Gastroscopia: Ce este, cand este necesara, ce trebuie sa stim inainte
Gastroscopia, cunoscuta si sub numele de endoscopie superioara, este o procedura medicala utilizata pentru a examina interiorul esofagului, stomacului si primelor portiuni ale intestinului subtire (duoden). Este realizata folosind un instrument numit endoscop, care este un tub subtire si flexibil cu o camera video la capat. Gastroscopia este recomandata intr-o serie de situatii pentru a evalua si diagnostica afectiunile gastrointestinale. Iata cateva motive comune pentru care poate fi recomandata gastroscopia:
Evaluarea simptomelor digestive: Gastroscopia poate fi indicata in cazul simptomelor digestive persistente, cum ar fi dureri abdominale, arsuri la stomac, greata, varsaturi frecvente, dificultati de inghitire sau sangerari digestive. Prin intermediul gastroscopiei, medicul poate examina mucoasa stomacului, esofagului si duodenului pentru a identifica cauza acestor simptome.
Diagnosticarea afectiunilor gastrointestinale: Gastroscopia este utilizata pentru a diagnostica o gama larga de afectiuni gastrointestinale, inclusiv ulcere gastrice sau duodenale, gastrita (inflamatia stomacului), esofagita (inflamatia esofagului), tumori gastrice, polipi, boala de reflux gastroesofagian, etc. si chiar cancer de stomac.
Monitorizarea afectiunilor existente: Daca ai fost diagnosticat cu o afectiune gastrointestinala, cum ar fi boala celiaca, boala Crohn sau sindromul de intestin iritabil, gastroscopia periodica poate fi recomandata pentru a evalua evolutia afectiunii, pentru a verifica eficacitatea tratamentului si pentru a identifica orice complicatii.
Sangerare digestiva: Gastroscopia este utila pentru a identifica sursa de sangerare in sistemul digestiv superior. Medicul poate vizualiza leziunile, ulcerul sau vasele de sange anormale si, in unele cazuri, poate efectua tratamente minim invazive pentru a opri sangerarea.
Biopsie si prelevare de mostre: In timpul gastroscopiei, medicul poate preleva mostre de tesut (biopsii) pentru analiza ulterioara in laborator. Aceasta poate fi utila pentru diagnosticarea precisa a anumitor afectiuni si pentru planificarea tratamentului adecvat.
Suspiciune de ulcere sau inflamatie: Gastroscopia poate fi recomandata daca exista suspiciunea de ulcere gastrice sau duodenale, gastrita (inflamatia stomacului) sau esofagita (inflamatia esofagului).
Sangerare digestiva: Gastroscopia poate fi efectuata pentru a identifica sursa de sangerare in sistemul digestiv superior, cum ar fi ulcerele sau vasele de sange anormale.
Ce poate detecta aceasta investigatie
Gastroscopia este o procedura utilizata pentru a examina si evalua interiorul esofagului, stomacului si duodenului (prima parte a intestinului subtire). Aceasta analiza poate detecta si identifica urmatoarele afectiuni si anomalii:
Ulcere gastrice si duodenale: Gastroscopia permite vizualizarea directa a mucoasei stomacului si duodenului, permitand identificarea ulcerelor, care sunt leziuni deschise sau eroziuni in mucoasa acestor zone.
Inflamatii si infectii: Gastroscopia poate detecta inflamatii ale mucoasei stomacului (gastrita) si ale esofagului (esofagita), precum si infectii precum infectia cu bacterii Helicobacter pylori.
Tumori si cancere: Gastroscopia poate ajuta la identificarea tumorilor benigne, precum polipii, si a tumorilor maligne (cancere) in stomac sau esofag.
Refluxul acid si boala de reflux gastroesofagian (BRGE): Gastroscopia poate evidentia leziuni ale mucoasei esofagiene si ale sfincterului esofagian inferior care pot fi cauzate de refluxul acid frecvent si persistent.
Gastropareza: Gastroscopia poate oferi informatii despre motilitatea stomacului si poate ajuta la diagnosticarea gastroparezei, o afectiune in care muschii stomacului nu functioneaza corect si determina intarzierea golirii stomacului.
Sangerari si vase de sange anormale: Gastroscopia poate identifica sursa sangerarilor din sistemul digestiv superior si poate detecta vasele de sange anormale (telangiectazii) care pot cauza sangerari.
Pe langa diagnostic, gastroscopia permite si efectuarea unor proceduri terapeutice, cum ar fi oprirea sangerarii, indepartarea polipilor sau dilatarea stricturilor esofagiene.
Cum se desfasoara procedura
De obicei, se cere pacientului sa nu consume alimente sau lichide inainte de procedura, timpul specific fiind stabilit de medic. Este posibil sa fie necesara administrarea de medicamente pentru a curata stomacul si a asigura o vizualizare mai buna a mucoasei gastrointestinale. Pacientul este asezat pe spate, iar in gura i se introduce un tub subtire si flexibil (endoscopul) care se deplaseaza usor in jos prin gat, esofag si in stomac. Pentru a reduce disconfortul, se poate aplica un spray anestezic in gat sau se poate administra o sedare usoara.
Pe masura ce endoscopul avanseaza prin tractul digestiv, medicul examineaza in detaliu mucoasa gastro-intestinala. De asemenea, pot fi prelevate mostre de tesut (biopsii) pentru analiza ulterioara in laborator. Gastroscopia poate provoca unele disconforturi, dar de obicei nu ar trebui sa fie dureroasa. In timpul procedurii, medicul va folosi anestezie locala pentru a ameliora disconfortul in gat si pentru a facilita introducerea endoscopului.
Cu toate acestea, experienta individuala poate varia. Unele persoane pot experimenta o senzatie de presiune sau de umflare in timpul introducerii endoscopului in gat si pe masura ce acesta se deplaseaza in esofag si stomac. Uneori, pacientii pot simti nevoia de a inghiti sau pot avea senzatia de greata temporara. In cazul in care se efectueaza biopsii sau alte proceduri terapeutice, pot aparea senzatii usoare de intepatura sau crampe, dar acestea sunt de obicei bine tolerate.
Daca ai nelamuriri sau ingrijorari cu privire la nivelul de disconfort in timpul gastroscopiei, este important sa discuti cu medicul inainte de procedura. Medicul poate oferi informatii suplimentare si poate lua in considerare necesitatea utilizarii unei sedari usoare pentru a-ti asigura confortul in timpul gastroscopiei. Disconfortul este adesea temporar si minor in comparatie cu beneficiile diagnostice si terapeutice pe care gastroscopia le poate oferi.
Gastroscopia are contraindicatii?
Gastroscopia, in general, este considerata o procedura sigura si bine tolerata, dar exista cateva contraindicatii si precautii asociate cu aceasta:
Obstructie esofagiana severa: Daca exista o obstructie completa sau severa a esofagului, introducerea endoscopului poate fi dificila sau imposibila. In astfel de cazuri, poate fi necesara o evaluare si abordare alternativa, cum ar fi dilatarea prealabila a esofagului.
Perforatie sau ruptura a esofagului sau stomacului: Daca exista suspiciunea unei perforatii sau a unei rupturi ale esofagului sau stomacului, gastroscopia poate fi contraindicata. Aceasta este o situatie de urgenta care necesita asistenta medicala imediata.
Tulburari de coagulare severe: Persoanele cu tulburari de coagulare severe, cum ar fi tulburari de sangerare sau pacienti care primesc medicamente anticoagulante puternice, pot avea un risc crescut de complicatii hemoragice in timpul gastroscopiei. In astfel de cazuri, trebuie facuta o evaluare atenta a riscurilor si beneficiilor si pot fi necesare precautii speciale sau ajustari ale tratamentului anticoagulant.
Tulburari cardiovasculare instabile: Pacientii cu tulburari cardiovasculare instabile, cum ar fi un infarct miocardic recent sau instabilitate hemodinamica, pot necesita o evaluare si management adecvat inainte de a efectua gastroscopia.
Oxiuriaza: tot ce trebuie sa stii despre infestarea cu oxiuri
Oxiuriaza, cunoscuta si sub numele de enterobiaza sau infectia cu viermele uman Enterobius vermicularis, este o afectiune parazitara comuna, in special la copii. Acesta este cauzata de infestarea cu viermi mici, albi, subtiri si in forma de ac, numiti oxiuri. Acesti paraziti afecteaza in principal intestinul gros al gazdei umane. Transmiterea oxiurazei are loc prin ingestia oualor de oxiuri. Oxiurile adulte traiesc in intestinul gros al gazdei umane, iar femela depune oua in jurul regiunii anale.
Aceste oua pot fi transferate pe maini, obiecte sau suprafete prin scarpinarea regiunii anale infectate. O persoana infestata poate raspandi ouale de oxiuri prin contactul cu alte persoane, alimente sau obiecte. Oxiurii sunt nematode (viermi nematozi) si apartin familiei Oxyuridae. Acestia au dimensiuni reduse, cu lungimea de aproximativ 0,5-1 centimetri la adulti si sunt subtiri si in forma de ac. Oxiurii au o viata relativ scurta in corpul uman, de aproximativ 2-6 saptamani.
Ciclul de viata al oxiurilor incepe cu ouale depuse de femela adulta in jurul regiunii anale. Aceste oua sunt mici, aproximativ 50-60 microni, si nu sunt vizibile cu ochiul liber. Oxiurii depun ouale in timpul noptii sau dimineata devreme, provocand adesea mancarime intensa in zona anala a gazdei umane. Dupa depunerea oualor, femela adulta moare. Ouale de oxiuri sunt extrem de rezistente si pot supravietui in mediu timp de cateva saptamani. Ele pot fi raspandite in mediul inconjurator prin scarpinatul regiunii anale infectate sau prin transferul pe maini, obiecte sau suprafete contaminate.
Bibliografie:
Plasmeijer EI, Nguyen TM, Olsen CM, Janda M, Soyer HP, Green AC. The natural history of common melanocytic nevi: a systematic review of longitudinal skin desiseas 2017 ;
Roh MR, Eliades P, Gupta S, Tsao H. Genetics of melanocytic nevi. Pigment Cell Melanoma Res. 2015;
Silva JH1, Sá BC, Avila AL, Landman G, Duprat Neto JP. Atypical mole syndrome and dysplastic nevi: identification of populations at risk for developing melanoma (Sao Paulo). 2011;
