Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Esofag Barrett: ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune esofagiana

Esofag Barrett: ce trebuie sa stii despre aceasta afectiune esofagiana

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 26 iulie 2023

Esofagul lui Barrett este o afectiune in care captuseala esofagului se schimba, devenind mai degraba precum este captuseala intestinului subtire. Acest lucru apare in zona in care esofagul este unit cu stomacul. Se crede ca principalul motiv pentru care se dezvolta esofagul lui Barrett este din cauza inflamatiei cronice. Esofagul lui Barrett este mai frecvent la persoanele care au avut boala de reflux gastroesofagian pentru o perioada lunga de timp sau care l-au dezvoltat la o varsta frageda. Este interesant faptul ca frecventa sau intensitatea simptomelor bolii de reflux, cum ar fi arsurile la stomac, nu afecteaza probabilitatea ca cineva sa dezvolte esofagul lui Barrett.

Un procent mare din persoanele cu esofag Barrett nu vor dezvolta cancer. La unii pacienti, insa, se va dezvolta o schimbare precanceroasa a tesutului, numita displazie. Aceasta schimbare precanceroasa este mai probabil sa se transforme in cancer esofagian. Un diagnostic al esofagului lui Barrett poate fi facut numai folosind endoscopie si detectand o modificare a mucoasei esofagului care poate fi confirmata printr-o biopsie a tesutului. Diagnosticul definitiv al esofagului lui Barrett necesita confirmarea biopsiei a modificarii mucoasei esofagului.

Cauze dar duc la aparitia bolii esofag Barrett

Principala cauza a esofagului Barrett este refluxul gastroesofagian cronic, in care acidul gastric si continutul stomacului se intorc in esofag. Acest reflux continuu poate irita mucoasa esofagiana, determinand in cele din urma schimbari in tesutul sau.

Simptome
Persoanele cu esofag Barrett pot prezenta simptome similare cu cele ale bolii de reflux, cum ar fi arsuri la stomac, regurgitare acida si disconfort in partea superioara a abdomenului. Cu toate acestea, multi pacienti pot sa nu prezinte simptome evidente. Simptomele esofagului Barrett pot varia de la absente sau usoare la severe. Multi pacienti cu aceasta afectiune pot sa nu prezinte simptome evidente. Cu toate acestea, iata cateva simptome comune asociate esofagului Barrett:

Arsuri la stomac: Acestea sunt percepute ca o senzatie de arsura sau disconfort in partea superioara a abdomenului sau in spatele sternului. Arsurile sunt adesea resimtite ca o senzatie de acid sau ca si cum stomacul ar fi "in flacari".
Regurgitare acida: Este un simptom in care continutul stomacului, inclusiv acidul gastric, se intoarce in gat sau in cavitatea bucala. Aceasta poate fi insotita de gust acid sau amar in gura.
Disfagie: Este dificultatea de a inghiti sau senzatia de blocare in timpul inghitirii. Aceasta poate fi cauzata de ingustarea esofagului datorita formarii unei stricturi.
Durere in piept: Unele persoane pot simti durere sau disconfort in piept, care poate fi confundata uneori cu simptomele unui atac de cord. Este important sa se excluda orice cauza cardiaca posibila si sa se consulte un medic in acest caz.
Tuse cronica sau raguseala: Acidul gastric sau continutul stomacului care ajunge in gat poate irita corzile vocale si poate provoca tuse cronica sau raguseala.
Este important sa retineti ca aceste simptome pot fi prezente si in alte afectiuni, cum ar fi refluxul gastroesofagian cronic. Daca experimentati simptome persistente sau severe, este recomandat sa solicitati sfatul medicului pentru evaluare si diagnostic adecvat.

Cum se diagnosticheaza esofagul Barrett

Diagnosticul esofagului Barrett se realizeaza in principal prin intermediul unei proceduri numite endoscopie superioara. Metodele de diagnostic pot include:

Endoscopia superioara: Medicul gastroenterolog utilizeaza un instrument flexibil numit endoscop, care are o camera video la capat. Pacientul primeste sedare sau anestezie locala pentru a face procedura confortabila. Endoscopul este introdus prin gura si apoi coborat in esofag si stomac.
Examinarea esofagului: Medicul examineaza atent mucoasa esofagiana pentru a cauta semne ale esofagului Barrett. Aspectul tipic al esofagului Barrett este de prezenta a unui segment de tesut roz sau rosu inlocuit de celule de tip intestinal.
Biopsii: In timpul endoscopiei, medicul poate preleva mai multe probe de tesut (biopsii) din diferite zone ale esofagului afectat de Barrett. Aceste probe sunt trimise ulterior pentru analiza la microscop pentru a confirma prezenta celulelor Barrett.
Examinare histologica: Probele de tesut prelevate in timpul biopsiilor sunt evaluate in laborator de catre un patolog pentru a examina structura si caracteristicile celulelor. Acest pas este important pentru confirmarea diagnosticului de esofag Barrett si excluderea altor afectiuni.
Medicul va efectua mai intai o procedura imagistica a esofagului folosind endoscopie pentru a vedea daca exista modificari suficiente pentru a confirma boala esofagul lui Barrett. Intr-o endoscopie superioara, medicul trece un tub subtire, flexibil, numit endoscop prin gura si in esofag, stomac si duoden. Endoscopul are un obiectiv al camerei si o sursa de lumina si proiecteaza imagini pe un monitor video. Acest lucru permite medicului sa vada daca exista o schimbare a mucoasei esofagului. Daca medicul suspecteaza esofagul lui Barrett, va fi prelevat un esantion de tesut (o biopsie) pentru a pune un diagnostic definitiv.

Capsula endoscopica este un alt test care a fost utilizat pentru a examina esofagul. In timpul acestei proceduri, pacientul inghite cu apa o pilula ce contine in interior un dispozitiv video minuscul, o sursa de lumina si una de curent elctric (baterie). Capsula are dimensiunea unei vitamine si trece in mod natural prin tractul digestiv in timp ce transmite imagini video catre un inregistrator de date. Dispozitivul se elimina in scaun.

Ambele tehnici permit medicului sa vada caracteristicile esofagului si sa stabileasca daca mucoasa normala s-a schimbat sau nu. Doar o procedura de endoscopie superioara poate permite medicului sa ia un esantion de tesut din esofag pentru a confirma acest diagnostic, precum si sa caute modificari ale displaziei potentiale care nu pot fi determinate doar pe aspectul endoscopic. Tesutul lui Barrett are un aspect diferit de mucoasa normala a esofagului si este vizibil in timpul endoscopiei.

Principala complicatie a esofagului Barrett este dezvoltarea cancerului esofagian. Cu toate acestea, nu toti pacientii cu esofag Barrett dezvolta cancer. Alte complicatii posibile includ esofagita eroziva (inflamatia esofagului), ulcer esofagian, sangerare si ingustarea esofagului. Persoanele cu esofag Barrett trebuie sa fie supuse unui program de monitorizare regulata pentru a detecta orice schimbare sau dezvoltare a cancerului esofagian. Tratamentul poate include medicamente pentru a reduce acidul gastric si a controla simptomele, precum si interventii chirurgicale sau proceduri endoscopice pentru a trata complicatiile sau a elimina tesutul anormal.

Medicamentele si / sau chirurgia pot controla eficient simptomele. Cu toate acestea, nici medicamentele, nici chirurgia nu pot inversa prezenta esofagului lui Barrett si nici nu pot elimina riscul de cancer. Exista cateva tratamente disponibile care pot distruge tesutul lui Barrett. Aceste tratamente pot scadea dezvoltarea cancerului la unii pacienti si includ ablatia de radiofrecventa termica, crioterapie sau utilizarea de substante chimice usoare si speciale (terapie fotodinamica).

Agranulocitoza: o afectiune rara a sistemului imunitar si optiuni de tratament

Agranulocitoza este o afectiune in care numarul absolut de neutrofile este mai mic de 100 per microlitru de sange. Este o afectiune grava si poate pune viata in pericol. Diagnosticul si tratamentul prompt sunt necesare pentru a evita mortalitatea din cauza septicemiei. Se disting trei tipuri principale de agranulocitozaꓽ dobandita, congenitala (este prezenta de la nastere) si ereditara (mostenita).

Agranulocitoza dobandita poate fi cauzata de o varietate de medicamente. Cu toate acestea, printre medicamentele la care un pacient poate fi sensibil se numara mai multe utilizate in tratamentul cancerului (agenti chimioterapeutici cancerosi) si altii folositi ca medicamente antipsihotice (de exemplu, clozapina). Simptomele acestei tulburari apar ca urmare a interferentei in producerea de granulocite in maduva osoasa. Persoanele cu agranulocitoza sunt sensibile la o varietate de infectii bacteriene, de obicei cauzate de bacterii benigne altfel gasite in organism. Nu rareori, ulceratiile dureroase se dezvolta si in mucoase care aliniaza gura si / sau tractul gastrointestinal.

Bibliografie:

Feldman M, et al., eds. Jaundice. In: Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease: Pathophysiology, Diagnosis, Management. 11th ed. Elsevier; 2021; 
Ferri FF. Gilbert syndrome. In: Ferri's Clinical Advisor 2023. Elsevier; 2023. https://www.clinicalkey.com. Accessed June 1, 2022;
Gilbert syndrome. American Liver Foundation. https://liverfoundation.org/for-patients/about-the-liver/diseases-of-the-liver/gilbert-syndrome/. Accessed May 31, 2022;
Chowdhury JR, et al. Gilbert's syndrome and unconjugated hyperbilirubinemia due to bilirubin overproduction. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed June 1, 2022;

Articole similare
Hipercolesterolemia: Cum apare, simptome, metode de preventie si tratament Hipercolesterolemia: Cum apare, simptome, metode de preventie si tratament

Hipercolesterolemia reprezinta o afectiune ce este caracterizata prin niveluri ridicate de colesterol in sange. Colesterolul reprezinta un tip de grasime sau lipide care este esential pentru functionarea normala a organismului, insa excesul de colesterol poate sa duca la depunerea sa pe peretii arterelor, astfel formand placi de aterom. Aceasta poate sa duca la ingustarea si la rigidizarea arterelor, fapt ce duce la cresterea riscului de boli cardiovasculare, inclusiv boala coronariana, boli arteriale periferice si accident vascular cerebral.

6 iunie 2024
Edited 6 iunie 2024
citește articolul
Infectia cu oxiuri: Cum se transmite, simptome, preventie si tratament Infectia cu oxiuri: Cum se transmite, simptome, preventie si tratament

Infectia cu oxiuri este consecinta ingestiei de alimente contaminate cu fecale, precum legumele de gradina, sau consecinta transmiterii directe fecal-orala.

3 februarie 2023
Edited 19 decembrie 2023
citește articolul
Colita ulcerativa: Cum apare, simptome, cum se poate trata Colita ulcerativa: Cum apare, simptome, cum se poate trata

In caz de colita ulcerativa, daca simptomele sunt severe sau persista peste 48 de ore, se pot examina in laborator mostre de materii fecale pentru a se stabili prezenta de globule albe si bacterii, virusuri sau paraziti. Rareori, in incercarea de a descoperi cauza se pot analiza in laborator mostre prelevate din lichidul de voma, alimente sau sange.

1 februarie 2023
Edited 3 februarie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 9 total

Pagina