Valeriana - beneficii, proprietati si utilizare
Valeriana este folosita pentru rolul sau de sedativ de cel putin 2500 ani. Prima mentiune istorica a fost descoperita de catre cercetatori in lucrarile medicinale ale lui Hipocrate. Numele sau vine de la cuvantul din latina valere care inseamna “a fi puternic si sanatos”.
Planta este iubitoare de soluri umede si bogate in minerale, iar valeriana face parte din flora spontana. Este o planta perena, cu frunze dese si flori mici, albe sau roz, a carei inaltime ajunge sa depaseasca uneori 1 metru si jumatate. Florile de valeriana raspandesc un miros placut, care se simte pana la o distanta de cativa metri in jurul locului unde creste. Nu acelasi lucru se poate spune despre radacinile uscate sau florile ofilite de valeriana, mirosul greu pe care il degaja te trimit cu gandul la spatii nearisite.
Ce este valeriana?Care sunt beneficiile valerianei?Ce rol are valeriana pentru organismul uman?Cum se administreaza corect si care sunt reactiile adverse?Ce este valeriana?
Valeriana este o planta perena cu flori albe sau roz care infloreste la inceputul verii in majoritatea climatelor din emisfera nordica. Radacina de valeriana contine uleiuri volatile, inclusiv acizi valerianici care sunt responsabili pentru efectul calmant al plantei. Valoarea terapeutica a plantei se datoreaza compozitiei ei complexe.
- Altfel spus, 100 de grame de radacina uscata pisata de valeriana contine:
- Alcaloizi – Cu rol analgezic si antibacterian;
- Izovaleramida – Cu proprietati sedative si anxiolitice;
- Acid gama-aminobutiric – Reduce excitabilitatea de la nivelul sistemului nervos;
- Acidul izovaleric – Are rol anticonvulsiv;
- Acid salicilic - are efect antimicrobian puternic, ajuta in lupta impotriva microorganismelor care dauneaza corpului uman;
- Acid cafeic - are capacitatea de a incetini stresul oxidantiv din organism, luptand totodata cu radicalii liberi din mediul extern;
- Flavonoizi;
- Tanini;
- Vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C, E, K);
- Minerale (fier, fosfor, calciu, magneziu, potasiu);
- Acizi grasi esentiali Omega 3;
![[DEC] [SPRING] [2+1] [Naturalis Benesio]](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-rotunda-3-la-pret-de-2.png)
Care sunt beneficiile valerianei?
Dupa cum am prezentat anterior continutul complex de substante, vitamine si minerale ale valerianei, aceasta planta are multiple beneficii pentru organismul uman.
Combate insomnia
Unul dintre beneficiile principale ale valerianei recunoscut inca din Antichitate este combaterea insomniei. Potrivit studiilor, valeriana reduce timpul necesar pentru a adormi si imbunatateste calitatea somnului. Un studiu iese in evidenta prin rezultatele remarcabile. Din totalul voluntarilor care au consumat valeriana, 44% au spus ca au avut un somn perfect iar 89% au spus ca au dormit mult mai bine. Niciun participant nu a raportat efecte secundare.
Reduce anxietatea
Cercetatorii au descoperit ca valeriana stimuleaza productia de acid aminobutiric. Acesta este responsabil pentru reglarea activitatii celulelor nervoase si reducerea anxietatii. Mai mult, acidul valerianic si valerenolul din radacinile plantei au proprietati anti-anxietate.
Regleaza tensiunea arteriala
Radacina de valeriana contine izovaleriamida, o substanta care reduce hipertensiunea arteriala. O tensiune arteriala peste pragul normal creste riscul de atac vascular cerebral si de atac de cord. Iar preparatele din aceasta planta ajuta la curatarea arterelor si la reglarea proceselor din cadrul sistemului circulator.
Reduce stresul
Prin stimularea productiei de acid aminobutiric din creier, valeriana reduce din stresul resimtit in perioadele aglomerate de proiecte. Mai mult, studiile spun ca valeriana mentine serotonina (un microtransmitator care regleaza starea de spirit) la un nivel normal. Astfel spus, valeriana ajuta la reglarea activitatii hormonului fericirii.
Reduce simptomele tulburarii bipolare
Majoritatea persoanelor cu tulburare bipolara sufera si de anxietate si insomnie. Cercetatorii au aratat ca valeriana reduce aceste doua simptome la persoanele cu sindrom bipolar. Bolnavii au, astfel, o stare generala de sanatate mult mai buna si se pot concentra mai bine pe familie si relatiile cu cei din jur.
Trateaza indigestia
Antioxidantii continuti in valeriana au reale beneficii in afectiunile usoare ale tractului digestiv de la dureri de stomac la constipatie, balonare si indigestie. Consumul de ceai de valeriana normalizeaza functia intestinala si reduce disconfortul resimtit. In plus, planta are un real beneficiu in curele de slabire, cu precadere in cazul persoanelor care se confrunta cu foame emotionala. Mirosul si gustul ceaiului de valeriana actioneaza sinergic si inhiba instantaneu pofta de mancare si calmeaza starile emotionale.
Reduce migrenele
Cumularea proprietatilor sedative, antiinflamatoare si reglatoare ale tensiunii arteriale ale valerianei ajuta la reducerea migrenelor si calmarea tensiunilor de la nivelul capului. In plus, planta administrata ca pudra uscata dimineata se recomanda pentru fi consumata si in perioadele stresante in care ai de memorat o cantitate mare de informatii. Studiile spun ca ceaiul de valeriana creste puterea de concentrare, retentia si memoria.
Trateaza sindromul obsesiv compulsiv
Sindromul obsesiv compulsiv, desi nu este periculos in sine, poate avea un impact negativ asupra calitatii vietii. Un studiu din 2011 a demonstrat ca administrarea de valeriana pe o perioada de cel putin opt saptamani este suficienta pentru a ameliora simptomele bolii. Mai mult, nu au existat efecte adverse.
Ce rol are valeriana pentru organismul uman?
Dupa cum se poate observa, Valeriana protejeaza organismul nu doar in interior, ci si la exterior. Aplicata sub forma de ulei esential, cataplasma, lotiuni, creme, valeriana are proprietati antibacteriene care vindeca diverse probleme ale tenului si contine acizi grasi esentiali care hranesc pielea in profunzime, incetinind procesul de aparitie a ridurilor. De asemenea, pentru a trata intepaturile de albine poti amesteca 1-2 picaturi de ulei de valeriana cu o lingurita de ulei de cocos. In cateva minute va disparea senzatia de mancarime.
In plus, valeriana se poate consuma sub forma de ceai, capsule si extracte lichide. Tratamentul pe baza de valeriana trebuie urmat timp de cel putin 4 saptamani, deoarece efectele pozitive se vad in timp in cazul persoanelor care sufera de tulburari de somn, atacuri de panica, anxietate. Pastilele, ceaiurile si picaturile orale pe baza de valeriana ajuta la reglarea tulburarilor de somn si la reducerea stresului. Acestea au un efect calmant asupra organismului si reduc starile de anxietate.
Cum se administreaza corect si care sunt reactiile adverse?
In general, valeriana este una dintre cele mai sigure plante din medicina naturista. Dar asta daca nu abuzam de efectele ei terapeutice. Efectele adverse apar mai ales atunci cand se depaseste doza recomandata. Cele mai comune efecte adverse sunt durerile de cap, senzatia de ameteala, durerile de stomac sau starea de agitatie si anxietate. In plus, este bine de stiut ca valeriana da senzatia de somnolenta; astfel, nu este recomandata spre consum inainte de a conduce masina sau de a realiza activitati care necesita atentie.
Valeriana nu trebuie luata de catre persoanele cu boli cronice, fiind interzisa in special celor care iau medicamente pentru ficat, pentru scaderea nivelului colesterolului sau pentru tratarea cancerului. Mai mult, trebuie evitata valeriana daca iei medicatie antifungica precum itraconazol sau ketoconazol.
Mai mult decat atat, valeriana nu trebuie consumata in paralel cu medicatia antidepresiva si combinata cu medicamente precum: codeina, diazepan, fenobarbital sau adjuvante pentru somn care contin difenhidramina sau dixilamina.
In final trebuie sa intelegi un lucru. Indiferent sub ce forma iti administrezi valeriana, nu trebuie sa o consumi cu o recurenta mai mare 2 luni si se recomanda pauze de cateva zile. Altfel spus, daca treci printr-o perioada stresanta si nu poți dormi este in regula sa consumi valeriana, dar nu se recomanda consumul pe perioade extinse de timp si in niciun caz mai mult de 1 luna consecutiv fara pauze.
SURSE DOCUMENTARE:
https://www.hindawi.com/journals/ecam/2020/3792390/
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2225411015000917
REFERINTE:
American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5), American Psychiatric Association, Washington, DC, USA, 5th edition, 2013.
S. Ancoli-Israel and T. Roth, “Characteristics of insomnia in the United States: results of the 1991 national sleep foundation survey. I,” Sleep, vol. 22, no. 2, pp. S347–S353, 1999.
T. Roth, “Insomnia: definition, prevalence, etiology, and consequences,” Journal of Clinical Sleep Medicine, vol. 3, no. 5, pp. S7–S10, 2007.
D. Léger and V. Bayon, “Societal costs of insomnia,” Sleep Medicine Reviews, vol. 14, no. 6, pp. 379–389, 2010.
R. C. Kessler, P. A. Berglund, C. Coulouvrat et al., “Insomnia and the performance of US workers: results from the America insomnia survey,” Sleep, vol. 34, no. 9, pp. 1161–1171, 2011.
K. Sarsour, A. Kalsekar, R. Swindle, K. Foley, and J. K. Walsh, “The association between insomnia severity and healthcare and productivity costs in a health plan sample,” Sleep, vol. 34, no. 4, pp. 443–450, 2011.
M. Suka, K. Yoshida, and H. Sugimori, “Persistent insomnia is a predictor of hypertension in Japanese male workers,” Journal of Occupational Health, vol. 45, no. 6, pp. 344–350, 2003.
