Flutterul atrial: De ce apare, care sunt simptomele, preventie si tipuri de tratament
Flutterul atrial este unul dintre ritmurile cardiace anormale mai frecvente (aritmii). Este cauzat de un circuit electric anormal in camerele superioare ale inimii (atrii). Flutterul atrial este catalolgat drept o tulburare importanta a ritmului cordului. Persoanele care au aceasta conditie medicala au un ritm cardiac foarte rapid. Ca urmare a activitatii anormale a circuitelor electrice ce apar la nivelul atriului drept, apar disfunctionalitati ale functionalitatii normale a cordului. In mod normal, bataile inimii sunt cuprinse intre 60 si 100 de batai pe minut. In cazul persoanelor care au flutter atrial, valoarea ritmului cardiac creste, ba chiar se tripleaza.
De ce apare flutterul atrial?
Intr-o inima functionala normala, impulsurile electrice sunt trimise din nodul sinusal in atriul drept. Acest nod controleaza ritmul cardiac si momentul batailor inimii. Impulsurile electrice calatoresc prin muschiul cardiac in atrii. In flutterul atrial, se formeaza un circuit electric anormal in atrii, care provoaca contractii anormal de frecvente in camerele superioare. Acest nou circuit preia ritmul cardiac si ritmul si poate determina camerele inferioare ale inimii (ventriculele) sa bata repede, dar adesea nu la fel de repede ca atriile. Acest lucru se intampla adesea dupa unele tipuri de interventii chirurgicale cardiace, leziuni ale muschilor cardiaci sau alte modificari ale inimii. Factori de risc:
- Varsta (cu cat o persoana este mai in varsta, cu atat riscul este mai mare);
- Hipertensiune arteriala;
- Diabet;
- Boala coronariana;
- Insuficienta cardiaca;
- Boala valvei cardiace;
- Boala cardiaca congenitala;
- Chirurgie cardiaca anterioara;
- Obezitate;
- Consumul de alcool;
- Boala pulmonara;
- Tiroida hiperactiva (hipertiroidism);
- Apnee de somn;
- Exercitii excesive, cum ar fi la sportivii de anduranta;
- Istoricul familial;
Flutterul atrial este periculos?
In general, flutterul atrial nu pune viata in pericol, atat timp cat este diagnosticat si tratat intr-un timp scurt. Desi pacientii pot duce o viata normala cu ajutorul tratamentelor, pot aparea si complicatii. Daca bataile inimii cresc extrem de mult, inima nu va pompa sange intr-un mod eficient. In astfel de situatii, muschiul inimii sau creierul vor fi slab vascularizate si, prin urmare, nu pot functiona precum ar trebui.
In unele cazuri, pot aparea conditii mai grave, precum infarct miocardic, accident vascular cerebral si insuficienta cardiaca de tip congestiv. Insuficienta cardiaca apare deoarece atunci cand inima bate foarte repede si pe o perioada indelungata, muschiul inimii va ”obosi”, inima nemaiputand face fata cerintelor organismului. Contractia ineficienta a muschiului inimii face ca sangele sa stagneze la nivelul cordului si astfel sa apara trombi. Dupa ce au parasit inima, trombii ajung in vasele de sange de la creier, determinand producerea accidentului vascular cerebral. Atunci cand trombii ajung la nivelul cordului, apare infarctul miocardic. Nu toate persoanele vor prezenta simptome, iar la cei care vor avea semne, palpitatiile sunt cea mai comuna manifestare. Flutterul atrial face inima sa bata anormal de repede, desi nu toate persoanele resimt acest lucru. Alte simptome pot include:
- Oboseala accentuata
- Respiratie dificila
- Anxietate accentuata
- Lesin
- Stare de confuzie
- Dificultate in realizarea efortului fizic
- Cardiopatie ischemica
Flutterul atrial este acelasi lucru cu fibrilatia atriala?
Desi ambele sunt caracterizate de anomalii ale ritmului cardiac, in cazul flutterului atrial, contractiile inimii, desi sunt regulate, sunt extrem de numeroase. In cazul fibrilatiei atriale, atriile, care sunt camerele superioare ale cordului, se contracta intr-o maniera neregulata. Literatura de specialitate subliniaza faptul ca o treime din persoanele care au flutter atrial au si tulburari de fibrilatie atriala. Medicii considera flutterul ca fiind aritmia cardiaca cea mai periculoasa. Flutterul, fiind o tulburare de conducere si de ritm, poate cauza un infarct miocardic. Este deosebit de important ca persoanele care manifesta semne ce pot indica o fibrilatie sau flutter sa se prezinte la medic in cel mai scurt timp. La domiciliu, monitorizarea pulsului si a batailor neregulate ale inimii este si aceasta masura importanta. Pentru a diagnostica flutterul atrial, medicul va verifica ritmul cardiac prin intermediul investigatiilor care pot include:
Electrocardiografie - Aceasta masoara activitatea electrica din inima prin intermediul unor electrozi care sunt conectati la un dispozitiv care inregistreaza ritmul cardiac.
Monitorizarea Holter – Implica purtarea unui aparat portabil, cu scopul de a se monitoriza ritmul cardiac pe parcursul mai multor ore sau chiar zile.
Poate fi utila si ecografia Doppler. Cu ajutorul electrocardiogramei se poate identifica modul in care inima functioneaza, locul, tipul si intensitatea artimiei, astfel se pot observa si alte patologii cardiace nedescoperite, precum si eventualele manifestari ce indica tulburari electrolitice. Cu toate acestea, electrocardiograma are si limitarile sale, intrucat flutterul poate sa nu fie prezent in momentul evaluarii. Sunt situatii in care EKG se prezinta normal, iar pacientul sa sufere de flutter atrial, tocmai deoarece flutterul nu apare constant. Mai departe, se apeleaza la montarea dispozitivului holter, prin intermediul caruia se evalueaza inima pe parcursul mai multor ore/zile, iar astfel eventualele anomalii pot fi detectate.
Scopul tratamentului este de a controla ritmul cardiac, de a preveni accidentul vascular cerebral si de a mentine un ritm cardiac normal. Pentru a controla ritmul cardiac, vi se poate administra un medicament care poate incetini ritmul cardiac. Pentru a preveni accidentul vascular cerebral, medicul va poate prescrie un anticoagulant pentru a se preveni formarea unui cheag de sange in inima. Acest cheag se poate rupe si poate calatori in creier. Controlul ritmului inimii implica fie medicamente, ablatie cardiaca sau cardioversie electrica.
Tipuri de tratament pentru flutterul atrial
Medicamente antiaritmice
Aceste medicamente pot fi luate dupa cum este necesar pentru a opri un episod. Sau le puteti lua in fiecare zi pentru a preveni viitoarele episoade de flutter atrial.
Cardioversie electrica
Aceasta este o procedura ambulatorie in care sunt asezati electrozi pe piept si spate. Energia este trimisa prin aceste patch-uri ca un soc care este sincronizat cu bataile inimii pacientului. In multe cazuri, acest lucru restabileste ritmul normal. Acest lucru se face de obicei cu sedarea IV, astfel incat socul sa nu fie resimtit. Uneori, medicul poate recomanda inceperea unui tratament cu medicamente antiartimice in jurul perioadei cardioversiei. Acest lucru ajuta la mentinerea unui ritm normal pentru o perioada mai lunga de timp dupa cardioversie sau poate ajuta cardioversia sa fie un succes.
Ablatie cardiaca
Aceasta este o procedura bazata pe utilizarea unui cateter, fiind o metoda extrem de comuna in tratarea aritmiilor. De asemenea, este deosebit de important sa se trateze si afectiunile care au generat flutterul. In plus, se va stabili daca este oportun sa se introduca medicatia anticoagulanta, intrucat este elementara in cazul flutterului atrial.
Colesterolemia: Care sunt simptomele, preventie si tipuri de tratament
Colesterolemia se refera la o afectiune medicala caracterizata prin niveluri anormal de mari de colesterol in sange. Colesterolul este o substanta grasa care este produsa in mod natural de ficat si este prezenta si in anumite alimente. Acesta joaca un rol vital in organism, inclusiv producerea de hormoni, vitamina D si acizi biliari care ajuta la digestie. Cu toate acestea, nivelurile excesive de colesterol pot duce la diverse probleme de sanatate, in special boli cardiovasculare.
Exista doua tipuri primare de colesterol: lipoproteina cu densitate scazuta (LDL) colesterol, adesea denumita colesterol ”rau” si lipoproteina cu densitate ridicata ( HDL ) colesterol, cunoscut sub numele de colesterol ”bun”. Nivelurile ridicate de colesterol LDL pot contribui la formarea placii in artere, ceea ce poate duce la ateroscleroza si poate creste riscul de atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale. Pe de alta parte, colesterolul HDL ajuta la eliminarea colesterolului LDL din fluxul sanguin, reducand riscul de boli cardiovasculare. Hipercolesterolemia familiala este o tulburare genetica care poate provoca niveluri extrem de ridicate de colesterol LDL. Este o afectiune mostenita care afecteaza modul in care organismul prelucreaza colesterolul, ceea ce duce la debutul precoce al bolilor cardiovasculare.
Tratamentul pentru colesterolemie implica de obicei modificari ale stilului de viata si, in unele cazuri, medicamente. Modificarile stilului de viata pot include adoptarea unei diete sanatoase, saraca in grasimi saturate si trans, cresterea activitatii fizice, mentinerea unei greutati sanatoase si evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool. Medicamente precum statine, sechestrante de acid biliar si inhibitori de absorbtie a colesterolului pot fi prescrise pentru a ajuta la scaderea nivelului de colesterol.
BIBLIOGRAFIE:
Keratosis pilaris. American Osteopathic College of Dermatology. http://www.aocd.org/skin/dermatologic_diseases/keratosis_pilaris.html. Accessed Oct. 2, 2020;
Keratosis pilaris. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/cornification-disorders/keratosis;