasa si stevia pot inlocui zaharul obisnuit.
● Produse lactate: Variantele fara lactoza, branzeturile maturate si cele cu culturi vii, cum ar fi brie si camembert, sunt optiuni prietenoase cu dieta.
● Legume si cereale permise: Printre legume se numara alfalfa, ardeii, morcovii si multe altele, in timp ce cerealele tolerabile includ porumbul, ovazul si quinoa.
● Bauturi: Cafeaua si ceaiul pot fi consumate in mod moderat.
Fiecare persoana are tolerante diferite, asa ca este important sa personalizezi dieta FODMAP conform reactiilor tale specifice. Monitorizeaza-ti simptomele si ajusteaza lista de alimente permise pentru a gasi echilibrul care functioneaza cel mai bine pentru tine.
Bibliografie:
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2022 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2022;
Mintz GS, Popma JJ, Pichard AD, Kent KM, Satler LF, Chuang YC, Ditrano CJ, Leon MB. Patterns of calcification in coronary artery disease. A statistical analysis of intravascular ultrasound and coronary angiography in 1155 lesions. Circulation. 2024 Apr 01;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2023 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2024 Nov;
