Nistagmus: simptome, cauze si modalitati de gestionare

Nistagmus este o afectiune care provoaca miscari ale ochilor repetitive si involuntare si poate afecta unul sau ambii ochi. Aceasta miscare involuntara poate avea mai multe forme, inclusiv in sus si in jos, in lateral, insa ochii se pot misca, de asemenea, in cerc. Miscarea poate varia intre lent si rapid. Pacientii care au aceasta conditie medicala pot experimenta afectarea echilibrului, a coordonarii, a perceptiei, pe langa modificari ale vederii.

Nistagmus poate avea efecte diferite asupra vederii, in functie de gravitatea acesteia. In unele cazuri, miscarile ochilor pot fi subtile si au un impact minim asupra vederii. Cu toate acestea, in cazuri mai severe, nistagmusul poate afecta semnificativ acuitatea vizuala, perceptia in profunzime si echilibrul.

Tipuri de Nistagmus

Exista doua forme primare de nistagmus: congenital (prezent la nastere) si dobandit ( dezvoltat ulterior in viata ). Nistagmusul congenital este de obicei observat in perioada frageda sau in copilarie, in timp ce nistagmusul dobandit poate fi cauzat de diversi factori, inclusiv tulburari neurologice, medicamente, traume, probleme la ureche sau anumite boli.

Nistagmus infantil sau congenital

Acest tip de nistagmus determina de obicei ochii sa se deplaseze inainte si inapoi pe orizontala, la fel ca un pendul. Aceasta forma de nistagmus este de obicei usoara si nu este intotdeauna cauzata de o stare de sanatate de baza. Nu necesita intotdeauna tratament, dar unele persoane aleg sa foloseasca lentile corective sau sa fie supuse unei interventii chirurgicale corective. Desi oamenii de stiinta inca nu sunt siguri de ce se dezvolta exact aceasta forma de nistagmus, aceasta afectiune poate fi legata genetic de albinism.

Nistagmus dobandit sau acut

Nistagmus dobandit sau acut poate fi cauzat de vatamare sau boala si se poate dezvolta la orice varsta. Aceasta forma de nistagmus este de obicei legata de probleme cu urechea interna sau creierul. Spre deosebire de nistagmus congenital, aceasta forma de nistagmus este de obicei cauzata de o afectiune de baza, cum ar fi un accident vascular cerebral, consumul de droguri, scleroza multipla sau o leziune la nivelul capului. Unele forme de nistagmus dobandite pot fi tratate cu medicamente sau interventii chirurgicale.

Cauze
Nistagmus poate fi legat de urmatoarele:

Factorii genetici.
Albinism.
Inflamatia creierului, in special daca apare in regiunile responsabile de miscarea ochilor.
Un accident vascular cerebral.
Unele medicamente, inclusiv medicamente pentru convulsii si sedative.
Consumul excesiv de alcool sau droguri
Probleme sau tulburari asociate cu urechea interna sau creierul.
Avand o istorie familiala de nistagmus.
O gama larga de probleme oculare la sugari / copii, inclusiv cataracta, strabism si probleme de focalizare.
Probleme ale urechii interne, cum ar fi boala Meniere.
Scleroza multipla.
Accident vascular cerebral (o cauza comuna a nistagmusului dobandit la persoanele in varsta)
Leziune la cap (o cauza comuna a nistagmusului dobandit la tineri)
Simptome pentru Nistagmus
Simptomele principale ale nistagmusului includ:

Miscarea necontrolata a ochilor. Aceasta miscare este imprevizibila si poate determina ochii sa se miste incet, apoi repede si apoi din nou incet.
Probleme de vedere. In functie de cauza principala a nistagmusului, pot aparea diferite probleme de vedere. Unii pacienti pot vedea clar, in timp ce altii pot intampina probleme de vedere fie in mod regulat, fie in anumite circumstante (cum ar fi atunci cand se simt stresati sau anxiosi).
Ameteala. Unii pacienti raporteaza ca se simt ametiti tot timpul, in timp ce unii experimenteaza doar ameteli.
Reducerea perceptiei adancimii sau a problemelor de echilibru. Unii pacienti raporteaza ca nu pot aprecia cu exactitate distantele vizuale sau au abilitati motorii fine slabe, iar unii pacienti pot intampina probleme cu echilibrul sau coordonarea.
Probleme de focalizare. Nistagmus va poate afecta capacitatea de a va concentra asupra obiectelor in mod clar sau de a va deplasa fara probleme privirea de la obiecte apropiate la indepartate sau invers.
Inclinarea capului. Unii pacienti cu nistagmus isi inclina frecvent capul in efortul de a-si imbunatati viziunea si de a vedea clar obiectele.
Nistagmus, in sine, poate fi, de asemenea, un simptom al unei alte afectiuni subiacente, cum ar fi accident vascular cerebral, scleroza multipla sau traume. Cel mai bun lucru pe care il puteti face pentru a va proteja vederea este sa faceti examene oculare regulate, astfel incat conditii precum nistagmus sa poata fi diagnosticate, tratate sau gestionate cat mai repede posibil.

Metode de gestionare a afectiunii

Tratarea nistagmusului depinde de cauza ce l-a produs. Persoanele nascute cu nistagmus congenital nu pot fi vindecate de aceasta afectiune. Uneori, nistagmus-ul dobandit poate disparea. Acest lucru se intampla daca este tratata conditia care il provoaca. Acest lucru poate include tratarea unei probleme medicale sau oprirea consumului de droguri sau alcool. Nistagmus congenital nu poate fi tratat, dar poate fi gestionat folosind ochelari sau lentile de contact sau asigurararea unui spatiu de lucru bine luminat.

Aceasta forma de nistagmus va disparea de obicei pe masura ce copilul tau creste, dar cazuri mai severe pot necesita o interventie chirurgicala pentru repozitionarea muschilor responsabili de miscarea ochilor. Aceasta interventie chirurgicala nu este un leac pentru nistagmus, dar poate ajuta la imbunatatirea vederii. Nistagmus dobandit poate fi tratat folosind o varietate de metode. Medicul oftalmolog va decide care varianta este cea mai potrivita pentru conditia individuala.

Desi nu exista leac pentru nistagmus, optiunile de tratament sunt disponibile pentru a gestiona starea si pentru a imbunatati calitatea vietii. Acestea pot include:

Lentile corective: Ochelarii cu prescriptie medicala sau lentilele de contact pot ajuta uneori la imbunatatirea vederii si la reducerea tulpinii ochilor.
Medicamente: In anumite cazuri, medicamentele pot fi prescrise pentru a controla nistagmusul sau pentru a gestiona conditiile de baza care il provoaca.
Chirurgie: Interventiile chirurgicale sunt uneori efectuate pentru a modifica muschii ochilor si pentru a reduce nistagmusul.
De asemenea, se pot adopta exercitii si tehnici care vizeaza imbunatatirea abilitatilor vizuale si imbunatatirea procesarii vizuale. Dispozitive precum prisme, ochelari speciali sau lentile de contact cu modele specifice pot ajuta la imbunatatirea vederii si la reducerea impactului nistagmusului.

Este important ca pacientii cu nistagmus sa lucreze indeaproape cu un oftalmolog sau un neurolog pentru a determina cauza de baza si a dezvolta un plan de tratament adecvat. Medicul va stabili ce tip de tratament este cel mai indicat, in functie de particularitatile individuale.

Astigmatismul: Cum se manifesta si metode de tratament

Astigmatismul reprezinta o conditie vizuala frecventa, in care simptomul principal este vederea neclara, atat la distanta cat si de aproape. Cel mai adesea, astigmatismul este cauzat de curbura neregulata a corneei, ce distorsioneaza razele de lumina care intra in ochi, nefiind focalizate corect la nivelul retinei. Exista, insa, si astigmatism cristalinian (atunci cand forma cristalinulului este neregulata) efectele asupra vederii fiind aceleasi.

Principalul simptom al astigmatismului este vederea neclara indiferent de distanta, persoanele care sufera de aceasta afectiune oculara solicitandu-si permanent ochii in incercarea de a percepe clar imaginile, acuzand adesea oboseala oculara si chiar sensibilitate la lumina. Astigmatismul este un viciu de refractie, o conditie in care este prezenta o anomalie de forma a ochiului. Acesta se poate asocia si cu alte vicii de refractie, existand asadar astigmatism simplu, miopic, hipermetropic sau mixt. In toate aceste situatii, razele de lumina nu se proiecteaza corect la nivelul portiunii posterioare a ochiului.

Bibliografie:

1. Dimitrios Chantzichristos; Anders Persson; Björn Eliasson; Mervete Miftaraj; Stefan Franzén; Ragnhildur Bergthorsdottir; Soffia Gudbjörnsdottir; Ann-Marie Svensson; Gudmundur Johannsson (1 April 2016). "Patients with Diabetes Mellitus Diagnosed with Addison´s Disease Have a Markedly Increased Additional Risk of Death". Cushing Syndrome and Primary Adrenal Disorders. Meeting Abstracts. Endocrine Society.