Ipohondria: cum se manifesta, ce cauze are si cum se poate trata

Ipohondria, cunoscuta medical sub numele de Hipocondria, este o forma de tulburare de anxietate cunoscuta si sub denumirea de "tulburare de anxietate legata de sanatate". Este normal ca oamenii sa aiba preocupari ocazionale legate de sanatatea lor. Cu toate acestea, persoanele care au ipohondrie sunt extrem de ingrijorate de faptul ca sunt grav bolnave sau ca sunt pe punctul de a dezvolta o boala grava, chiar daca nu prezinta simptome sau daca simptomele lor sunt foarte usoare.
Aceste persoane pot sa interpreteze senzatii normale ca fiind semne ale unei boli grave. Unele persoane cu ipohondrie au o afectiune medicala reala cu privire la care isi fac excesiv griji. Altele sunt sanatoase, dar se confrunta cu o teama coplesitoare in ceea ce priveste starea lor de sanatate in viitor. De exemplu, pot avea ganduri de genul: "Ce se intampla daca dezvolt cancer?" Persoanele afectate pot ajunge sa fie atat de tulburate si anxioase incat vor intampina dificultati in indeplinirea activitatilor cotidiene.
O persoana ipohondra traieste constant cu teama ca sufera de afectiuni medicale grave, insa care in realitate nu au fost diagnosticate ori medicul le-a comunicat faptul ca nu este nimic in neregula cu organismul respectivei persoane. Ipohondrii se confrunta cu anxietate extrema, analizand fiecare raspuns al organismului si catalogandu-l ca fiind ceva foarte grav pentru sanatate. Un caz pe atat de banal, pe atat de edificator este cel in care stranutul unei persoane ipohondre o poate face pe aceasta sa se gandeasca automat la faptul ca sufera de o boala.
Ce cauzeaza ipohondria si care sunt factorii de risc
Ipohondria poate fi cauzata de mai multi factori si este mai frecventa la persoanele care:
Au experimentat stres major, boli sau decese in familie.
Au avut o copilarie neglijata sau abuziva.
Sufera de o boala fizica grava.
Au o problema de sanatate mintala, cum ar fi anxietatea, depresia, tulburarea obsesiv-compulsiva sau o boala psihotica.
Au o personalitate care tinde sa exagereze situatiile.
Totodata, si numite activitati pot declansa sau agrava preocuparile de sanatate la persoanele predispuse la ipohondrie, inclusiv:
Cititul despre boli pe internet
Vizioarea continutului medical la televizor
Persoanele au cunostinte ce sufera de boli grave
Tulburarea de anxietate legata de sanatate incepe de obicei in timpul varstei adulte timpurii sau mijlocii si se poate agrava pe masura ce persoanele imbatranesc. La varstnici, anxietatea legata de sanatate se poate concentra adesea pe teama de declinul memoriei. Factorii de risc pentru aceasta tulburare pot include:
O perioada semnificativa de stres in viata.
Experienta unei amenintari initiale de boala grava care se dovedeste ulterior a fi neintemeiata.
Un istoric de abuz in copilarie.
Confruntarea cu o boala grava in copilarie sau avand un parinte cu o astfel de boala.
Trasaturi de personalitate, cum ar fi o predispozitie spre ingrijorare excesiva.
Utilizarea excesiva a internetului in legatura cu subiecte de sanatate.
Pot aparea probleme in relatii sau familie din cauza ingrijorarii excesive, ceea ce ii poate afecta pe ceilalti. De asemenea, performanta la locul de munca poate fi afectata, iar absentarea conduce la repercursiuni ulterioare. Persoanele care sufera ipohondrie au dificultati in indeplinirea activitatilor zilnice, care pot evolua chiar spre incapacitate. Apar si probleme financiare din cauza vizitelor excesive la asistenta medicala si a costurilor medicale. In plus, exista riscul de a avea si alte tulburari de sanatate mentala concomitent, precum tulburare simptomatica somatica, alte tulburari de anxietate, depresie sau tulburare de personalitate.
Cum se manifesta ipohondria
Ipohondria se incadreaza in categoria afectiunilor psihice si incepe, de obicei la varsta adulta timpurie. Poate aparea dupa ce persoana afectata a trecut printr-o boala ori a pierdut o persoana apropiata din cauza unei boli. Potrivit literaturii de specialitate, doua treimi dintre cei care sufera de ipohondrie se confrunta si cu alte tulburari psihiatrice, cum ar fi depresia, tulburarea de panica sau tulburarea obsesiv compulsiva. Simptome pot varia in functie de factori precum varsta, nivelul de stres, printre altele. Cele mai comune semne ale ipohondriei sunt:
Ganduri frecvente legate de o boala grava.
Vizite frecvente la medic, chiar daca li se ofera asigurari ca sunt sanatosi.
Dorinta de a efectua numeroase teste medicale la intervale scurte si foarte scurte de timp.
Discutii extinse despre sanatate cu prietenii si familia.
Investirea multor ore pe internet in studierea simptomelor.
Probleme in viata familiala, la locul de munca si in viata sociala din cauza preocuparilor constante legate de sanatate.
O teama persistenta, desi nerealista, de a fi grav bolnav, cu preocupari care pot varia in timp.
Comportamente precum evitarea anumitor persoane sau locuri din frica de a contacta o boala.
Exagerarea simptomelor si a gravitatii lor (de exemplu, o tuse poate deveni semn al cancerului pulmonar).
Niveluri ridicate de anxietate in legatura cu propria sanatate.
Obsesie fata de functiile normale ale corpului, precum ritmul cardiac.
Suprasolicitarea simptomelor si a starii de sanatate in discutiile cu altii.
Verificari repetate ale semnelor de boala, cum ar fi masurarea tensiunii arteriale sau temperaturii.
Cautarea constanta de reasigurare din partea celor apropiati cu privire la simptomele sau sanatatea lor.
Neliniste legata de functiile normale ale corpului sanatos, precum emisii de gaz sau transpiratie.
Unele persoane pot avea deja o boala fizica diagnosticata, dar din cauza acestei tulburari de anxietate, pot simti ca starea lor este mult mai grava decat in realitate.
Cum se poate trata ipohondria
Examinarea medicala pentru a exclude probleme fizice.
Oferirea unei evaluari clare si sincere a surselor de ingrijorare.
Furnizarea de consiliere si resurse de auto-ajutor.
Utilizarea terapiei cognitive-comportamentale.
Posibila trimitere a persoanei catre un psihiatru, mai ales in cazul in care depresia sau anxietatea pot agrava simptomele.
Prescrierea de medicamente, cum ar fi antidepresivele, pentru a reduce nivelul de anxietate.
Terapia cognitiv-comportamentala este considerata a fi eficienta in gestionarea ipohondriei. Metoda ajuta pacientul sa isi schimbe gandurile negative, sa le recunoasca si, de asemenea, ajuta in controlul obsesiilor si a comportamentelor legate de sanatate, de exemplu, tulburarile alimentare ori grija exagerata fata de sanatate, asa cum este ipohondria. Terapia de expunere si desensibilizare poate fi, de asemenea, utila, implicand controlul expunerii la temerile legate de sanatate, cu scopul de a reduce anxietatea.
Terapia psihanalitica vizeaza explorarea in profunzime a cauzelor anxietatii si a mecanismelor mentale subiacente care stimuleaza ipohondria. In plus fata de terapii psihologice, specialistul poate prescrie medicamente pentru anxietate sau depresie, daca acestea sunt asociate cu ipohondria. De asemenea, sprijinul familiei si al persoanelor apropiate este important pentru ca persoana afectata sa inteleaga mai bine faptul ca temerile sale legate de sanatate nu sunt justificate.
Cum poti sa ai grija de mentinerea sanatatii mentale pentru a evita instalarea ipohondriei
Organismul sintetizeaza serotonina din triptofan, un aminoacid esential prezent in multe alimente pe care corpul nostru nu este capabil sa le produca. Alimentele bogate in triptofan functioneaza ca antidepresive naturale, iar surse bogate in triptofan sunt: seminte de floarea soarelui, dovleac, nuci, oua, peste, fructe de mare si produse lactate.
Hrana este sursa de informatii pentru corpul nostru si nu exista nicio indoiala ca prin alimente ne putem vindeca corpul. Cu toate acestea, pentru a obtine un nivel optim de sanatate, atat mentala, cat si fizica, aceasta implica un conglomerat de consum de alimente dense in nutrienti, minerale si vitamine, consumate in mod regulat, bazat pe alimente sanatoase si pe limitarea alimentelor foarte prelucrate, impreuna cu un stil de viata sanatos.
Cum putem promova sanatatea mentala prin nutritieꓽ Limitati consumul de alimente procesate. Mancati legume din abundenta si cresteti consumul de fibre. In mod ideal, includeti o sursa de carbohidrati complecsi de calitate, neprelucrati (de exemplu, leguminoase, legume, cereale integrale, printre altele) si reduceti substantial consumul de carbohidrati simpli (de exemplu, zahar, paine, cereale, chipsuri, alimente procesate, bauturi racoritoare, etc.).
Adaugati in dieta alimente bogate in acizi grasi omega-3, deoarece acestia au rol antiinflamator, stimuleaza sistemul imunitar si au beneficii mari pentru sanatatea mentala. Includeti peste gras, avocado, seminte de chia, seminte de in, nuci si masline in dieta. Includeti in farfurie proteinele de inalta calitate, care sunt cele care contin toti aminoacizii.
De exemplu, pui, peste, carne sau oua. Cu toate acestea, daca mancati o dieta vegetariana, puteti obtine proteina dintr-o sursa vegetala, cu o combinatie buna de legume, cereale integrale, leguminoase, seminte si nuci. Adaugati alimente antiinflamatoare, cum ar fi ghimbir, turmeric, piper, scortisoara si cuisoare in dieta. Limitati zaharul si indulcitorii artificiali, precum si consumul de cofeina in exces. Asigurati-va ca beti suficienta apa, pentru a va mentine hidratarea si pentru a ajuta la eliminarea toxinelor din organism.
BIBLIOGRAFIE:
Lee, Y.-S.; Kang, Y.-H.; Jung, J.-Y.; Lee, S.; Ohuchi, K.; Shin, K.-H.; Kang, I.-J.; Park, J.-H.; Shin, H.-K.; Lim, S.-S. (2008). "Protein glycation inhibitors from the fruiting body of Phellinus linteus". Biological and Pharmaceutical Bulletin;
Vattem, D. A.; Shetty, K. (2005). "Biological Function of Ellagic Acid: A Review". Journal of Food Biochemistry;
Infante, R.; Contador, L.; Rubio, P.; Aros, D.; Peña Neira, Á. (2011). "Postharvest sensory and phenolic characterization of 'Elegant Lady' and 'Carson' peaches" (PDF). Chilean Journal of Agricultural Research. 71;
Usta, C.; Özdemir, S.; Schiariti, M.; Puddu, P. E. (November 2013). "The pharmacological use of ellagic acid-rich pomegranate fruit". International Journal of Food Sciences and Nutrition;
Landete, J.M. (2011). "Ellagitannins, ellagic acid and their derived metabolites: A review about source, metabolism, functions and health". Food Research International;
García-Villalba, Rocío; Espín, Juan Carlos; Tomás-Barberán, Francisco A. (2016). "Chromatographic and spectroscopic characterization of urolithins for their determination in biological samples after the intake of foods containing ellagitannins and ellagic acid". Journal of Chromatography A;