Febra tifoida: Simptome, preventie si tipuri de tratament

Febra tifoida: Simptome, preventie si tipuri de tratament

Postat in: Sanatatea ta
Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 7 august 2023 Ultima actualizare: 7 august 2023

Febra tifoida este o infectie bacteriana serioasa cauzata de bacteria Salmonella typhi sau cu agentul patogen Salmonella paratyphi. Cea din urma bacterie este responsabila de declansarea unei forme severe a febrei tifoide. Febra tifoida este adesea asociata cu zonele cu conditii sanitare precare si igiena inadecvata a apei si alimentelor. Febra tifoida se manifesta printr-o serie de simptome, care pot varia in severitate de la o persoana la alta:

Febra persistenta: Unul dintre primele si cel mai evident simptom al febrei tifoide este o febra persistenta, care poate dura cateva saptamani. Temperatura corpului poate creste in mod constant si poate atinge valori ridicate, de peste 39°C.

Dureri abdominale: Pacientii cu febra tifoida pot experimenta dureri abdominale severe si crampe. Aceste dureri pot fi localizate in jurul burtii si pot fi resimtite in special in partea de jos a abdomenului.

Diaree: Diareea este un simptom comun al febrei tifoide. Scaunele devin frecvente, apoase si pot avea un miros neplacut. In unele cazuri, scaunele pot contine sange.
Oboseala si slabiciune: Pacientii cu febra tifoida se pot simti extrem de obositi si slabiti. Acestia pot avea dificultati in mentinerea nivelului normal de energie.
Pierdere in greutate si lipsa poftei de mancare: Pierderea apetitului si scaderea in greutate pot fi semne prezente in febra tifoida. Pacientii pot avea o aversiune fata de alimente si pot avea dificultati in a manca cantitati adecvate de hrana.

Dureri de cap: Durerea de cap este un simptom frecvent in febra tifoida. Pacientii pot experimenta dureri de cap moderate pana la severe.
Eruptii: Un simptom specific al febrei tifoide este aparitia unei eruptii cutanate caracteristice, care apar pe torace si abdomen.
Pot aparea si insomnii
Delir
Hemoragii produse de erodarea peretelui intestinal
Stare tifoida caracterizata prin imobilitate

Ce complicatii poate da febra tifoida

Febra tifoida este o afectiune serioasa si, in cazuri neglijate sau netratate corespunzator, poate cauza complicatii grave:

Perforatie intestinala: Una dintre cele mai grave complicatii ale febrei tifoide este perforatia intestinala, care poate aparea atunci cand bacteria Salmonella provoaca o gaura in peretele intestinului. Acest lucru poate duce la peritonita (inflamatie a peretelui abdominal) si poate necesita interventie chirurgicala de urgenta. Hemoragie intestinala: In unele cazuri, febra tifoida poate provoca hemoragii in tractul intestinal. Aceasta poate duce la sangerari rectale si poate necesita transfuzii de sange sau alte interventii medicale.

Complicatii cardiovasculare: In cazuri rare, febra tifoida netratata poate afecta sistemul cardiovascular si poate provoca tulburari cardiace, cum ar fi endocardita sau miocardita.
Complicatii neurologice: Infectia cu Salmonella typhi poate afecta sistemul nervos central, cauzand meningita sau alte probleme neurologice.Delir. Este important sa se solicite asistenta medicala imediata in cazul in care se suspecteaza febra tifoida si sa se urmeze tratamentul adecvat sub indrumarea unui medic. Tratamentul precoce si corespunzator poate ajuta la prevenirea complicatiilor grave si la recuperarea completa.

Febra tifoida este contagioasa? Da, febra tifoida este o boala contagioasa. Bacteria Salmonella care cauzeaza febra tifoida, se transmite de la o persoana infectata la alta prin intermediul consumului de apa sau alimente contaminate cu bacterii provenite din fecalele sau urina pacientilor infectati. Principalele cai de transmitere includ:

Consumul de alimente contaminate: Consumul de alimente care au fost contaminate cu bacterii Salmonella typhi poate duce la infectie. Acest lucru poate include consumul de alimente care au fost spalate sau preparate cu apa contaminata sau care au fost manipulate de persoane infectate fara respectarea masurilor adecvate de igiena. Consumul de apa contaminata: Apa contaminata cu bacterii Salmonella typhi este o sursa comuna de transmitere a infectiei. Apa potabila contaminata sau apa utilizata in igiena personala (cum ar fi spalarea mainilor) poate fi o cale de transmitere.

Contactul direct: Contactul direct cu persoane infectate poate duce, de asemenea, la transmiterea febrei tifoide. Acest lucru poate include contactul cu fecalele sau urina pacientilor infectati, care contin bacteriile Salmonella typhi. De asemenea, febra tifoida se poate transmite si pe cale aerogena si prin transportul vectorilor.

 

Preventie si tratament pentru febra tifoida

Pentru a preveni febra tifoida, urmatoarele masuri pot fi adoptate:

Igiena personala: Spala-ti mainile frecvent cu apa si sapun, in special inainte de mese si dupa utilizarea toaletei. Asigura-te ca folosesti o tehnica corecta de spalare a mainilor si acopera-ti gura si nasul atunci cand tusesti sau stranuti. Consum de alimente sigure: Consuma alimente care sunt preparate si manipulate in conditii igienice. Asigura-te ca alimentele sunt gatite complet si evita alimentele crude sau insuficient preparate.

De asemenea, evita consumul de alimente de la vanzatori ambulanti nesiguri sau din surse necunoscute. Consum de apa potabila sigura: Consuma apa potabila sigura, care a fost tratata prin fierbere, filtrare sau prin utilizarea de solutii de dezinfectare adecvate. Evita consumul de apa din surse nesigure, cum ar fi izvoare neprovate sau apa de la robinet care nu este potabila.

Evitarea expunerii la apa contaminata: Evita inotul in lacuri, rauri sau alte surse de apa care pot fi contaminate cu bacterii Salmonella typhi. De asemenea, evita contactul cu apa reziduala sau cu alte surse de apa potential contaminate. Vaccinarea: Vaccinul impotriva febrei tifoide este disponibil si poate oferi o protectie partiala impotriva infectiei.

Tratamentul febrei tifoide implica de obicei utilizarea de antibiotice pentru a eradica infectia bacteriana cauzata de Salmonella typhi. Antibioticele sunt principala modalitate de tratament a febrei tifoide. Acestea sunt prescrise pentru a trata infectia si a controla raspandirea bacteriei in organism. Deoarece febra tifoida poate cauza deshidratare din cauza diareei si a pierderii apetitului, rehidratarea adecvata este esentiala. In unele cazuri, pacientii pot necesita administrarea de lichide si electroliti prin perfuzie intravenoasa pentru a mentine hidratarea corecta.

Odihna adecvata este importanta pentru recuperarea pacientului si pentru a permite sistemului imunitar sa lupte impotriva infectiei. Pacientul trebuie sa evite efortul fizic excesiv pana la vindecarea completa. Pacientii cu febra tifoida trebuie sa fie supravegheati indeaproape de catre un medic pentru a monitoriza progresul tratamentului si pentru a identifica orice complicatii potentiale. Este posibil sa fie necesara repetarea testelor pentru a confirma vindecarea completa.

In cazuri grave, atunci cand organismul nu raspunde la tratament, se poate interveni chirurgical prin eliminarea vezicii biliare, intrucat aceasta este mediul principal de multiplicare a bacteriei Salmonella. Este esential sa se primeasca un tratament adecvat pentru febra tifoida, sub indrumarea unui medic. A nu se incerca tratarea febrei tifoide prin auto-medicatie. Daca o persoana suspecteaza ca ar putea avea febra tifoida, se va cauta asistenta medicala imediata pentru un diagnostic precis si un plan de tratament corespunzator.

Fiecare persoana trebuie sa fie constienta de factorii de risc care pot favoriza declansarea febrei tifoide. De asemenea, se va tine cont de masuri specifice pentru a preveni infectia cu Salmonella typhi si raspandirea febrei tifoide. In special, atunci cand se calatoreste in zone cu risc ridicat, respectarea masurilor de igiena si precautie este esentiala.

 

Inflamatiile cutanate: Cum apar, cum te poti proteja, metode de tratament

De fiecare data cand apare un iritant, un patogen sau un corp strain in organismul nostru corpul trimite celule pentru a ne proteja de efectele sale. Atunci apare si inflamatia, parte din reactia imunitara a organismului nostru. Sunt doua tipuri de inflamatii, acute, si cronice, cele din urma fiind de lunga durata. Cand avem inflamatie acuta stim ca am avut o taietura la un deget, ceva ce s-a intamplat din senin, aleator. Daca avem inflamatie cronica corpul tot trimite celule inflamatorii desi nu exista un pericol extern - vezi reactia organismului cand apare artrita reumatoida. De multe ori corpul si sistemul imunitar percep in mod gresit „atacatorii” si identifica propriile celule sau tesuturi, ajungandu-se la bolile autoimune, de exemplu diabetul de tip 1.

De la inflamatie la boli cronice nu mai este decat un pas. De pilda, avem sindromul metabolic, diabetul de tip 2, bolile de inima, obezitatea care au la baza inflamatiile. Celulele care sunt trimise in apararea organismului se numeste celule inflamatoare sau citokine, substante care stimuleaza mai multe celule inflamatorii. Rezultatul actiunii celulare ar fi durerea, inflamatia, roseata, insa inflamatia afecteaza si alte sisteme importante din corp pe care nu le vedem in mod obisnuit.

REFERINTE:

Schaffer JV, et al. Benign pigmented skin lesions other than melanocytic nevi (moles). https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Nov. 19, 2019.
Goldstein BG, et al. Overview of benign lesions of the skin. https://www.uptodate.com/contents/search. Accessed Nov. 19, 2019.
Melanoma prevention. The American Melanoma Foundation. https://melanomafoundation.org/melanoma-prevention. Accessed Nov. 19, 2019.
Dermabrasion for wrinkles. American Society for Dermatologic Surgery. https://www.asds.net/skin-experts/skin-treatments/non-ablative-laser-resurfacing-for-wrinkles. 
Microdermabrasion for wrinkles. American Society for Dermatologic Surgery. https://www.asds.net/skin-experts/skin-treatments/non-ablative-laser-resurfacing-for-wrinkles. Accessed Oct. 10, 2019.

Articole similare
Sistem digestiv: ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie Sistem digestiv:  ce este Jejunul, care este rolul sau in digestie

Jejunul si ileonul formeaza partea cea mai lunga a intestinului subtire care reprezinta cea mai lunga parte a sistemului digestiv, avand aproape 7 metri lungime. Jejunul, alaturi de ileon joaca un rol estential in procesul de irigare cu sange. Aceste organe primesc sange arterial de la 15-18 ramuri ale arterei mexenterice superioare. Ramurile se unesc formand arcuri, numite arcade arteriale iar din aceste arcade ies artere drepte ce aprovizioneaza cu sange intestinul subtire. 

5 mai 2025
Edited 5 mai 2025
citește articolul
Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii Glandele salivare: rol, afectiuni, posibile patologii

Glandele salivare sunt localizate in gura, fiind in numar de trei perechi de glande salivare mari si sute de glande mici. Acestea produc saliva, numita si sputa, si o secreta in gura prin deschideri numite canale. Saliva inmoaie alimentele, care ajuta la mestecat si inghitire. De asemenea, curata gura si contine anticorpi care pot ucide germenii.

25 iunie 2024
Edited 25 iunie 2024
citește articolul
Grapefruit: fructul paradisului bogat in vitamine si enzime digestive Grapefruit: fructul paradisului bogat in vitamine si enzime digestive

Grapefruitul este o sursa excelenta de vitamina C si potasiu, dar contine si alte vitamine si minerale importante, cum ar fi vitamina A, vitamina B6, calciu si fier. Consumul regulat de grapefruit poate ajuta la scaderea nivelului de colesterol, la reducerea riscului de boli de inima si la imbunatatirea functiei imunitare.

20 mai 2024
Edited 20 mai 2024
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.