Pancitopenia sau scaderea brusca a celulelor sanguine din maduva osoasa si sange
Pancitopenia este o afectiune caracterizata de niveluri scazute al tuturor celor trei tipuri de celule sanguine: globule rosii, globule albe si trombocite. Nivelurile acestor celule se reduc in urma unor conditii specifice. Celulele rosii din sange furnizeaza oxigen tesuturilor din intregul corp. O proteina esentiala numita hemoglobina ajuta celulele rosii din sange sa transporte oxigen. Un nivel de globule rosii sau hemoglobina mai mic decat cel normal poarta denumirea de anemie.
Globulele albe (leucocitele) ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor. Neutrofilele reprezinta cel mai frecvent tip de globule albe din corp. Un nivel mai scazut decat cel normal al globulelor albe din sange se numeste leucopenie, in timp ce un nivel redus de neutrofile se numeste neutropenie. Trombocitele ajuta la coagularea sangelui, un proces vital prin care acestea mentin sub control sangerarile. Un nivel mai mic decat cel normal de trombocite se numeste trombocitopenie.Persoanele care au pancitopenie se confrunta, de obicei, cu semne si simptome asociate cu unele sau cu toate aceste afectiuni, in functie de cat de scazute sunt nivelurile celulelor sanguine.
![[2025] [SPRING] [TG] Transport Gratuit Beres](https://www.springfarma.com/media/spring_catalog/images/e/t/eticheta-tg_6.png)
Cum recunosti boala
Pancitopenia este caracterizata prin scaderea numarului tuturor celor trei tipuri principale de celule sanguine din maduva osoasa si din sange: globule rosii (eritrocite), globule albe (leucocite) si trombocite. Acest lucru poate duce la anemie (scaderea numarului de globule rosii), leucopenie (scaderea numarului de globule albe) si trombocitopenie (scaderea numarului de trombocite). Pancitopenia este o afectiune caracterizata prin scaderea numarului tuturor celor trei tipuri principale de celule sanguine din maduva osoasa si din sange: globule rosii (eritrocite), globule albe (leucocite) si trombocite. Sunt mai multe cauze posibile ale pancitopeniei, iar acestea pot fi impartite in doua categorii principale:
Cauze primare (afectarea maduvei osoase)
- Aplazia medulara: O afectiune rara in care maduva osoasa nu produce suficiente celule sanguine din cauza unor deficiente in celulele stem hematopoietice sau a unui mediu maduvocelular inadecvat.
- Mielodisplazia: O boala a maduvei osoase in care celulele sanguine imature nu se dezvolta corespunzator si nu functioneaza normal.
- Leucemie sau alte forme de cancer ale sangelui: Aceste afectiuni pot suprima productia normala de celule sanguine din maduva osoasa.
- Limfomul malign non-Hodgkin: Poate afecta maduva osoasa si inhiba productia de celule sanguine.
- Boala mielofibrozei: O boala rara caracterizata prin inlocuirea tesutului normal al maduvei osoase cu tesut fibros, ceea ce interfereaza cu productia de celule sanguine.
Cauze secundare (deprecierea celulelor sanguine)
- Expunerea la substante toxice sau medicamente care pot suprima productia de celule sanguine.
- Radioterapie sau chimioterapie: Aceste tratamente oncologice pot afecta maduva osoasa si pot duce la pancitopenie temporara.
- Boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau purpura trombocitopenica idiopatica, in care sistemul imunitar ataca propriile celule sanguine.
- Infectii severe, cum ar fi infectia cu HIV sau hepatita C, care pot suprima productia de celule sanguine.
Pancitopenia necesita investigatii amanuntite pentru a identifica cauza specifica. Diagnosticul se bazeaza pe teste de sange, cum ar fi hemoleucograma completa, analizele biochimice si alte investigatii medicale relevante. Tratamentul depinde de cauza pancitopeniei si poate include administrarea de suplimente de sange, terapii specifice pentru tratarea afectiunilor subiacente sau alte interventii medicale adecvate. Este esential sa fie gestionata de catre un medic sau un specialist hematolog.
Ce afectiune poate ascunde aceasta boala
Pancitopenia poate fi rezultatul unor afectiuni sau factori care afecteaza productia de celule sanguine in maduva osoasa sau pot duce la distrugerea acestora intr-un ritm mai rapid decat productia. Printre cauzele posibile ale pancitopeniei se numara:
Boli ale maduvei osoase:
- Aplazia medulara: O afectiune rara in care maduva osoasa nu produce suficiente celule sanguine.
- Mielodisplazia: O boala in care celulele sanguine imature nu se dezvolta corespunzator, ceea ce poate duce la pancitopenie.
Boli autoimune:
- Lupus eritematos sistemic
- Purpura trombocitopenica idiopatica
- Anumite infectii virale, cum ar fi HIV sau hepatita C, pot afecta productia de celule sanguine.
Cancer si tratamente oncologice:
- Chimioterapia si radioterapia pot afecta maduva osoasa si pot duce la pancitopenie.
- Leucemia si alte cancere ale sangelui pot intrerupe productia normala de celule sanguine.
Exces de medicamente sau substante toxice:
- Anumite medicamente, cum ar fi cele utilizate in chimioterapie sau pentru suprimarea sistemului imunitar, pot afecta maduva osoasa. Consumul excesiv de alcool sau expunerea la substante toxice poate, de asemenea, contribui la pancitopenie.
Cum se trateaza Pancitopenia
Tratamentul pancitopeniei depinde de cauza specifica care sta la baza acesteia. In primul rand, este important sa se identifice cauza pancitopeniei printr-o evaluare medicala amanuntita si prin efectuarea de teste suplimentare, cum ar fi analizele de sange, biopsia maduvei osoase si alte investigatii medicale relevante. Daca pancitopenia este cauzata de o boala a maduvei osoase, cum ar fi aplazia medulara sau mielodisplazia, tratamentul poate include administrarea de medicamente care stimuleaza productia de celule sanguine, transfuzii de sange pentru a corecta nivelurile scazute si transplant de celule stem hematopoietice in cazurile grave.
In cazul leucemiei, limfomului sau altor forme de cancer ale sangelui, tratamentul poate include chimioterapie, radioterapie, transplant de celule stem hematopoietice sau terapii biologice, in functie de tipul si stadiul afectiunii. In cazul bolilor autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic sau purpura trombocitopenica idiopatica (PTI), se pot folosi medicamente imunosupresoare pentru a inhiba activitatea sistemului imunitar si a preveni atacul asupra propriilor celule sanguine.
In functie de gradul de pancitopenie si de simptomele asociate, pot fi necesare transfuzii de sange pentru a creste nivelul de celule sanguine si pentru a ameliora simptomele de anemie, trombocitopenie si leucopenie. Tratamentul pancitopeniei trebuie sa fie personalizat in functie de situatia medicala individuala a pacientului. De aceea, este esential sa se colaboreze cu un medic sau un specialist hematolog, care va efectua o evaluare adecvata si va determina cea mai potrivita abordare terapeutica pentru fiecare caz in parte. Pentru depistarea pancitopeniei, medicul va efectua o evaluare completa a starii de sanatate si va efectua o serie de teste si analize de sange:
Hemograma completa este un test de sange care masoara numarul si starea celulelor sanguine. Hemograma completa poate oferi informatii despre nivelul de globule rosii (hematocrit si hemoglobina), globule albe (numar total de leucocite si distributia diferitelor tipuri de leucocite) si trombocite. Teste suplimentare pentru analiza celulelor sanguine:
Frotiu de sange periferic: Se examineaza o mica cantitate de sange pe o lamela de sticla sub microscop pentru a identifica orice anomalii in forma, dimensiunea sau distributia celulelor sanguine. Indici hematologici: Aceste teste pot oferi informatii suplimentare despre marimea si caracteristicile celulelor sanguine.
Biopsia de maduva osoasa: Aceasta este o procedura in care se preleveaza o mica cantitate de maduva osoasa din cavitatea osoasa, in general, din osul iliac (pelvis), si se examineaza sub microscop. Biopsia de maduva osoasa poate ajuta la evaluarea productiei de celule sanguine, morfologia acestora si eventualele anomalii.
Alte analize suplimentare: In functie de rezultatele testelor initiale, medicul poate solicita si alte analize, cum ar fi teste imunologice sau genetice, pentru a identifica cauza specifica a pancitopeniei. Pancitopenia nu este o afectiune in sine, ci este un simptom al altor probleme medicale subiacente, cum ar fi boli ale maduvei osoase, boli autoimune sau afectiuni oncologice. Prin urmare, depistarea pancitopeniei va avea scopul de a identifica cauza subiacenta a scaderii numarului celulelor sanguine si de a pune diagnosticul corect, pentru a putea initia tratamentul adecvat. In acest sens, este important sa consultati un medic sau un specialist hematolog pentru o evaluare completa si precisa a starii de sanatate.
Sistemul respirator: De ce avem nevoie de trahee, care sunt bolile asociate
Traheea este o parte a sistemului respirator. Organele din sistemul respirator transporta aer bogat in oxigen la plamani, eliminand dioxidul de carbon din plamani. Cand respirati, aerul trece prin nas si laringe si apoi prin trahee. Posibilele probleme ale traheei includ ingustarea, inflamatia si unele probleme mostenite. Este posibil sa aveti nevoie de o procedura numita traheostomie pentru a va ajuta sa respirati daca aveti probleme cu inghitirea sau o afectiune care nu va permite sa tusiti sau care afecteaza respiratia.
Traheea este un tub care incepe in laringe si se extinde la piept, putand fi definit ca un tub flexibil care insoteste laringele in miscarile pe care le efectueaza. Partea superioara este putin mai lata decat cea inferioara. La un barbat adult poate ajunge la aproximativ 12 centimetri, in timp ce la o femeie va ajunge la aproximativ 11. In ciuda acestor masuri, lungimea sa nu este ceva fix, dar se va lungi sau contracta pe masura ce laringele face miscari diferite.
In raport cu diametrul sau, traheea este diferita in functie de varsta si sex, date importante atunci cand se efectueaza examinari traheale. Traheea se extinde intre laringe si torace, traversand linia mediana (desi se inclina usor spre stanga). Partea cervicala a traheei, situata in compartimentul visceral anterior (pretraheal) al gatului, incepe la marginea inferioara a laringelui (cartilajul cricoid sau marul lui adam) situat la nivelul vertebrei C6. Se termina la nivelul crestaturii jugulare a sternului, reprezentand marginea superioara a mediastinului superior.
Partea toracica a traheei este situata in mediastinul superior al toracelui, incepe la deschiderea toracica superioara si se termina la bifurcatia traheala. Bifurcatia poate fi localizata oriunde intre nivelurile celei de-a patra si celei de-a saptea vertebre toracice. Traheea si bronhiile formeaza impreuna arborele traheobronchial. Partea toracica este impartita la nivelul bifurcatiei traheale in bronhiile principale dreapta si stanga. Bronhiile principale din dreapta sunt mai scurte, mai late si au o traiectorie aproape verticala in comparatie cu stanga.
BIBLIOGRAFIE:
Keratosis pilaris. American Osteopathic College of Dermatology. http://www.aocd.org/skin/dermatologic_diseases/keratosis_pilaris.html. Accessed Oct. 2, 2020;
Keratosis pilaris. Merck Manual Professional Version. https://www.merckmanuals.com/professional/dermatologic-disorders/cornification-disorders/keratosis;
