Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155
Pentru comenzi telefonice: 0374.471.155 | Program Call Center: Luni - Vineri, 9:30 - 17:00
Sarbatori fericite!
Black Friday la Spring | Comenzi telefonice: 0374.471.155
Stimati clienti, datorita sarbatorilor Pascale este posibil sa apara intarzieri in livrarile coletelor. Ne cerem scuze pentru inconvenient. Paste fericit, plin de sanatate!
Narcolepsia: Cum apare aceasta boala, simptome, metode de tratament

Narcolepsia: Cum apare aceasta boala, simptome, metode de tratament

Alexandra Nelepcu
de , Farmacist Diriginte
Data publicării: 28 iulie 2023

Narcolepsia se manifesta prin episoade de somn necontrolat si somnolenta excesiva si timpul zilei. Persoanele cu narcolepsie pot adormi in mod neasteptat si involuntar, chiar si in situatii nepotrivite, cum ar fi in timpul unei conversatii sau a unei activitati fizice. Cauza exacta a narcolepsiei nu este pe deplin inteleasa, dar se crede ca este asociata cu un dezechilibru al substantelor chimice din creier, cum ar fi orexina (hipocretina), care joaca un rol important in reglarea starii de veghe si a somnului.

Narcolepsia este o afectiune cronica, iar tratamentul se concentreaza in general pe gestionarea simptomelor. Terapia medicamentoasa si modificarile stilului de viata pot ajuta la reducerea somnolentei si a altor simptome asociate narcolepsiei. Este important ca persoanele cu narcolepsie sa fie evaluate si tratate de un specialist in somnologie sau neurologie pentru a gestiona si controla simptomele in mod eficient.

De ce apare narcolepsia?

Exista o asociere puternica intre narcolepsie si anumite variatii genetice. Studiile au aratat ca anumite gene implicate in sistemul imunitar pot juca un rol in dezvoltarea narcolepsiei. In particular, persoanele cu narcolepsie par sa aiba o deficienta de celule care produc o substanta chimica numita orexina (sau hipocretina) in creier. Orexina este responsabila de reglarea starii de veghe si a somnului si este considerata a fi implicata in narcolepsie.

Pe langa factorii genetici, se crede ca anumite evenimente sau afectiuni pot declansa narcolepsia sau agrava simptomele. Acestea pot include infectii virale, cum ar fi gripa sau infectia streptococica, sau traume cerebrale, cum ar fi leziunile la nivelul capului. In plus, stresul si schimbarile hormonale pot juca un rol in debutul sau agravarea simptomelor narcolepsiei.

Mecanismul exact prin care acesti factori contribuie la narcolepsie nu este pe deplin elucidat. Se crede ca tulburarea implica o reactie autoimuna in care sistemul imunitar ataca si distruge celulele care produc orexina. Aceasta duce la lipsa de orexina in creier si la dereglementarea somnului si a starii de veghe.

Cum se manifesta

Principalele simptome ale narcolepsiei includ:

Somnolenta excesiva diurna: Persoanele afectate se simt adesea extrem de somnoroase pe parcursul zilei, indiferent de cat de mult au dormit in noaptea anterioara. Aceasta somnolenta poate interfera cu activitatile cotidiene si poate duce la dificultati de concentrare si performanta scazuta. Atacuri de somn: Acestea sunt episoade bruste si incontrolabile de adormire. Persoanele cu narcolepsie pot adormi rapid, chiar si pentru cateva secunde sau minute, si se pot trezi la fel de brusc.

Aceste atacuri de somn pot aparea in orice moment al zilei si pot fi insotite de pierderea tonusului muscular, cunoscuta sub numele de cataplexie. Alte manifestari pot include paralizie in somn, pierderea brusca a tonusului muscular. Desi nu exista inca o vindecare completa pentru narcolepsie, exista mai multe optiuni de tratament disponibile pentru a controla simptomele. Este important sa lucrati impreuna cu un medic specialist in somnologie sau neurologie pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat. Iata cateva modalitati comune de tratare si combatere a narcolepsiei:

Terapia medicamentoasa: Exista mai multe clase de medicamente care pot fi prescrise pentru tratarea narcolepsiei. Acestea includ stimulante, care pot ajuta la reducerea somnolentei si a episoadelor de somn necontrolat. De asemenea, pot fi prescrise antidepresive si alte medicamente pentru a controla alte simptome asociate narcolepsiei.

Terapia comportamentala: Terapia comportamentala poate fi utila in gestionarea narcolepsiei. Aceasta poate include educarea pacientului cu privire la starea lor si modul in care sa faca fata simptomelor, precum si dezvoltarea de strategii pentru a gestiona somnolenta in timpul zilei. Tehnicile de gestionare a stresului si programarea regulata a somnului pot fi, de asemenea, benefice.

Modificari ale stilului de viata: Adoptarea unui stil de viata sanatos poate fi utila in gestionarea narcolepsiei. Mentinerea unui program regulat de somn, asigurarea unui somn de calitate, evitarea alcoolului si a substantelor care pot afecta somnul si mentinerea unei diete echilibrate pot contribui la imbunatatirea simptomelor.

Suportul emotional si educarea: Informarea si educarea despre narcolepsie, atat pentru pacient, cat si pentru familia si prietenii sai, pot ajuta la intelegerea si gestionarea mai eficienta a tulburarii. Este important sa retineti ca fiecare persoana poate raspunde diferit la tratament si ca planul de tratament trebuie adaptat individual. Un medic specialist va poate oferi cea mai buna orientare si asistenta in gestionarea narcolepsiei.

Narcolepsia este o tulburare complexa a somnului si poate fi diagnosticata si tratata de un specialist in somnologie sau neurologie. Acesti medici sunt specializati in diagnosticarea si gestionarea tulburarilor de somn, inclusiv a narcolepsiei. Atunci cand va confruntati cu simptome care ar putea indica narcolepsia, primul pas este sa consultati medicul de familie sau medicul de ingrijire primara. Acestia va pot evalua simptomele si va pot indruma catre un specialist adecvat.

Un specialist in somnologie sau neurologie va evalua simptomele dvs., istoricul medical si va putea efectua teste suplimentare, cum ar fi teste de somn si monitorizare a activitatii cerebrale in timpul somnului. Aceste investigatii ajuta la diagnosticarea narcolepsiei si la excluderea altor tulburari de somn.

Dupa diagnosticare, specialistul va poate recomanda un plan de tratament individualizat. Tratamentul narcolepsiei poate implica terapie medicamentoasa, insa, de asemenea, pot fi recomandate si modificari ale stilului de viata, cum ar fi mentinerea unui program regulat de somn, evitarea factorilor declansatori si gestionarea stresului.

Sfaturi pentru a combate somnolenta excesiva si crizele de somn

Mentineti un program regulat de somn: Incercati sa va stabiliti si sa va mentineti un program regulat de somn, respectand aceleasi ore de culcare si de trezire in fiecare zi. Un program coerent poate ajuta la reglarea ritmului circadian si la imbunatatirea calitatii somnului pe timp de noapte. Creati un mediu propice somnului: Asigurati-va ca dormitorul dvs. este un mediu confortabil, intunecat si linistit, care va ajuta sa va relaxati si sa va odihniti in timpul noptii. Utilizarea perdelelor opace, a dopurilor de urechi si a mastilor de somn poate fi utila.

Faceti sieste scurte: Daca simtiti nevoia de a dormi in timpul zilei, o siesta scurta poate fi benefica. Incercati sa faceti o siesta de 20-30 de minute intr-un moment potrivit, cum ar fi pauza de pranz. Evitati insa sa faceti sieste prea lungi sau prea aproape de momentul culcarii, deoarece acestea pot afecta calitatea somnului pe timp de noapte. Evitati stimulantii inainte de culcare: Consumul de cafeina, nicotina si alcool inainte de culcare poate afecta calitatea somnului. Incercati sa evitati aceste substante cu cateva ore inainte de momentul in care intentionati sa va culcati.

Faceti miscare in timpul zilei: Exercitiile fizice regulate pot contribui la imbunatatirea calitatii somnului si la cresterea nivelului de energie in timpul zilei. Incercati sa faceti activitate fizica moderata inainte de pranz sau in primele ore ale dupa-amiezii, dar evitati exercitiile intense inainte de culcare. Gestionarea stresului: Stresul poate agrava simptomele narcolepsiei. Gasiti metode de gestionare a stresului, cum ar fi practicarea meditatiei, a tehnicii de relaxare musculara sau a exercitiilor de respiratie.

Un stil de viata echilibrat, cu suficient timp pentru odihna si relaxare, poate contribui la reducerea somnolentei excesive.
Comunicati cu persoanele din jur: Asigurati-va ca familia, prietenii si colegii de munca sunt constienti de narcolepsia pe care o aveti.
Este important sa lucrati indeaproape cu medicul specialist pentru a gasi un plan de tratament eficient si pentru a gestiona simptomele narcolepsiei in mod adecvat.

Ce spun medicii din Romania despre AVC. Legatura dintre AVC si somn

„În România sunt anual aprox. 60.000 de cazuri de AVC, 20% dintre acestea apar pe fond de fibrilație atrială. De altfel, pacienții cu fibrilație atrială au un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta AVC dacă nu este diagnosticat și tratat la timp, iar anual, 8.200 de români mor în urma unui AVC. Prevenirea factorilor de risc vascular poate reduce cu 80% producerea unui AVC. Există tratamente de prevenție a AVC pe fond de fibrilație atrială, mai ales cu noile generații de anticoagulante, care nu mai necesită monitorizare permanentă. Prin această prevenție reducem riscul de AVC la trei sferturi din pacienții diagnosticați și tratați”, a declarat  Prof. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, Președintele Societății de Neurologie din România.

Fibrilația atrială (FA) este, poate, cea mai frecventă aritmie cardiacă și netratată duce la AVC (până la deces sau invaliditate). În plus, FA tratată necorespunzător poate să deterioreze funcția cardiacă și să ajungă în final la Insuficiență Cardiacă (IC)cu toate consecințele ei”, consideră medicul Cardiolog Dr. Ana-Maria Vintilă.

„Trei lucruri importante ar trebui făcute: depistarea la nivel de medic de familie, în al doilea rând, tratamentul să fie accesibil populației din România, deci să existe o rambursare a lor prin programele dedicate ale Ministerului Sănătății și CNAS. În al treilea rând, să existe posibilitatea să monitorizăm și să urmărim pacienții.”, a explicat Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Președintele Societății Române de Cardiologie.

„Fibrilația atrială este una dintre cele mai frecvente aritmii, cu o gravitate extremă prin complicațiile ei. Este nevoie să putem trimite pacienții pentru investigații de bază și decontarea investigațiilor din filă de buget de paraclinic pentru pacienții la risc (cei cu factori de risc multiplu sau cei peste 65 ani). ” , a explicat Dr. Rodica Tănăsescu, Vicepreședinte Societatea Națională de Medicină de Familie.

„Soluțiile constau, în primul rând, în identificarea pacienților cu risc, apoi diagnosticarea și tratamentul pentru prevenirea AVC și tratamentul FA. Realizarea accesului pacientului la servicii medicale de care are nevoie: access la investigații și la tratament cu risc hemoragic scazut în prevenirea AVC dar care nu sunt decontate de CNAS. Este necesară o analiză serioasă, să se vadă costurile actuale și care ar fi rezultatele și costurile în cazul în care se asigură accesul la investigații și tratament.”,  a explicat Dr. Vasile Cepoi, Președinte Agenția Națională de Management a calitătii in sănătate.

Bibliografie:

Monczor F, Fernandez N. Current Knowledge and Perspectives on Histamine H1 and H2 Receptor Pharmacology: Functional Selectivity, Receptor Crosstalk, and Repositioning of Classic Histaminergic Ligands. Mol Pharmacol. 2016 Nov;
Schaefer TS, Zito PM. StatPearls [Internet]. StatPearls Publishing; Treasure Island (FL): Nov 15, 2020. Antiemetic Histamine H1 Receptor Blockers. 
Curto-Barredo L, Giménez-Arnau AM. Treatment of chronic spontaneous urticaria with an inadequate response to H1-antihistamine. G Ital Dermatol Venereol. 2019 Aug;

Articole similare
Sanatatea inimii: Totul despre capilare, cele mai mici vase de sange din organism Sanatatea inimii: Totul despre capilare, cele mai mici vase de sange din organism

Capilarele sunt vase de sange foarte mici, au aproximativ 5 micrometri in diametru si joaca un rol central in circulatie. Desi sunt firave, prin dilatarea acestora apare celulita si vergeturile. Dilatarea vaselor capilare poate fi o consecinta a ruperii fibrelor de colagen.

2 octombrie 2024
Edited 2 octombrie 2024
citește articolul
Maduva spinarii: Posibile afectiuni si functii ale acesteia Maduva spinarii: Posibile afectiuni si functii ale acesteia

Maduva spinarii este o structura anatomica esentiala a sistemului nervos central care se gaseste in canalul vertebral al coloanei vertebrale. Este un cordon lung si subtire de tesut nervos care se extinde de la baza creierului pana la nivelul vertebrei L1 (prima vertebra lombara), fiind protejata de o serie de vertebre.

27 martie 2023
Edited 19 decembrie 2023
citește articolul
Preventie: Sfaturi pentru a va mentine rinichii sanatosi Preventie: Sfaturi pentru a va mentine rinichii sanatosi

Rinichii sunt doua organe, fiecare avand forma unei boabe de fasole si dimensiunea unui pumn. Acestia filtreaza excesul de apa si deseurile din sange si produc urina.

27 martie 2023
citește articolul

Informatiile din acest articol nu trebuie sa inlocuiasca consultarea unui specialist sau vizita la un medic. Orice recomandare medicala continuta de acest material are scop pur informativ. Concluziile sau referintele nu sunt tipice si pot varia de la individ la individ si pot depinde de stilul de viata al fiecaruia, de starea de sanatate, dar si de alti factori. Aceste informatii nu trebuie sa inlocuiasca un diagnostic avizat.

Top 10 produse recomandate

Articolele 1 la 4 din 8 total

Pagina