Dispepsia: Ce este, de ce apare, tipuri de tratament
Termenul de dispepsie provine din limba greaca si se poate traduce ca ”digestie slaba” sau, de obicei, ”indigestie”. Dispepsia nu este in sine o boala, ci un set de simptome care ar putea fi intelese ca o tulburare de digestie care se manifesta de obicei dupa masa. Aceste disconforturi sunt situate in epigastrium, partea superioara a abdomenului, situata intre coaste si buric.
Simptomele pot fi bruste sau pot aparea dupa un timp si pot include durere, disconfort, arsura, umflare, senzatie de greutate sau de balonare, in ciuda faptului ca ati mancat putin, incapacitatea de a termina o masa, eructatii, flatulenta si greata - desi nu varsaturi. Este o tulburare destul de frecventa la adulti, care poate aparea ocazional, recurent si chiar se repeta zilnic.
In unele cazuri, schimbarea stilului de viata si a obiceiurilor alimentare va fi suficienta pentru ameliorarea simptomelor, in timp ce in altele va fi necesar ca medicul sa faca un diagnostic corect pentru a vedea ce se afla in spatele acestor simptome si pentru a le trata. Este important sa consultati medicul daca dispepsia apare frecvent.
Care sunt cauzele si factorii de risc?
In general, dispepsia nu este, de obicei, un semn al unei boli grave si este obisnuit sa nu se gaseasca nicio patologie care sa justifice disconfortul pe care il implica. In acest caz, se ia in considerare dispepsia functionala si se presupune ca ar putea fi cauzata de o crestere a sensibilitatii stomacului si intestinelor. Cel mai important lucru este sa consultati medicul, deoarece atunci cand exista o cauza identificabila, una dintre cele mai frecvente este infectia stomacului cu bacteria Helicobacter pylori - care poate provoca un ulcer peptic - si este tratabila; sau boala de reflux gastroesofagian.
Acestea pot produce, de asemenea, anomalii ale pancreasului si / sau ale canalelor biliare, modificari ale metabolismului, cum ar fi hipotiroidismul sau, mai rar, un cancer al stomacului sau esofagului. In cele din urma, utilizarea prelungita a unor medicamente, in special a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum si fumatul cronic si alcoolismul provoaca, de asemenea, dispepsie.
In plus, exista factori care pot predispune la aceasta tulburare, cum ar fi varsta, dietele sarace in fibre, mestecatul incorect, mancatul dezordonat, mancatul in graba, stresul sau ipohondria. De asemenea, obezitatea si trairea unei vieti sedentare afecteaza relaxarea peretelui muscular al abdomenului, care poate incetini miscarile intestinului si poate duce la constipatie si umflaturi si greutate. Anxietatea in sine nu provoaca dispepsie, dar o poate agrava, eventual prin cresterea perceptiei persoanei asupra senzatiilor neplacute, astfel incat un disconfort minor poate deveni foarte dureros.
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Ce simptome produce dispepsia?
Persoanele cu dispepsie au, de obicei, mai multe dintre urmatoarele simptome:
Durere si / sau arsura in zona epigastrului (abdomenul superior).
Senzatia de prea plin in timpul mesei.
Balonare, greata, eructatii si flatulenta.
Trebuie remarcat faptul ca este posibil sa aveti simptome de indigestie si arsuri la stomac, dar acesta din urma nu este un simptom al dispepsiei, ci o consecinta a cresterii acidului gastric prin esofag. Acest lucru, la randul sau, poate fi un semn al unei alte tulburari (boala de reflux gastroesofagian). Cu toate acestea, avand in vedere aceste disconforturi, este important ca pacientul sa mearga la un control de specialitate (gastroenterologie) si sa nu se auto-trateze, deoarece se pot ascunde simptomele unei afectiuni mai grave, cum ar fi ulcerul. Atunci cand dispepsia se repeta cu o anumita frecventa, trebuie consultat medicul.
Sfaturi pentru gestionarea si/sau prevenirea agravarii simptomelor
Adesea este suficient ca o persoana cu dispepsie sa-si schimbe unele dintre obiceiurile de viata. De exemplu, servind mai multe mese in portii mici pe tot parcursul zilei in loc de putine si abundente, manancatul incet si mestecand bine si evitarea intinderii la orizontala dupa masa. Evitati, de asemenea, alimentele bogate in grasimi, cum ar fi alimentele prajite si cele care pot provoca flatulenta sau substante foarte dulci sau foarte sarate, excitante sau iritante (cafea, ceai, coca-cola, ciocolata etc) alcool, precum si medicamentele care pot irita mucoasa stomacului, cum ar fi medicamentele antiinflamatoare, chiar daca sunt fara prescriptie medicala.
Nu fumati sau reduceti numarul de tigari, deoarece acest obicei nociv poate irita stomacul si poate agrava simptomele dispepsiei.
Serviti mese in cantitati mici si de mai multe ori pe zi, deoarece astfel se ajuta la reducerea presiunii asupra stomacului si la imbunatatirea digestiei.
Mancati incet si mestecati bine. Trebuie sa tinem cont de faptul ca, pe masura ce viteza cu care mancam creste, stomacul multiplica timpul necesar pentru digerare.
Farfuria sa fie mica, iar hrana sa fie impartita in treimi. O modalitate perfecta de a sti daca mancam bine si sa ne ajutam organismul sa faca o digestie buna este urmatoarea: jumatate din cantitatea de mancare trebuie sa fie continuta de legume, de preferinta gatite, iar in cealalta jumatate si in mod egal, proteine de buna calitate (peste sau carne slaba) si un carbohidrat complex.
Cu cat mai putina grasime, cu atat mai bine. Alimentele foarte grase sunt cele mai daunatoare atunci cand sunt digerate, ca sa nu mai vorbim de impactul lor negativ asupra sanatatii. Prin urmare, expertii recomanda intotdeauna minimizarea consumului lor si, pe cat posibil, sa alegem alternative mai sanatoase. Prioritizarea carnii slabe (curcan, pui, de exemplu) si combinarea acestora cu feluri de mancare gatite la aburi poate fi o alternativa interesanta si mai ales sanatoasa la o friptura de porc insotita de cartofi prajiti. Fructele sa fie servite ca gustare intre mese. Suntem obisnuiti sa terminam masa cu un desert si de multe ori alegem fructe, dar expertii recomanda sa le servim ca gustare, intre mic-dejun si pranz, de exemplu.
Un remediu excelent pentru ameliorarea digestiei este ceaiul de ghimbir cu miere. Mierea este un prebiotic care este benefica flora intestinala, iar ghimbirul are proprietati multiple, printre care se numara si capacitatea sa antioxidanta, promovand digestia. Fructele, legumele, leguminoasele si cerealele va vor oferi un continut ridicat de fibre dietetice pe tot parcursul zilei, care ajuta la reglarea miscarilor intestinale si la prevenirea constipatiei. In cazul in care simptomele persista sau se inrautatesc, este important sa consultati medicul pentru a exclude alte afectiuni medicale si pentru a primi un tratament adecvat.
Legatura dintre digestie, dispepsie si sindromul Auto-Brewery
Sindromul Auto-Brewery, cunoscut si sub numele de sindromul de fermentatie a intestinului, este o afectiune medicala rara si controversata, in care organismul produce cantitati semnificative de alcool in mod natural, fara a consuma bauturi alcoolice. Acest fenomen are loc in principal in intestinul subtire. In Sindromul Auto-Brewery etanolul este produs prin fermentarea endogena de ciuperci sau bacterii din sistemul gastrointestinal, cavitatea bucala sau sistemul urinar. Pacientii cu sindrom prezinta multe dintre semnele si simptomele intoxicatiei cu alcool, in timp ce neaga un aport de alcool si raporteaza adesea o dieta bogata in zahar, cu continut ridicat de carbohidrati.
Productia de etanol endogen apare in cantitati minime ca parte a digestiei normale, dar atunci cand fermentarea drojdiei sau bacteriilor devine patogena, pot rezulta niveluri extreme de alcool in sange. Sindromul Auto-Brewery este mai raspandit la pacientii cu co-morbiditati precum diabetul, obezitatea si boala Crohn, dar poate aparea si la persoane sanatoase. Mai multe tulpini de drojdii fermentante si bacterii rare sunt identificate ca agenti patogeni. In timp ce sindromul Auto-Brewery este rar diagnosticat, in cele mai multe cazuri este subdiagnosticat.
Sindromul Auto-Brewery este asociat cu o crestere necontrolata a drojdiilor (precum Candida albicans) sau a altor organisme care produc alcool in mod natural in intestin . Aceste drojdii metabolizeaza carbohidratii si zaharurile din alimente, transformandu-le in alcool etilic (etanol) prin fermentatie. Alcoolul astfel produs este absorbit in fluxul sanguin si distribuit in tot corpul.
Bibliografie:
1. Gold R.; Kappos L.; Arnold D.L.; et al. (September 20, 2012). "Placebo-Controlled Phase 3 Study of Oral BG-12 for Relapsing Multiple Sclerosis". N Engl J Med. 367 (12): 1098–1107;
2. "Scientists look to cut cow flatulence". phys.org. March 21, 2008. Volhard, J. "Darstellung von Maleinsäureanhydrid" Justus Liebig's Annalen der Chemie 1892, volume 2019;
3. Llica, R-A., Kloetzer, L. and Galaction,A-I. Fumaric acid: production and separation. Biochemistry Letters, 2018;
4. Das, R.K., Brar, S.K., and Verma, M. Fumaric acid: production and application aspects. In: Brar SK, Sarma SJ, Pakshirajan K (eds) Platform chemical biorefinery: future green chemistry, Elsevier, Amsterdam, (2016);
