Hipotiroidismul si fertilitatea: Care este relatia de cauzalitate, ce trebuie sa evitam pentru a avea o sarcina sanatoasa

Afectiunile tiroidei sunt frecvente la femeile tinere si, implicit, la femeile gravide. Hipotiroidismul afecteaza intre 2-3% dintre femeile insarcinate, fiind adesea subclinic. Aceasta inseamna ca simptomele nu sunt evidente, dar pot cauza complicatii materne si fetale semnificative, afectand dezvoltarea ulterioara a copilului. Diagnosticul si tratamentul corect al disfunctiilor tiroidiene sunt esentiale in aceasta perioada. In primul trimestru, nivelul hormonului hCG (gonadotropina corionica umana) creste considerabil, stimuland tiroida intr-un mod similar cu TSH (hormonul tireostimulator), rezultand intr-o crestere a T4 liber si o scadere a TSH. In trimestrele ulterioare, T4 liber tinde sa scada, dar aceste variatii se incadreaza in limitele normale.
Alte schimbari includ cresterea activitatii enzimei 5-deiodinaza de tipul III, care sporeste descompunerea T3 si T4, necesitand o productie crescuta a acestor hormoni. Cresterea eliminarii renale a iodului si transferul acestuia catre fat pot duce la scaderea productiei hormonilor tiroidieni in cazul unui aport insuficient de iod, provocand aparitia gusei atat la mama, cat si la fat. Cresterea volumului tiroidei este o alta modificare observata, ce poate aparea chiar si la femeile sanatoase.


- Cum se manifesta hipotiroidismul in sarcina?
- Care este legatura directa dintre nivelul de hormoni din organism si evolutia sarcinii
- Cauzele hipotiroidismului. De ce apare aceasta afectiune
Cum se manifesta hipotiroidismul in sarcina?
In timpul sarcinii, organismul unei femei trece prin multe schimbari fiziologice care afecteaza diverse sisteme si organe, influentand in acelasi timp rezultatele anumitor teste medicale. Aceste ajustari sunt normale si esentiale pentru sanatatea atat a mamei, cat si a fatului. Una dintre schimbarile semnificative se refera la metabolismul hormonal tiroidian. Sarcina induce o crestere a volumului plasmatic si a concentratiei de TBG (globulina care leaga hormonii tiroidieni), ceea ce contribuie la o crestere a nivelurilor totale de tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) in sange.
Care este legatura directa dintre nivelul de hormoni din organism si evolutia sarcinii
Exista doua situatii principale in contextul sarcinii si afectiunilor tiroidiene:
1. Femeile constiente de patologia lor tiroidiana: Ideal este ca acestea sa-si verifice si corecteze functia tiroidiana inainte de a ramane gravide. Daca acest lucru nu a fost posibil, este important sa faca acest lucru imediat dupa conceptie.
2. Femeile necunoscatoare de problemele lor tiroidiene: Acestea pot descoperi disfunctiile tiroidiene in urma screening-ului recomandat femeilor gravide cu risc.
In ambele cazuri, diagnosticul corect necesita o intelegere profunda a modificarilor fiziologice ale tiroidei in timpul sarcinii. Testele tiroidiene trebuie interpretate in functie de varsta sarcinii pentru a oferi un diagnostic precis. Aportul adecvat de iod si substitutia hormonala la gravidele cu hipotiroidism sunt esentiale pentru sanatatea mamei si a copilului. Aceste masuri asigura o dezvoltare optima a fatului si reduc riscurile asociate cu disfunctiile tiroidiene in sarcina.
Cauzele hipotiroidismului. De ce apare aceasta afectiune
Hipotiroidismul in sarcina este o conditie care poate avea mai multe cauze, insa doua dintre acestea sunt predominant intalnite: tiroidita autoimuna si deficitul de iod. Tiroidita autoimuna reprezinta cea mai comuna cauza de hipotiroidism in tarile dezvoltate, manifestandu-se prin atacul sistemului imun asupra glandei tiroide. Aceasta poate surveni atat izolat, cat si in asociere cu alte afectiuni autoimune. Diagnosticul acestei patologii se bazeaza pe detectia anticorpilor specifici, desi exista situatii in care anticorpii nu sunt prezentati (tiroidita autoimuna seronegativa). Pe de alta parte, deficitul de iod este frecvent intalnit in tarile in curs de dezvoltare si era odata o problema obisnuita si in Romania. Adoptarea legii iodarii universale a sarii in 2003 a contribuit la ameliorarea situatiei. Conform unui studiu din 2016, aportul de iod in randul gravidelor din Romania este adecvat atat pentru cele care consuma suplimente de iod, cat si pentru cele care nu iau suplimente, dar includ in dieta lor cantitati semnificative de alimente ce contin sare iodata, cum ar fi painea. In schimb, gravidele care evita atat suplimentele de iod, cat si alimentele iodate, prezinta un aport insuficient de iod.Alte cauze ale hipotiroidismului pot include tiroidectomia, administrarea de iod radioactiv sau folosirea medicamentelor antitiroidiene de sinteza.


Hipotiroidismul este o afectiune endocrina ce se caracterizeaza prin scaderea productiei de hormoni tiroidieni. Identificarea timpurie este esentiala pentru a evita complicatiile, dar diagnosticarea poate fi dificila din cauza naturii subtile si nespecifice a simptomelor. Acestea sunt adesea usor de trecut cu vederea sau pot fi confundate cu simptome ale altor afectiuni. Printre cele mai frecvente semne ale hipotiroidismului se numara:
● Fatigabilitatea: Senzatia de oboseala persistenta este unul dintre primele si cele mai comune simptome ale hipotiroidismului, avand un impact semnificativ asupra calitatii vietii.
● Cresterea in greutate: Hipotiroidismul poate incetini metabolismul, ceea ce duce la cresterea inexplicabila in greutate, chiar si cand alimentatia si nivelul de activitate fizica raman constante.
● Intoleranta la frig: Persoanele cu hipotiroidism pot observa ca le este mai frig decat altora, chiar si in conditii de temperatura moderata.
● Crampe musculare si slabiciune: Aceste simptome pot aparea chiar si in absenta unui efort fizic intens, fiind cauzate de metabolismul redus.
● Constipatia: Un alt efect al metabolismului incetinit este constipatia, care poate deveni o problema regulata.
● Probleme de memorie si concentrare: Hipotiroidismul poate afecta functiile cognitive, ducand la dificultati de concentrare si memorare.
● Bradicardia: Ritmul cardiac anormal de lent este un alt indicator posibil al hipotiroidismului.
● Sindromul de tunel carpian: Acesta poate aparea datorita edemelor generate de metabolismul lent.
● Ingrosarea vocii: Modificarile vocii pot surveni din cauza inflamarii si ingrosarii corzilor vocale.
Este foarte important ca oricine observa o combinatie a acestor simptome sa consulte un specialist pentru evaluari suplimentare. Diagnosticarea precoce si tratamentul adecvat pot ameliora semnificativ simptomele si pot imbunatati calitatea vietii. Pentru a intelege si diagnostica hipotiroidismul, este important sa diferentiem intre formele subclinice, unde simptomele sunt adesea absente, si hipotiroidismul manifest, unde semnele si simptomele specifice pot ghida diagnosticul. Desi acestea pot fi subtile si usor de confundat cu alte conditii, cum ar fi sarcina sau diverse alte patologii, o anamneza detaliata poate oferi indicii valoroase, relevand posibile predispozitii autoimune sau istoric familial.
Diagnosticele paraclinice sunt esentiale pentru a determina cauza hipotiroidismului. Testele hormonale includ TSH si diverse forme de tiroxina si triiodotironina. Deoarece nivelurile acestor hormoni pot fluctua in timpul sarcinii, este important sa se utilizeze intervale de referinta ajustate pentru starea de sarcina. Markerii autoimunitatii, cum ar fi ATPO si ATGL, desi nu reflecta direct functia tiroidiana, sunt indicatori importanti ai riscurilor asociate sarcinii, precum infertilitatea, pierderea sarcinii sau nasterea prematura. Acesti anticorpi sunt si asociati cu o functie tiroidiana redusa, ce poate conduce la hipotiroidism pe parcursul sarcinii. Studiile indica faptul ca nivelurile de ATPO in trimestrul al treilea pot fi legate de un coeficient de inteligenta scazut la copii, chiar si in cazurile cu functie tiroidiana normala. In cazurile suspecte de tiroidita autoimuna, unde testele pentru anticorpi sunt negative, ecografia tiroidiana poate fi utilizata pentru confirmare.
Gestionarea adecvata a sanatatii tiroidiene in timpul sarcinii este esentiala pentru sanatatea atat a mamei, cat si a fatului. O atentie deosebita trebuie acordata aportului de iod si reglarii dozei de hormoni tiroidieni, in special pentru femeile cu hipotiroidie preexistenta sau nou diagnosticata. Pentru gravide si femeile care alapteaza, un aport zilnic de 250 micrograme de iod este foarte important. Este recomandat ca acest necesar sa fie asigurat inca de dinaintea conceptiei, pentru a sprijini dezvoltarea sanatoasa a fatului. In majoritatea cazurilor, aportul adecvat de iod poate fi atins prin administrarea de suplimente care contin aproximativ 150 micrograme de iod. Reglarea nivelurilor de Thyroxina este foarte importanta. Femeile cu hipotiroidie diagnosticata trebuie sa ajusteze doza de Thyroxina inainte de conceptie si sa continue monitorizarea si adaptarea dozei pe parcursul sarcinii. In mod specific, doza de Thyroxina ar trebui crescuta cu 25-50% dupa confirmarea sarcinii, cu reevaluari periodice ale functiei tiroidiene. Aceste controale sunt esentiale in primele 26-32 de saptamani si dupa nastere, cand doza ar trebui ajustata inapoi la nivelul pre-conceptie. Monitorizarea nivelurilor hormonului tiroidian stimulant (TSH) este importanta pentru mentinerea sanatatii tiroidiene optimale in timpul sarcinii:
● TSH sub 2.5 mU/l in primul trimestru,
● TSH sub 3 mU/l in trimestrul al doilea,
● TSH intre 3 si 3.5 mU/l in trimestrul al treilea,
● ajustarile pot varia in functie de specificatiile laboratorului.
Prin mentinerea unui control riguros asupra nivelurilor de iod si Thyroxina, se poate asigura un mediu sanatos pentru dezvoltarea fetala si se pot minimiza riscurile asociate cu disfunctiile tiroidiene in timpul sarcinii.
Bibliografie:
Ahn SH, Prince EA, Dubel GJ. Basic neuroangiography: review of technique and perioperative patient care. Semin Intervent Radiol. 2013;
Ali ZA, Karimi Galougahi K, Nazif T, Maehara A, Hardy MA, Cohen DJ, Ratner LE, Collins MB, Moses JW, Kirtane AJ, Stone GW, Karmpaliotis D, Leon MB. Imaging- and physiology-guided percutaneous coronary intervention without contrast administration in advanced renal failure: a feasibility, safety, and outcome study. Eur Heart J. 2016 Oct 21;
Parviz Y, Fall K, Stone GW, Maehara A, Ben-Yehuda O, Mintz GS, Ali ZA. Imaging and Physiology to Guide Venous Graft Interventions Without Contrast Administration in Advanced Renal Failure. J Invasive Cardiol. 2017 Nov;
Madhwal S, Rajagopal V, Bhatt DL, Bajzer CT, Whitlow P, Kapadia SR. Predictors of difficult carotid stenting as determined by aortic arch angiography. J Invasive Cardiol. 2008 May;
Tavakol M, Ashraf S, Brener SJ. Risks and complications of coronary angiography: a comprehensive review. Glob J Health Sci. 2012;