Serotonina: tot ce trebuie sa stii despre hormonul fericirii
Oamenii au nevoie de hormoni pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta sănătos. Orice fel de dereglări hormonale atât la bărbați sau la femei au repercusiuni ireversibile asupra sănătății corpului uman. Inclusiv sexul nostru este determinat în timpul sarcinii datorită hormonilor. Ce sunt hormonii? Hormonii sunt substanțe chimice secretate de diferite glande ale corpului, care joaca roluri cheie in procesele chimice din organism.
Astazi vom vorbi despre serotonina, cunoscut in limbaj non-academic ca hormonul fericirii. Serotonina este din punct de vedere al chimiei organice o monoamina derivata prin hidroxilare si decarboxilare din triptofan, un aminoacid vital, sintetizata atat la nivelul sistemului nervos central de catre neuronii serotoninergici unde are rol de neurotransmitator, cat si la nivelul celulelor cromafine din tractul gastrointestinal. Altfel spus, atunci cand simtim emotii puternice, fericire, frica, o resimtim si la nivelul stomacului tocmai din acest motiv
Ce este serotonina?
Cum se produce serotonina?
Ce rol are serotonina pentru organismul uman?
Care este legatura dintre fluctuatiile de serotonina, anxietate si depresie?
Ce este serotonina?
Pe scurt, serotonina este un neurotransmitator, un mesager al creierului, o substanta liant care ajuta la realizarea conexiunilor si la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos. Serotonina are rolul de mediator, asigurand comunicarea intre celulele neuronale si transmiterea impulsurilor nervoase catre organism. Numita si hormonul fericirii, aceasta contribuie la mentinerea unei stari generale pozitive. Putini stiu de exemplu ca femeile au mai multi receptori pentru serotonina, lucru tradus de psihologi de-a lungul timpului ca o explicatie la faptul ca femeile sunt mai deschise in manifestarea sentimentelor si a entuziasmului.
Cum se produce serotonina?
Desi serotonina este un neurotransmitator important din creier, aproximativ 80-90% din cantitatea totala este produsa la nivelul tractului gastrointestinal (mai exact celulele specializate din intestine, plachetele sangvine si celulele mast), iar restul este sintetizat si eliberat in creier, de catre glanda pineala. Pentru ca serotonina produsa in organism nu poate patrunde prin bariera sangvina a creierului, el trebuie sa-si produca propria serotonina.
Desi poate ca pare absurd ca serotonina produsa in stomac nu ajunge la creier, daca in realitate acest lucru s-ar intampla ar avea efecte letale pentru ca acea cantitate imensa ar ,,praji'' practic retelele neuronale. Din acest motiv drogurile psihotrope sunt periculoase pentru ca ele afecteaza ireversibil creierul si poti ajunge in coma sau poti sa faci AVC cu consecinte fatale. Concret, in productia de serotonina este utilizat aminoacidul triptofan. Acesta este derivat de catre organism din alimentele pe care le consumam, ceea ce arata rolul deosebit de important al alimentatiei asupra functionarii noastre.
Totodata, ultimele cercetari din domeniu din ultimii ani au ajuns la concluzii interesante. Spre exemplu, in urma unui studiu realizat in 2009 in Germania (pe soareci) cercetatorii au ajuns la concluzia ca exista doua gene responsabile pentru productia de serotonina: o gena pentru secretia serotoninei din creier si cealalta gena pentru productia serotoninei din organism.
De asemenea, o cercetare realizata de specialisti din Canada si Austria au observat ca proteina transportoare de serotonina are o activitate intensificata in lunile de iarna, cand lumina soarelui nu este la fel de abundenta ca in celelalte anotimpuri. Aceasta proteina scade nivelul serotoninei din creier, ceea ce ar putea oferi o explicatie pentru tristetea si starea de spirit negativa a unor persoane in sezonul rece.
Mai mult decat atat, exista cercetari complexe din diferite centre universitare care au descoperit anumiti agenti calizatori sau inhibitori care pot suprima sau pot accelera cantitatea de serotonina din organism.
Lumina actioneaza prin stimularea productiei de vitamina D, care la randul sau promoveaza secretia de serotonina. Foarte importante sunt doua caracteristici ale luminii la care suntem expusi: intensitatea si durata acesteia. O intensitate puternica a luminii care actioneaza asupra ochilor are efectul de stimulare a productiei de serotonina, insa pentru efectele sale benefice este necesar sa ne expunem la aceasta in timpul zilei si nu noaptea, pentru ca o lumina puternica pe timpul noptii va impiedica transformarea serotoninei in melatonina si astfel vor aparea tulburari ale somnului.
Exercitiile fizice au de asemenea rol de stimulare a productiei si eliberarii de serotonina, insa se pare ca ar conta daca facem exercitiile cu placere si la o intensitate acceptabila si nu pentru ca suntem fortati sa le facem. In acest caz din urma, efectul nu mai este acelasi asupra serotoninei. Altfel spus, daca facem sport ca suntem obligati nu vom regla/stimula secretia de serotonina.
Masajul este o alta metoda de a creste nivelul serotoninei, despre care nu se stie exact cum actioneaza, insa se considera ca ar fi tot o forma de activitate fizica si ar functiona ca atare.
Amintirea evenimentelor placute pe care le-am trait are un dublu efect: creste nivelul de serotonina produs si in acelasi timp ne impiedica sa ne gandim la lucruri negative. Una dintre caracteristicile depresiei este ca persoanele au dificultati in a-si aminti momentele in care au fost fericiti si le rememoreaza doar pe acelea in care au fost tristi.
Exista alimente bogate in continutul de triptofan, amoniacidul din care este produsa serotonina: carnea de pui, carnea de curcan, nucile, bananele, produsele lactate (iaurtul si o varietate de branzeturi), fasolea. Totodata exista alimente care contin serotonina. Cele mai bogate in acest hormon sunt nucile, bananele, ananasul, kiwi, prunele si rosiile. Trebuie insa retinut ca aceste alimente cresc nivelul de serotonina de la nivelul intestinelor, insa nu influenteaza si serotonina din creier.
Ce rol are serotonina pentru organismul uman?
Serotonina este un neurotransmitator de care se leaga buna functionare a organismului si care influenteaza major mai multe functii ale acestuia: somnul, memoria, temperatura, comportamentul sexual, metabolismul oaselor, procesul de invatare, dispozitia, apetitul, sistemul endocrin si vindecarea ranilor (prin stimularea cresterii anumitor celule). Serotonina este hormonul care ne regleaza dispozitia, mentinandu-ne sau facandu-ne fericiti si reducand anxietatea si care ne ajuta sa dormim.
In plus, Serotonina din tesutul intestinelor este esentiala pentru functionarea acestora, favorizand contractia lor si a muschilor digestivi in timpul digestiei. De asemenea, controleaza nervii din aceasta zona, semnaland de fiecare data durerile, greata sau alte probleme similare care pot aparea.
Daca de exemplu mancam ceva care nu ne prieste, celulele stomacului incep sa secrete multa serotonina, ceea ce va provoca necesitatea eliberarii intestinelor, ducand la diaree. Daca nivelul de serotonina este atat de ridicat incat depaseste capacitatea sistemului digestiv de a-i face fata, serotonina va ajunge in sange si va stimula creierul sa provoace vomitarea. Acesta este si motivul pentru care unele antidepresive au ca efecte secundare greata si voma.
Care este legatura dintre fluctuatiile de serotonina, anxietate si depresie?
Absenta serotoninei sau nivelul scazut al acesteia este asociat cu cresterea agresivitatii, iritabilitatii, impulsivitatii, precum si cu tulburarile de somn si de alimentatie. De asemenea, se considera ca productia sub limita normala a serotoninei sau afectarea celulelor nervoase care nu mai sunt capabile sa reactioneze la serotonina pot duce frecvent la depresie, schimbari de dispozitie sau chiar tulburari de natura psihiatrica.
Impactul asupra dispozitiei este cel mai cunoscut datorita numarului extrem de mare de cazuri de depresie, despre care una dintre teorii spune ca ar fi cauzata de un nivel scazut de serotonina. Multe antidepresive sunt create special pentru a ridica nivelul serotoninei. Din pacate aceasta nu poate fi demonstrata pentru ca este imposibila masurarea nivelului de serotonina intr-un creier viu. De asemenea, niveluri scazute de serotonina sunt asociate cu riscuri mai mari de a dezvolta dependenta.
Simptomele insuficientei de serotonina se fac vizibile prin atacuri de panica, dureri de cap, oboseala, pofta de mancare ridicata (in special pentru alimente ce contin carbohidrati), tulburari ale somnului. In plus, serotonina poate interactiona cu progesteronul si estrogenul, inrautatind simptomele premenstruale.
Un studiu experimental din 2009 realizat in laborator pe soareci, in Germania, a aratat ca lipsa serotoninei poate duce la inhibarea instinctelor materne. Puilor de soareci nou-nascuti li s-a suprimat gena Tph2 care este responsabila pentru eliberarea serotoninei in creier, astfel ca productia de serotonina nu a mai avut loc aproape deloc.
Puii au supravietuit si au reusit sa ajunga pana la varsta adulta, insa cu efecte serioase asupra anumitor functii: au avut nevoie de mai mult somn pe timpul zilei, iar temperatura corpului, presiunea sangvina si reglarea respiratiei au fost afectate negativ. Femelele au putut da nastere la pui si i-au hranit cu lapte, insa comportamentul matern a lipsit, ceea ce a dus la moartea majoritatii puilor.
Dar nici prea multa serotonina nu ajuta. Un nivel prea mare de serotonina poate duce la efecte negative, aceasta depasire a limitei normale aparand atunci cand anumite medicamente sau suplimente alimentare pe care le luam interactioneaza sau daca este luata o supradoza de droguri. Simptomele unui exces de serotonina se manifesta printr-un sindrom denumit de specialisti sindromul serotoninergic.
Simptomele sindromului serotoninergic incep de obicei in decurs de cateva ore de la administrarea unui medicament nou care afecteaza nivelurile de serotonina sau cresterea excesiva a dozei care deja se ia. Simptomele pot include:
- Confuzie
- Agitatie sau neliniste
- Pupile dilatate
- Durere de cap
- Modificari ale tensiunii arteriale si/sau ale temperaturii
- Greata si/sau varsaturi
- Diaree
- Ritm cardiac rapid
- Tremur
- Pierderea coordonarii musculare
- Frisoane si piele de gaina
- Transpiratie in exces
